O comunitate vietnameză din SUA lovită de uraganul Katrina se reface prin agricultură urbană

0

În New Orleans-ul de Est, aproape de Golful Mexicului, există o comunitate de 8.000 de vietnamezi concentrată pe o distanță de aproape doi kilometri. Acum 40 de ani, scrie Grist.org, după căderea Saigonului, mulți dintre vietnamezii creștini care susțineau guvernul aliat cu SUA din sud au părăsit țara și au plecat în Statele Unite, unde autoritățile i-a ghidat spre Golful Mexicului pentru că acolo erau condiții climatice mai apropiate de cele din Vietnam. Mulți dintre vietnamezii strămutați acolo erau pescari și au rămas așa până astăzi. Comunitatea din New Orleans-ul de Est a fost lovită însă puternic de uraganul Katrina și de dezastrul petrolier din Golful Mexicului, însă a reușit să se refacă pe căi sustenabile, aquaponice.

 

Parte a unui sistem aquaponic/Flickr-Scrap Pile

 

În New Orleans-ul de Est sunt concentrate 60% din pământurile New Orleans-ului, dar numai 20% din populație. Înainte de uraganul Katrina din 2005, această parte a orașului se confrunta cu sărăcia și șomajul. Furtuna a distrus spitalul comunității și alte servicii de bază, apoi primarul a transformat un spațiu verde din apropierea comunității în groapă de gunoi, închisă în cele din urmă după un protest al localnicilor. Mai târziu, comunitatea a fost afectată de scurgerea de petrol din Golful Mexicului, care a afectat semnificativ peiscuitul și a sporit depresia și alcoolismul în rândul pescarilor vietnamezi. În jur de 40.000 de vietnamezi lucrează în Golful Mexicului și o treime din ei muncesc în industria pescuitului.

Comunitatea vietnameză din New Orleans-ul de Est s-a grupat din nou și, cu ajutorul unei coaliții de companii pescărești, a început să preseze BP, responsabila pentru dezastrul din Golful Mexicului, să plătească pentru daune. Dar până la refacerea Golfului Mexicului, pescarii trebuiau să-și găsească de urgență joburi. În sânul comunității de vietnamezi a apărut un trainer în aquacultură, care implică creșterea peștilor pe uscat. În faza pilot a proiectului, localnicii care au participat la workshop-uri au învățat să crească crapi koi, lufari (pești răpitori marini din neamul scrumbiei) și somni, apoi au testat sistemul aquaponic, care folosește reziduurile rămase de la pești ca îngrășământ pentru culturi agricole.

În urma inițiativei a rezultat o cooperativă de fermieri la nivelul comunității, care vinde produse proaspete restaurantelor și magazinelor locale, iar pescarii și-au mărit cu 100% veniturile anterioare. Grupul a reușit să cumpere și un lot de pământ de trei hectare pe care, în următorii ani, vor să ridice o fermă comunitară.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger