O echipă de studenţi români duce “casa cu facturi zero” la competiţia Solar Decathlon Europe

1

Pe 9 iunie, o parte din cei 70 de studenţi care, începând cu 2012, au făcut tot posibilul pentru a concepe şi ridica EFdeN, vor pleca la Versailles, unde are loc Solar Decathlon Europe, una dintre cele mai importante competiţii din lume dedicate inovaţiilor în materie de construcţii alimentate cu energie solară.

poza-12-1024x682

EFdeN, unde N este Natura, este prototipul realizat de Asociaţia Solar Decathlon Bucureşti, din care fac parte studenţi şi universităţi din Bucureşti. Proiectul nu doar arată că tinerii arhitecţi şi ingineri din România încep să aplice din ce în ce mai abil principiile construirii sustenabile, ci şi spune povestea unor oameni extrem de motivaţi, care au lucrat timp de doi ani în regim de voluntariat pentru a realiza acest prototip, pe care intenţionează, de altfel, să-l adapteze la scară industrială după competiţia din Franţa. În preajma ultimelor predări ale proiectului, am mers la atelierul din Bucureşti unde a fost concepută şi pusă la punct casa EFdeN şi am stat de vorbă cu Mihai Toader-Pasti, managerul de proiect, şi cu Alexandra Fulga, responsabilă de comunicare. Tastaturile sfârâiau în ritmul ultimelor detalii, planşele se completau accelerat, în timp ce diferitele componente ale locuinţei erau finalizate în trei hale diferite. Acum, puteţi merge la Băneasa Shopping City, pentru a vedea în timp real cum se asamblează această casă a viitorului, care are nevoie de susţinerea noastră pentru competiţia de la Solar Decathlon Europe.

EFdeN este o locuinţă autonomă energetic, axată pe energie solară, care îşi propune să readucă natura în mijlocul oraşului, ba chiar la o uşă distanţă de locatari, dar şi să reorganizeze fluxul unui oraş aglomerat şi paralizat de trafic. Cum una dintre temele competiţiei internaţionale vizează găsirea unor soluţii pentru o mai bună mobilitate în oraş, echipa Solar Decathlon Bucureşti propune ca, pornind de la prototipul acestei „case cu facturi zero,” să amenajeze un complex rezidenţial în zona Gării Obor, unde s-ar putea crea un alt pol de activitate al Capitalei. Acest pol ar putea reduce traficul şi aglomeraţia generate de concentrarea actuală a activităţii oraşului în jurul centrului. Până vor ajunge însă la această etapă, studenţii care au conceput de la zero fiecare detaliu al acestei locuinţe inovatoare au nevoie de ajutorul nostru pentru a-şi putea vedea casa cu ochii chiar la Versailles, în cadrul acestei competiţii importante. Tocmai de aceea, vă recomandăm să mergeţi la Băneasa Shopping City, unde zilele acestea se asamblează în premieră modulele EFdeN, iar apoi să contribuiţi la campania de crowdfunding care nu susţine doar un proiect educaţional valoros, ci mai ales prezenţa întregii echipe Solar Decathlon Europe, după doi ani de muncă extrem de intensă.

Când am mers la atelierul unde studenţii au pus la punct acest proiect revoluţionar, atelier găzduit de Facultatea de Construcţii, Alexandra Fulga, responsabil de comunicare pentru EFdeN, m-a convins că, pentru toţi cei implicaţi, cei doi ani au însemnat o experienţă decisivă. „Suntem 70 de oameni în echipă şi toţi lucrăm în regim de voluntariat. La început, mulţi dintre noi aveam joburi, însă pe parcurs toţi am renunţat la joburi şi acum doar un membru al echipei mai lucrează. Am câştigat însă enorm din punct de vedere profesional şi am învăţat ceea ce n-am fi putut învăţat niciodată la şcoală,” spune Alexandra, care la rândul ei a renunţat la job pentru a se implica în proiect. „Aici muncim, aici mâncăm, aici dormim, aici petrecem şi aici plângem când ceva nu merge bine,” mărturiseşte ea veselă, în timp ce deschide tabele cu organizarea fluxului de lucru şi îmi explică circuitul complicat al deciziilor implicate în procesul de transformare a EFdeN din vis într-o casă perfect funcţională.

10875308765_dd66a5a3f1_z

10291758_1504313319788787_9050765467161746625_n

Până să ajungeţi la Băneasa Shopping City însă ori chiar la Versailles, puteţi afla mai multe despre această locuinţă autonomă din punct de vedere energetic de la Mihai Toader-Pasti, managerul de proiect EFdeN. Mihai este student în anul patru la Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole şi prezenţa la Versailles va însemna pentru el o revenire la Solar Decathlon Europe. Prima oară, a participat la competiţie alături de echipa care a realizat în 2012 casa solară Prispa, care şi-a găsit între timp un locatar încântat şi se află momentan în stadiul de industrializare. Mihai face parte din Solar Decathlon Bucureşti încă din timpul liceului, iar dacă atunci era mai degrabă atent şi receptiv, având mai puţin atribuţii, acum conduce proiectul EFdeN în competiţia de la Versailles şi îşi doreşte să extindă proiectul la scară industrială, dar şi să susţină participarea cât multor echipe de tineri la Solar Decathlon Europe, experienţă pe care o consideră esenţială oricărui student din sfera arhitecturii şi ingineriei.

Când aţi început să lucraţi la EFdeN?

Mihai Toader-Pasti: În septemebrie 2012, când încă nu terminasem de lucru la Prispa şi mulţi dintre noi mai aveam facultate sau joburi, am început să lucrăm la acest prototip pentru Solar Decathlon, o competiţie care ne-a schimbat pe noi, participanţii, atât personal, cât şi profesional şi de care trebuie să aibă parte cât mai mulţi oameni. Pentru EFdeN, am încercat să implementăm cât mi mult ideea de proiectare sustenabilă şi integrată: dacă arhitecţii şi inginerii lucrează împreună încă de la început, produsul final este mult mai bun.

Care ar fi principiile de bază ale locuinţei pe care aţi conceput-o?

În primul rând, am plecat de la problema densităţii şi mobilităţii în Bucureşti. Principala inovaţie pe care mizăm este sera hibrid pe care o folosim în interiorul prototipului, cu funcţie atât productivă, cât şi bioclimatică. Sera, care este un corp independent, integrat în construcţie, dar închis pe toate cele patru laturi, e folosită pentru producţia de diferite alimente şi plante aromatice, o producţie mică, dar utilă şi care presupune un proces foarte plăcut, dar şi pentru preîncălzirea aerului din locuinţă. Pe timpul iernii, folosim efectul de seră pentru a încălzi locuinţa, iar în timpul verii, sera este umbrită cu nişte sisteme speciale.

Cum este alimentată cu energie locuinţa voastră?

Nu folosim gaz pentru nicio activitate din interiorul locuinţei; totul funcţionează cu energie electrică. Partea de încălzire şi de apă caldă funcţionează pe bază de panouri solare, însă când panourile nu fac faţă, aducem un aport electric. Per an, casa e autonomă şi consumă mai puţin decât produce. Prototipul nu este însă independent energetic, deoarece nu e fezabil din punct de vedere economic. Ipotetic, pe parcursul unui an, avem nouă luni în care casa ar putea produce foarte multă energie, însă pentru moment, din păcate nu avem ce să facem cu surplusul de energie. Prispa a fost prima locuinţă din România care a injectat energie în reţea, iar procesul de obţinere a aprobărilor a fost extrem de lung. După vânzarea casei, a durat nouă luni, cu presiuni din partea noastră şi a beneficiarului, până ce a reuşit să injecteze în reţea, însă nici acum nu primeşte bani pentru acest lucru. Noi ne dorim să existe un contoar, pe baza căruia să se calculeze diferenţa de plată.

poza-23-1024x576

Ce planuri aveţi pentru ca EFdeN să ajungă de la prototip la locuinţă pe care oamenii să şi-o poată permite?

