Un nou studiu arată că există de 100 de ori mai mulă apă în magma selenară decât se credea până acum, ceea ce ar putea explica și mai bine originile astrului nopții. Teoria general acceptată în momentul de față este că Luna ar fi luat naștere după ce un corp ceresc de dimensiunea planetei Marte s-ar fi izbit de un Pământ aflat în stadiu embrionar, făcând să țâșneașcă materie în orbită și generând valuri de magmă. Noua cercetare, întrerprinsă de oamenii de știință de la Carnegie Institution în revista Science, o completează cu alte ipoteze.
NASA a descoperit pentru prima oară apă pe Lună în 2009, după ce a trântit o rachetă în craterul Cabeus și a cules detalii de prim-plan, scrie Bloomberg. În urma impactului, s-a stabilit că astrul nopții ar putea găzdui în jur de 3,8 miliarde de litri de apă, provenită din coliziunile unor meteoriți sau comete. Noul studiu, care a recalculat cantitatea de apă folosind o formulă mai exactă, susține însă că pe Lună ar putea exista 1 miliard de cratere de genul Cabeus băltind de apă (deci o cantitate de 100 de ori mai mare decât se credea până acum) și că lichidul vital ar fi înmagazinat în interiorul materiei selenare. Noile rezultate arată că impactul produs un corp ceresc de dimensiunea lui Marte – geneza lunară general acceptată – a fost fie mai fierbinte, fie mai răcoros decât se credea înainte. În cel de-al doilea caz, o parte din materialul rezultat, inclusiv apa, nu s-a topit, ci a rămas închis în magma lunară. Dacă s-a lăsat însă cu o baie de energie, atunci rocile au fiert și au generat o atmosferă temporară – chiar dacă aceasta a fost densă și a avut o durată scurtă de viață, ea ar fi putut permite schimbul de apă între Pământul în formare și Lună. Prezența apei sugerează totodată și o mare posibilitate ca astrul nopții să găzduiască forme de viață.
Foto: Flickr/Nieve44/La Luz
Citiți și:
Cea mai mare lună plină din ultimii 19 ani și fascinația selenară
Relația dintre om și Lună. Câteva date istorice
Pe planetele cu două stele ar putea exista plante negre
FOTO-VIDEO. Patru astronomi amatori români, la pozat Staţia Spaţială Internaţională