O femeie a oprit două mega-hidrocentrale care ar fi distrus comunitatea a mii de oameni

0

O femeie de 37 de ani a reușit să oprească două amenajări hidroelectrice pe râul Ene din Amazonul peruvian, construcții care ar fi distrus pământurile strămoşeşti de care depinde existența comunității Ashaninka din care face parte și care numără peste 10.000 de indigeni.

 

5491214038_f90bbf1eaa_z

 

Ruth Buendia Mestoquiari a început școala când era adolescentă și a terminat liceul la 25 de ani, toată copilăria ei fiind marcată de războiul civil din Peru care a durat două decenii, i-a devastat comunitatea în care a crescut și i-a omorât tatăl. Deși nu are o diplomă în drept, femeia a reușit să oprească în instanță cele două proiecte hidrografice despre care spune că sunt o formă de “terorism economic”.

Buendia are cinci copii, toți sub 18 ani, este prima femeie-președinte a CARE, organizație care reprezintă o populație indigenă de 10.000 de oameni care trăiesc pe malurile râului Ene. Ea a primit, săptămâna trecută, Goldman Environmental Prize pentru eforturile sale de a opri barajele care făceau parte dintr-un parteneriat între Peru și Brazilia. Ea a folosit simulările pe computer pentru a arăta cum barajele vor inunda valea râului, atrăgând atenția presei și mobilizând oamenii în adunări regionale.

Femeia a insistat, mereu, că are legea de partea ei, mai exact tratatul Organizației Internaționale a Muncii pe care Peru l-a ratificat în 1994 și legislație națională din 2011 care specifică faptul că guvernul trebuie să se consulte cu populația indigenă înainte de a construi proiecte de infrastructură care ar afecta-o. Prin acțiuni în instanță, Buendia a oprit, cel puțin deocamdată, construcția barajelor, proiecte ale companiilor braziliene, cu sprijinul guvernului peruvian. Proiectele hidroelectrice urmau să producă 7.200 megawați de energie.

Deși liderii din Peru au susținut că barajele ar avea numeroase beneficii pentru peruvieni, printre care mii de locuri de muncă și energie ieftină în zonele rurale, înțelegerea prevederea ca energia să fie exportată, în cea mai mare parte, în Brazilia. Organizațiile de conservare au realizat mai multe studii care au arătat că barajele ar inunda jungla, terenurile arabile, ar deteriora calitatea apei, ar pune în pericol biodiversitatea habitatelor și ar obliga oamenii să se mute.

Buendia a promovat, de la începutul luptei împotriva barajelor în 2010, proteste pașnice și lupta fără violență. “Ce ne fac ei nouă nu documente legale le vom face și noi lor”, spunea activista în 2012. Deși a oprit construcția, femeia nu consideră că lupta s-a terminat. Ea face în continuare eforturi de a forța autoritățile să aplice legile și tratatele care apără drepturile indigenilor.

Sursa: The Atlantic

 

Puteți citi și:

Alocările iresponsabile ale fondurilor europene duc la distrugeri în zonele de protecție

Râuri care mor sub monștri de beton

Microhidrocentralele din România sunt printre cele mai distructive din lume


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger