O mișcare din ce în ce mai populară: Schimbul de alimente

6

Trocul în materie de hrană nu este, desigur, un fenomen nou, însă resuscitarea acestei practici în zilele noastre, când mai toți suntem obișnuiți să consumăm individual ceea ce ne procurăm, e o veste care ne bucură. Din ce în ce mai mulți oameni din toată lumea aleg, potrivit BBC, să ofere înghețată artizanală sau sushi făcut acasă, ouă de țară sau usturoi de grădină, în schimbul altor alimente puse la dispoziție de alți membri ai rețelelor care se ocupă cu schimbul de mâncare.

 

NF_04FoodSwap1

 

Food Swap Network a pornit din SUA, mai precis din cartierul newyorchez Brooklyn, însă momentan există circa 125 de grupuri afiliate acestei rețele, în diferite colțuri ale lumii, din Canada, până în Honolulu. În ceea ce privește răspândirea în Europa, Marea Britanie s-ar părea să fie cea mai receptivă țară la acest troc, însă tendința de a organiza târguri locale, unde oamenii schimbă între ei diverse alimente de casă sau legume crescute de ei înșiși este în plină expansiune.

Potrivit organizatorilor acestor evenimente, ele ar pune în practică ”un nou tip de colectivism”, implicând nu doar cunoștințe de gastronomie și grădinărit, cât și abilități de sharing, practici de reciclare și etica Do It Yourself. Morala din spatele acestor schimburi vizează, bineînțeles, reducerea risipei de hrană, găsirea unor soluții eficiente și mai puțin costisitoare de a avea o alimentație sănătoasă și, nu în ultimul rând, sudarea unor comunități.

Vicky Swift, de pildă, o tânără britanică implicată în rețelele locale de schimb alimentar, a decis să se ralieze acestei cauze după ce, pregătind pâine și prăjituri pentru familia ei, a constatat că de fiecare dată avea surplus de alimente. ”Am realizat o pagină de Facebook, oferindu-mă să dau mâncare la schimb, și în felul ăsta am început cu mici trocuri,” spune Swift, citată de BBC, care acum organizează târguri de schimb în Marea Britanie. În cadrul acestor evenimente, doritorii își aduc produsele, le expun, le degustă și le discută, pentru ca mai apoi să înceapă propriu-zis schimbul. La un târg britanic, participă momentan maxim 20 de persoane care oferă alimente, însă, dacă îi credem pe organizatori, competiția e din ce în ce mai acerbă. Componenta socială a târgurilor este la rândul ei esențială, atâta vreme cât reunesc oameni foarte diferiți, de la studenți, la pensionari, dar care împărtășesc valori și interese comune.
În principiu, organizarea unei astfel de rețele pentru schimbul de alimente este cât se poate de simplă, iar interes din partea comunităților suntem convinși că ar exista din plin. Prin urmare, e cineva dintre voi tentat să dea startul schimbului de bunătăți în România?

Sursa: BBC News

Foto: Dallas News


6 comentarii

  1. mai de mult am vazut articolul despre fenomenul foodsharing.de aparut in berlin. am luat legatura cu organizatorul, mi-a dat niste documente sa le traduc, momentan sunt la 95% din site tradus din germana in romana, ramane de vazut cum se va implementa site-ul dupa ce voi termina…

  2. “Trocul in materie de hrana nu este, desigur, un fenomen nou” – asa, pai daca e atat de “desigur” vreau si eu sa stiu unde si cand s-a mai practicat? Nu vreau date precise cu ani, dar macar cu secole sau epoci. Pentru ca eu nu am mai auzit ca un asemenea fenomen sa fie consemnat in istorie. Si cum ar contribui asa ceva la reducerea risipei de hrana? Concret.

  3. La tara se mai practica si acum, eu iti dau din ce legume mi-au iesit mie mai multe tu imi dai din ale tale, eu iti dau un cocos tu imi dai o gaina,etc..cum adica cand s-a mai practicat? pune mana pe google si cauta nu astepta mura in gura

    • Nu cred ca poti vorbi de o practica, de un “fenomen” cum zice articolul. Faptul ca mie mi-au iesit mai multe legume e o pura intamplare, nu ceva recurent. Si in cazul asta ce fac, eu taran, ii dau ceva vecinului doar daca imi da si el ceva in schimb de care am eu neveoi? Daca nu, stau cu legumele si astept sa se strice? Cred ca mai degraba se intampla ceva de genul “Vecine mi-au iesit cam multe ridichi, nu vrei?” sau vine vecinul, vede ca celuilalt i-au iesit multe ridichi si intreaba daca nu-i da si lui. Sigur, daca se intampla ca vecinul sa aiba ceva ce-i trebuie exact in momentul ala, probabil ca ii va da la schimb, dar daca nu, nu-i bai, ca-s vecini si, cand celalalt o sa aiba nevoie de ceva de la el – peste o saptamana, doua, un an – se intoarce roata si ii da si el vecinului din ce ii trebuie. Si tot asa. Dar asta nu-i schimb. Se vede ca google nu ajuta prea mult la dezvoltarea gandirii, din pacate.

  4. Pingback: Egyre népszerűbb az élelem-cserekereskedelem » Think Outside The Box

Leave A Reply