În ceea ce priveşte industrializarea şi rezolvarea problemei densităţii şi mobilităţii, urmărim o strategie elaborată de Facultatea de Urbanism de la Universitatea de Arhitectură, respectiv dezvoltarea mai multor poli de interes în Bucureşti. Acum există un singur pol central în jurul căruia sunt concentrate toate activităţile şi există problema mobilităţii şi a traficului din centru spre suburbie. Practic, în jurul Bucureştiului există mai mulţi poli, în funcţie de care se pot rezolva toate nevoile unei comunităţi. Noi am ales unul dintre aceşti poli, în zona de la Gara Obor, unde vrem să dezvoltăm un ansamblu rezidenţial folosind modelul EFdeN. Prototipul pe care noi îl proiectăm este însă o mică parte din acest ansamblu pe care îl avem în vedere, unde vrem să avem mai multe variante: locuinţe cu o cameră, cu două, trei sau patru camere, în funcţie de cererea care există. Aceste tipuri de locuinţe vor avea mai multe pachete de echipare, în funcţie de buget: dacă ai bani şi îţi doreşti o astfel de casă super-premium, poţi cumpăra o casă super-premium; dacă nu ai bani, îţi poţi cumpăra iniţial o variantă basic, căreia îi poţi adăuga în timp alte elemente. În momentul actual, avem un singur preţ stabilit la care vrem să ajungem: 130.000 de euro pentru 130 de metri pătraţi, în care noi oferim casa cu echipamente, fără mobilier.

Cum se raportează oamenii la acest tip nou de locuire, care presupune energii verzi?

În principiu, avem de-a face cu două tabere: cei care sunt entuziasmaţi să poată folosi numai energie de la soare, să aibă o casă construită cu materiale verzi, care să consume mai puţin decât produce, şi mai e tabăra celor pentru care primează numai aspectul financiar de moment. Ei vor să cumpere o casă ieftină, fără să ţină cont de partea financiară pe termen lung: deşi costul de cumpărare e mic, costul total al facturilor va fi foarte ridicat pe viitor. Locuinţa pe care o propunem noi vine, practic, cu facturi zero. Casa îşi va amortiza costurile, iar în timp vei plăti mult mai puţin decât ai fi plătit pentru o casă normală. Deja suntem în discuţii cu doi dezvoltatori imobiliari interesaţi de proiectul nostru, iar până acum am întâlnit mulţi oameni care s-au arătat dispuşi să cumpere această casă şi mâine. Prototipul nu va fi vândut însă, ci va rămâne ca centru de cercetare a condiţiilor de confort, însă va exista varianta ei industrializată, în serie, la preţuri mult mai mici.

Ce materiale aţi folosit pentru EFdeN?

Prototipul efden va fi certificat sustenabil Living Building Challenge, cel mai drastic sistem de certificare de acest fel: pe de o parte, această certificare pesupune o producţie de energie mai mare decât consumul, iar pe de altă parte interzice folosirea unor anumite materiale. Structura casei va fi metalică, pentru a putea fi modulată repede, pereţii sunt de tip sandviş dintr-un material ecologic, termoizolaţie şi structură metalică în interior.

Unde a fost construită casa?

Structura metalică a fost construită la Făgăraş, de către Energo Braşov, în hala de la Romprim se fac pereţii de compartimentare, iar la Universitatea de Construcţie se execută alte panouri. În toate aceste trei hale au lucrat în paralel 24 de membri ai echipei EFdeN, în timp ce alţii s-au ocupat de asamblarea finală a locuinţei la Băneasa Shopping City, de unde prototipul va fi dezasamblat şi trimis la Versailles, pentru competiţia finală.

Care a fost ea mai complicată parte a realizării casei?

În cei doi ani, ne-am ocupat de partea de proiectare, care a ajuns la final. În această perioadă, cel mai greu este să proiectezi o locuinţă integrată, printr-un schimb continuu de experienţă între arhitecţi, ingineri şi comunicare, până ajungi la o variantă optimă. În ceea ce priveşte construcţia, afli că proiectarea şi execuţia nu se suprapun mereu perfect. Fiind studenţi şi nemaiconstruind nimic niciodată, am avut foarte multe lucruri de învăţat.

Care e cea mai mare provocare care urmează pentru voi?

Marea provocare va fi la Versailles, unde, în cadrul Solar Decathlon, grupul nostru de 30 de studenţi va trebui să asambleze în nouă zile o casă perfect funcţională, până la nivelul în care poţi intra în casă, poţi da drumul la televizorul conectat la Internet şi îţi citeşti ziarul în timp ce cafeaua fierbe. Ca acest lucru să fie posibil, e nevoie de o planificare foarte riguroasă. Mai există şi manualul de reguli care trebuie respectat întocmai, la fel ca politicile de siguranţa muncii, care în România nu prea se aplică. Partea bună este că toţi studenţii au învăţat cu ocazia asta cum trebuie să se poarte pe şantier în perfectă singuranţă.

Puteţi fi la curent cu evoluţia EFdeN urmărind site-ul proiectului sau pagina de Facebook a acestuia. 


Un comentariu

Reply To darius Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger