Cu Wesley Clark pe post de consilier, poziţia favorabilă a lui Victor Ponta în privinţa gazelor de şist nu reprezintă o surpriză. România nu are o reglementare a activităţii de lobby, iar Registrul de Transparenţă al Comisiei Europene e, la rândul lui, o glumă bună. De cel puţin 15 ani în România se face lobby şi se face la cel mai înalt nivel, en-gros şi en-detail. Asta nu e o noutate. Mai puţin cunoscute sunt metodele prin care se acţionează şi care au o foarte mică legătură cu ceea ce asociaţiile de lobby sunt dispuse să recunoască atunci când invocă aşa-zisa “transparenţă”. Mai jos am selectat un fragment din cartea “Morminte în mişcare. 10 ani la Roşia Montană”, pe care sper să o finalizez în următoarele luni. Cu menţiunea că e doar o (mică) parte a activităţii lobbystice legate de cazul Roşia Montană, care prezintă însă multiple similitudini şi cu alte cazuri. Cu atât mai mult cu cât atunci când necesităţile o impun, marile companii (din cele mai diverse domenii) se coalizează şi fac front comun.
de Mihai Goţiu
O cină la reşedinţa Ambasadorului Canadei în România
Cele ce urmează sunt extrase de corespondenţa electronică oficială solicitată de un român cu cetăţenie canadiană, pe baza legii canadiene a liberului acces la informaţii, de la Ministerul de Externe (al Canadei). Din păcate, aceste fragmente au fost transmise solicitantului serios cenzurate (acţiuni ş mai ales numele unor persoane au fost acoperite). Chiar şi aşa însă ne putem face o idee despre modul în care operează şi cum se desfăşoară acţiunile de tip lobby la nivelul ambasadelor. Mai întâi personajele.
Raphael Arthur Girard
Între 26 iunie 2000 şi 1 august 2003 a fost ambasador al Canadei în România (ambasadă care funcţionează şi pentru Bulgaria şi Republica Moldova). Acţiunile lui de sprijin direct a proiectului Gabriel Resources de la Roşia Montană au fost cunoscute încă din acea perioadă, fiind făcute publice printr-o scrisoare deschisă adresată ministrului Afacerilor Externe al Canadei, în septembrie 2005, postată pe site-ul miningwatch.ca.
”O cerere bazată pe accesul la informaţii din e-mail-urile de la şi către Raphael Girard din 1 iunie 2000 şi până pe 31 august 2003 cu privire la mina de aur de la Roşia Montană, a generat documente puternic cenzurate, care arată însă că, în mod constant el a minimizat gradul de opoziţie la mină şi a ignorat preocupările reale pentru mediu şi socio-economice, bazându-se doar pe informaţiile companiei.
La o prezentare pentru investitorii Gabriel, din 9 august 2005, Raphael Girard afirmă cât se poate de clar: ”Guvernul Canadian susţine cu toate forţele proiectul şi, în plus faţă de asta, ambasadele Canadei la Bruxelles şi Budapesta fac lobby şi tot ce e necesar să ajute ca proiectul să se întâmple”.
Postul de ambasador al Canadei în România a fost ”începutul unei frumoase prietenii” cu Alan Hill, CEO al Gabriel Resources din martie 2005 până în martie 2009. Atât de frumoasă, încât, după încheierea carierei diplomatice, Hill l-a cooptat şi i-a oferit un post de director la Gabriel şi l-a promovat în Consiliul de Administraţie în aprilie 2005, funcţii ocupate până în iunie 2010. Din August 2010 a trecut la Centerra Gold, care deţine exloatări de aur în Kârgâzstan şi Mongolia.
Alan Hill
A fost recrutat de Gabriel Resources în martie 2005, pe baza ”experienţei” de 20 de ani, înainte de 2003 ca vicepreşedinte executiv la Barrick Gold, fiind implicat în proiecte de evaluare, achiziţii şi dezvoltare în America de Nord, America de Sud, Africa şi Australia. Între 2004 şi 2007 a fost şi preşedinte non-executiv la Alamos Gold Inc., companie care a construit prima mină de aur în Mexic. A urmat un post de director la Gold Fields Limited şi poi de preşedinte executiv la Teranga Gold Corporation.
Yani Roditis
A fost coleg cu Alan Hill la Barrick timp de 11 ani, perioadă în care s-a implicat în dezvoltarea proiectelor din SUA, Peru, Chile şi Argentina. Hill l-a cooptat la Gabriel ca vicepreşedinte de proiect, începând cu 21 iulie 2005. Între mai 2006 şi decembrie 2009 a ocupat şi postul de COO (Chief Operating Officer) la Gabriel. Ca vicepreşedinte de operaţiuni îl vom regăsi alături de Alan Hill (2011-2012) şi la Teranga Gold. Din septembrie 2012 este preşedinte şi COO la Sandspring Resources.
Marta Moszczenska
Ambasador al Canadei în România între august 2006 şi septembrie 2009.
Contextul – Criza din Alianţa D.A. Primul email
Pe 7 iulie 2005, premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că intenţionează să-ş dea demisia, pentru a provoca alegeri anticipate, dorite ş de preşdintele Traian Băsescu (Alianţa D.A. avea o susţinere parlamentară fragilă, iar Curtea Constituţională respinsese un pachet de legi pentru reforma justiţiei). După o întâlnire cu comisarii europeni, Tăriceanu s-a răzgândit, fapt care a dus la declanşarea conflictului cu Traian Băsescu, care a refuzat să se întâlnească cu premierul în zilele care au urmat anunţării deciziei. Conflictul s-a accentuat în primăvara şi vara lui 2006. Pe 5 aprilie 2006, Băsescu afirma că regretă că l-a numit premier pe Tăriceanu şi l-a acuzat de ”parteneriat cu grupuri de interes economice”. A rămas celebră formulare ”corupţia a ajuns pe masa lui Tăriceanu”. Anunţul oficial făcut de Tăriceanu pe 29 iunie 2006 că PNL sprijină retragerea trupelor româneşti din zonele de conflict l-a enervat şi mai tare pe Băsescu, susţinător al invaziei din Irak.
Toate aceste tulburări politice din cadrul alianţei de guvernare i-au alertat pe susţinătorii proiectului de la Roşia Montană. Pe 9 noiembrie 2006, fostul ambasador Raphael Girard, în acel moment director la Gabriel, îi trimite un mail ambasadorului Marta Moszczenska. În cadrul acestui mesaj, Girard mărturiseşte că Alan Hill este ”speriat de unele articole negative din presă” şi ”îngrijorat de campania pentru alegeri anticipate”. Acest lucru, apreciază Hill, conform lui Girard, ”ne-ar împinge înapoi” şi ar crea necesitatea ”de a educa/pregăti un întreg grup nou de funcţionari publici şi persoane politice” (!) ”Rezultatul ar fi că am pierde un timp foarte valoros”, concluzionează Girard.
”Băsescu îşi aminteşte cu căldură de mine”
În acelaşi email, Girard afirmă că Alan Hill şi-ar dori o întâlnire cu preşedintele Băsescu. El invocă relaţia lui cu Băsescu, stabilită în perioada în care era ambasador, iar Băsescu primar al Capitalei. ”M-am întâlnit de mai multe ori cu Băsescu atunci când a fost primar şi, recent, prieteni comuni au remarcat că îşi aminteşte cu căldură de mine”. Girard recunoaşte însă că nu ar fi bine ca ”Băsescu să fie văzut cu un reprezentant al companiei” (atenţie la nuanţe, ”nu ar fi bine să fie văzut”, şi nu ”nu ar fi bine să se întâlnească”). Din aceste motive, Girard sugerează că proiectul ar trebui să ajungă pe masa Guvernului înainte de alegerile parlamentare, sugerând că ar putea fi avizat pentru că (în acel moment) subiectul Roşia Montană nu ar avea o miză electorală – conform sondajelor de opinie ale RMGC opozanţii proiectului ”sunt puţin probabil să voteze cu PD/PNL (la sfârşitul lui 2006 se încheia primul an de publicitate şi comunicare agresivă coordonată de GMP şi, atunci, o mare parte a românilor care aflaseră despre caz aveau informaţii doar din reclamele GMP – ceea ce scrie Girard confirmă scopul publicităţii RMGC – folosirea ei ca mijloc de presiune/sau de evitare a presiunii pe politicieni). În fine, Girard mai consideră că ”trebuie făcut ceva şi cu ungurii”, considerând că ar fi un ”gest bun” să aibă o întâlnire cu un lider UDMR (al cărui nume a fost însă ”protejat” de Ministerul Afacerilor Externe canadian).
Raphael Girard către Marta Moszczenska, 9 noiembrie 2006
I am still planning to arrive in Bucharest on Wednesday but it does not look viable to expect to be able to arrange a programme at this short notice. I know Alan Hill is spooked by some recent negative press and the delay is getting the final list of questions that we have to answer before the government really focuses on their part of the EIA process leading to an eventual decision. He is also worried about getting caught by an early election campaign which in a worst case scenario could push us back to square and a create a necessity to begin the process of educating a whole new group of officials and political figures. We would lose valuable time as a result.
Alan wants me to try to arrange an appointment with President Basescu who I met several times when he was mayor and in the not too distant past has remarked to mutual friends that he remembers me with some degree warm feeling.
I am always willing to give it a try but in my view, the politics of Roşia Montana are still not auspicious for a president to be seen receiving someone from the company. Alan tried without success to raise the issue to the Presidency when he me with XXXXX in September but XXXXX referred him back to XXXXX . My own view is that we have to work the process through to completion and only when we have met all of the legal and regulatory requirements will there be a level of comfort that would permit government people to show support for us.
Now that XXXXX has moved on, I would think it might be useful to try to meet his replacement, XXXXX to get a sense of his view of the politics of the issue and to try to sell the line that it could well be better for the government to get Roşia Montana off the table before new parliamentary elections since according to our read of the polls, a substantial majority of Romanians either approve or are neutral on the subject. The rock ribbed opponents are a minority who are unlikely to vote PD/PNL in any case. We also need to do some work with the Hungarians and I thought meeting XXXXX of the UDMR would be a good gesture.
Anyway, I would be grateful for any advice,
Best regards
Raph
Notă*: XXXXX – reprezintă porţiuni/nume cenzurate de Ministerul Afacerilor Externe canadian
Soluţia: o cină la Ambasadă
Din corespondenţa ulterioară (cei doi au avut şi convorbiri telefonice între timp) rezultă că Marta Moszczenska s-a oferit să organizeze o întâlnire informală la Bucureşti, la care să participe oficiali români de rang înalt, alţi ”jucători” şi, ”în mod esenţial”, Alan Hill. Motiv pentru Girard să-i mulţumească pentru că ”e un real impuls pentru noi” (12 noiembrie). Din emailul Martei Moszczenska reiese că nu chiar o cină la Ambasadă se oferise să organizeze, dar dacă asta doreşte Gabriel şi, în ciuda timpului scurt avut la dispoziţie (până la sfârşitul lunii noiembrie, când Girard şi Hill urmau să vină în România) se va implica în organizare.
Marta Moszczenska către Raphael Girard, 10 noiembrie 2006
Hello Raph,
Although it wasn’t clear whether you were just seeking my advice and was going to have Gabriel Resources arrange the meetings or wanted the Embassy to do so, I took an executive decisions and I asked my office to try and arrange meetings XXXXX for you an I.
(…)
Have you had any feedback from XXXXX I could try to organize a lunch or dinner later in the week. Ioana is back on Monday and she can assist. In fact, although again, it is a bit of short notice, we could try to organize a larger lunch dinner for members Gabriel Resources and key officials and other players. I will have Francois touch base with XXXXX when he is back in the office on Monday.
I am flying back to Bucharest this evening and although I will be attending a number of Remembrance Day events I am available if you wish to call me in the afternoon or evening over the weekend.
Regards, MM
Raphael Girard, către Marta Moszczenska, 12 noiembrie 2006
Marta,
Raph will be back in Ottawa late on Wednesday and will call you morning our time.
I would prefer to schedule a dinner with Senior Romanian officials etc. for the last week of November if that suits you. Alan Hill will be back in Romania by then and I think it would essential for him to be a part of anything like that. I thank you for the offer. It is a real boost for us.
Have you got a table at the Lobster dinner on Thursday. I have been trying to find out if XXXXX has done necessary for Roşia Montană but I have not yet heard from him.
Best regards
Raph
”Un mediu confortabil pentru ministru”
Organizarea cinei nu a mers însă ca unsă, pentru că Marta Moszczenska avea atribuţii şi la Sofia, şi mai avea de lucru şi la Bruxelles ori… ”pe teren”, la Alba Iulia şi Roşia Montană. În data de 17 noiembrie, lista de invitaţi nu era încă definitivată. Girard propune să fie invitat cel mult un ministru, cu excepţia cazului în care l-ar aduce pe premierul Canadei (!) ori o altă ”personalitate augustă”, ca oaspete de onoare. El recunoaşte că cea mai critică problemă a lui Gabriel e Mediul. Chiar dacă numele e cenzurat, faptul că se referă la un singur ministru invitat, vorbeşte despre mediu şi face referire despre ministru la genul feminin sunt indicii că persoana vizată ar fi fost Sulfina Barbu (ministru al Mediului în acea perioadă). Girard sugerează să fie invitaţi oaspeţi alături de care ministrul să se simtă ”într-un mediu social confortabil”, cum ar fi şeful Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi ai Uniunii Europene şi unul sau doi lideri de ONG-uri ”care ştiu să fie obiectivi”. De asemenea, pe prefectul de Alba şi un înalt prelat al Bisericii Ortodoxe. La categoria ”alţi jucători” sunt menţionaţi şeful BERD, ambasadorul Ungariei, decanul Facultăţii de Arheologie de la Universitatea Bureşti, şefi de sindicate miniere şi ai federaţiilor sindicale din România. E distractivă menţiunea că trebuie să existe şi un Plan B (în cazul în care invitatul de onoare – ministrul – nu vine), ceea ce, susţine Girard, a fost un ”eveniment comun” în perioada în care a fost el ambasador.
Raphael Girard, către Marta Moszczenska şi Yani Rotidis, CC: Alan Hill, 17 noiembrie 2006,
To my mind, the objective for a dinner would be to create a situation for a frank exchange on the issues but more importantly to impress on key people that we are serious professionals who know what we are doing and will deliver on all of commitments. I do not think you should invite more than one Minister unless of course we are were offering the Prime Minister of Canada or some other august personality as the guest of honour.
I would suggest a single theme for the dinner. For us, the most critical is the Environment. I would focus on XXXXX I would round out the guest list with people with whom she would be comfortable in a social environment – the Head of UNDP, the World Bank, and one or two NGO leaders who know to be objective. The prefect from Alba should be included and a senior prelate from the Orthodox Church. In addition to this there are other players you would want to include to make up numbers such and the Head of EBRD, the Ambassador of Hungary, The Dean of Archaeology from the University of Bucharest, the Head of the Miners Union, the Head of the Romanian Employers Federation and so on.
It was a common occurrence when I was in Bucharest that the Romanian guest of honour would back out at the last moment or simply not come. Every Ambassadorial dinner I attended had a plan B to allow for such an event. It was safer to invite guests for lunch which for some reason, had a lower no show rate than dinners.
As for the timing, we should not leave it too long. We need to fly our colours sooner rather than later. Starting on Monday, I think we could invite for late the following week of November provided there is no serious competition from political events or other important high level visits that would divert the most important of our proposed guests.
For our company s side, the presence of Alan Hill would be absolutely essential.
Raph Girard
Marta Moszczenska, către Raphael Girard, 17 noiembrie 2006
I cannot do the dinner on November 28. I can try for the 27, 29 or 30 even though the latter is on the eve before a statutory holiday, Romanian National Day. I am willing to host and help to put list together, but Raph, I feel that the guys on the ground are not necessarily on top of who is who. I have not managed to get appointments with all the players which does not help. We also only have a week now to put it together but I am willing to try.
I am flying to Sofia on Tuesday where I am finally presenting credentials, coming back early Saturday and immeditely driving to Alba Iulia and Roşia Montană with the UN Rep for the weekend. We will be back Sunday night.
We will not get Ministers, and definitely not XXXXX. Not until they complete their technical assessment and only after January 1. I can try to get XXXXX but I doubt if he will come. However, I can invite others along the lines proposed. However, you guys have not left me much time to organize given all my other cases, countries and responsabilities.
”Nu e momentul bun”
Pe 16 noiembrie 2006, după cum rezultă din corespondenţa electronică, Yani Roditis, aflat la Bucureşti, se întâlneşte cu Marta Moszczenska. În urma discuţiei avute şi a analizării situaţiei politice din România, îi trimite un email, a doua zi, în care propune amânarea cinei la ambasadă. Rotidis apreciază că e o perioadă în care politicienii români sunt prea ocupaţi cu dezbatarea bugetului. De asemenea, consideră că o ”armă aşa puternică, precum o cină la sediul reşedinţei ambasadorului”, ”trebuie folosită mai prudent şi într-o situaţie mai favorabilă”. Roditis adaugă că în momentul în care cina va fi organizată ar fi necesar să fie invitaţi miniştrii Mediului, Economiei, Internelor (!?) şi cel Integrării Europene (în cazul ministrului Integrării Europene ar mai exista o explicaţie tangentă cu subiectul Roşia Montană, dar cu ce i-ar fi putut ajuta ministrul Internelor pe Roditis şi Gabriel Resources? Faptul că ministru al Internelor era atunci Vasile Blaga poate oferi răspunsul – Roditis viza persoana, unul dintre principalii lideri ai PD, nu funcţia pe care acesta o ocupa. La finalul mesajului, Roditis face o nouă solicitare interesantă: ca ambasadorul să-i faciliteze o ”intrare” în momentul în care, ”lunea viitoare va avea o reuniune cu ministrul” (nu se menţionează cu ce ministru avea programată întâlnire ambasadorul). ”Vă rog să mă informaţi când ar fi un moment bun pentru dumneavoastră” – scrie Roditis. Roditis nu are emoţii în privinţa faptului că va participa la reuniune, ci solicită doar aprecierea de către amabasador a ”momentului bun”.
Raphael Girard acceptă şi el propunerea lui Roditis de amânare a cinei. ”Să stăm liniştiţi, pentru moment. Cu toate problemele politice care sunt în joc între partidele din Bucureşti, cea mai bună alegere e să o amânăm (…) Am pus vizita mea la Bucureşti în aşteptarea evoluţiilor ulterioare. Dacă Ioana Voicu (aparent asistenta sau secretara amabsadorului, după cum reiese din corespondenţă – n.a.) a reuşit să obţină oricare dintre întâlnirile pe care le avea ea în lucru pentru mine în perioada 24 noiembrie – 1 decembrie, pot reactiva intinerarul pentru a satisface orice angajamente au fost aranjate”, scrie Girard.
Yani Roditis către Marta Mozsczenska, CC: Raphael Girard, Alan Hill, 17 noiembrie 2006
Dear Madame Ambassador,
Thank you for a very constructive meeting yestarday as the Embassy.
With respect to the dinner at your residence on the 28th we were advised to postpone for the following reasons:
1. The following two weeks are very busy for the authorities because of the upcoming debates over the budget.
2. If invitations are sent on Monday, it essentially allows one week to plan and your recommendation to us yesterday is that we plan at least 2-3 weeks ahead with high ranking government officials.
3. We would like to use a powerfull card such as a dinner at your residence more prudently at a more conducive situation.
The ideal persons for such event when it happens are the ministers of Environment, Economy, EU Integration and Interior.
Maybe Raph will have some comments on both the reasons stated above and the ideal participant list.
On another note, I would like to briefly talk to you when you have an opportunity next Monday on your meeting with the Minister. Please advise when is a good time for you
Have a great weekend.
Respectfully,
Yani
Raphael Girard către Marta Moszczenka, 17 noiembrie 2006
Thanks Martha. I think we can stand down for the present. With all of the political issues that are in play among the parties in Bucharest, it would be the better choice to postpone. Better we should do something to mark a benchmark in the process with the ministers and officials once something concrete has been achieved.
I have put my own visit to Bucharest on hold pending further developments. If Ioana Voicu managed to get any of appointments she was working on for me for the period Nov 24 to Dec 1, I can reactivate my itinerary to meet whatever engagements have been arranged.
Thanks for you help.
Raph Girard
Până la urmă, cina de la reşedinţa Ambasadorului Canadei în România nu a mai avut loc la sfârşitul lui noiembrie 2006 (asta nu înseamnă că nu ar fi avut loc ulterior). Corespondenţa prezentată dezvăluie însă, încă o parte a mecanismelor de lobby. Faptul că reprezentanţii Gabriel Resources, sprijiniţi de corpul diplomatic canadian, au desfăşurat ample campanii de ”educare” a funcţionarilor şi politicienilor români. Arată cum cinele, dineurile, prânzurile, oficiale sau informale, au un singur scop: facilitarea accesului la politicienii cu decizie din România. O întâlnire între CEO-ul Gabriel Resources şi preşedintele României ridică probleme doar dacă ”ar fi vizibilă”. Moralitatea şi nevinovăţia acestui tip de întâlniri nu pot fi prezumate. Nu atâta timp cât cetăţenii obişnuiţi ale căror interese şi dorinţe sunt contrare cu cele ale unei mari companii (ei fiind cei care suportă costurile contra unor beneficii discutabile) nu au acelaşi acces la factorii decizionali. Chiar dacă nu se desfăşoară în catacombe, cu măşti pe faţă, astfel de întâlniri intră în contradicţie totală cu ideea de transparenţă. E absolut hilar cum, un an mai târziu, pe 23 octombrie 2007, într-un interviu acordat pentru ”Money.ro”, ambasadorul Marta Moszczenska vorbea cu o nonşalanţă absolut incredibilă despre ”transparenţa practicilor de afaceri a companiilor canadiene”: ”Companiile canadiene au căpătat încredere să pornească afaceri în ţările din regiune, pentru că îşi asumaseră o deschidere spre investiţii, o transparenţă a practicilor de afaceri” (!).
Pe 19 martie 2007, într-un alt mesaj, Raphael Girard este îngrijorat şi mai tare de ”incredibilele turbulenţe politice de la Bucureşti” (care au şi dus la ieşirea PD de la guvernare, pe 5 aprilie 2007, Tăriceanu formând un nou guvern cu UDMR şi cu sprijinul parlamentar al PSD). Cu toate acestea, Girard îşi anunţă vizita la Bucureşti pentru sfârşitul lunii aprilie, când aici urma să aibă loc şi o întâlnire a Consiliului Gabriel Resources (strict anectodic, la finalul mesajului, Girard spune că şi-ar dori să stea pe perioada vizitei la Bucureşti la Ambasadă – transformând, practic, reşedinţa acesteia în hotelul angajaţilor lui Gabriel). Girard reaminteşte şi de o solicitare dintr-un mesaj anterior, legată de găzduirea unei cine la care să participe membrii Consiliului Gabriel şi Ministrul Economiei, ca invitat de onoare.
Raphael Girard către Marta Moszczenska, 19 martie 2006
(…) Judging by the incredible political turmoil in Bucharest it is probably anyone is guess who might be the government come April but we have based on what we know.
I think it is essential for the Board to get a sense of how decision makers in government at national, regional and municipal levels view the development proposed by Gabriel for Roşia Montană. We have developed a solid profile outside Romania in Canada, the US and in some other markets but the big unknown for the Board is how the Romanian public and the political figures look at us.
I had suggested in an earlier message that you might consider hosting a dinner for the Board with the Economy Minister as guest of honour (…)
The other issue is that I would like to arrive a couple of days before the previous weekend and would like to stay at the Residence i that would not incovenience you.
Cina de la Toronto
Pe 7 iunie 2007, Girard scrie despre proiectul legii anti-cianură depus la Senat şi despre strategia prin care se va pune presiune ca legea să fie blocată: sindicaliştii din Federaţia ”Meridian” fac lobby, iar angajaţi de la Roşia Montană vor veni să protesteze la Bucureşti. Girard apreciază că proiectul va fi blocat. În acelaşi mesaj, Silviu Stoica şi Iuliu Winkler, preşedintele şi un membru al Comitetului Tehnic de Analiză (TAC) a proiectului sunt calificaţi ca fiind ”persoane rezonabile”. De altfel, Girard menţionează că ”am organizat o cină pentru … la Toronto pe 25 iunie”. Chiar dacă numele oficialului român pentru care Gabriel a organizat cina de la Toronto este ”protejat” de Ministerul Afacerilor Externe din Canada, nu e greu de ghicit: între 23 şi 29 iunie 2007 s-a aflat în vizită în Canada Iuliu Winkler, şeful Departamentului de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. În mod normal, ministerul pe care îl reprezenta nu are vreo legătură cu Gabriel Resources, dar cum Iuliu Winkler făcea parte din TAC, soluţia ”cina” a intrat în funcţiune.
Tonul mesajelor devine alarmant pe 11 iulie, din cauza informaţiilor pe care Girard le are că Guvernul ar spijini interdicţia cianurilor. Girard consideră că Marta Moszczenska, dar şi ambasadorul SUA, Nicholas Taubman, ”ar fi de dorit să intervină la Tăriceanu şi să-i transmită nemulţumirea noastră” legată de o eventuală aprobare a Legii Anti-cianură. Girard era speriat că votarea legii ar distruge proiectul, precum şi ”reputaţia României ca un loc în care ai investi” (să nu înţelegem greşit, nu o eventuală deteriorare a ”reputaţiei României” îl durea pe Girard, ci faptul că eventualii finanţatori ai Gabriel ar fi dezamăgiţi şi şi-ar pierde interesul de a ”investi”). Girard sugerează şi contactarea liderilor PSD şi PD pentru a pune presiune pe Guvern în cazul în care proiectul de lege ar ajunge la vot.
Raphael Girard către Marta Moszczenska, 20 iunie 2007
XXXXX
To my mind, there are least two points of engagement. Clearly we want the government to deal quickly an correctly with the permit issue. Secondly there is the troubling issue of the PRM resolution on banning cyanide which would neutralise the EIA and destroy the project – not to mention Romania is reputation as a place to invest. It now appears that the government supports the ban.
This leads me to conclude that not only would it be desirable to have you and Ambassador Taubman intervene with Tariceanu but it would be useful to convey our discontent with the pospect of such a ban with the heads of the PSD and PD one of whom would have to support the government if the ban came to a vote.
I briefed XXXXX today in view of the many British dimensions of the project.
Suprinzător oarecum (pentru România), dar, totuşi, ţinând cont şi de faptul că interesele legate de Roşia Montană gravitau şi erau disputate de grupurile din jurul PSD şi PD, presiunea şi lobby-ul asupra Guvernului Tăriceanu nu au avut efect. În septembrie 2007, ministrul Mediului Attila Korodi a suspendat procedura de avizare a proiectului. În câteva zile, de la 3,5 dolari canadieni acţiunile Gabriel Resources la Bursa din Toronto au ajuns la 2,5 dolari. Până în ianuarie 2008 s-au prăbuşit la 1,6 dolari. Lobby-ul şi presiunile au blocat însă legea anti-cianură. O parte importantă din parlamentari au absentat în ziua în care a fost supusă la vot în Senat şi, ulterior, a fost întoarsă cu amendamente la Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaţilor unde a rămas în aşteptare/uitare. Legea a fost întoarsă la comisii în urma unui raport întocmit şi susţinut, aşa cum sugera Girard, de către reprezentanţi ai PD şi PSD.
În ciuda desfăşurării de forţe, a ”cinelor” cu miniştri, a publicităţii agresive, a intervenţiei ambasadorilor, lobby-ul Gabriel Resources a suferit o înfrângere dură. A echilibrat însă balanţa prin blocarea interdicţiei de folosire a cianurilor în România în Parlament şi a supravieţuit.
***
BONUS – VA CONTINUA:
Cele de mai sus reprezintă doar o ”încălzire”. Încă nu aţi citit ce e mai interesant. Mai jos aveţi un mic fragment din continuare (despre ce e vorba şi ce legătură are fragmentul cu cazul Roşia Montană şi cu lobby-ul din România cu altă ocazie).
”În particular, am înţeles la o întâlnire la care Mark Gitenstein mi-a mărturisit că ar trebui să împachetăm problema noastră într-o coaliţie a companiilor americane în jurul unor teme mai generale, precum “domnia legii” sau “certitudinea juridică”, pentru a permite ca Guvernul SUA să ne susţină ca parte dintr-un efort mai larg. La Mayer Brown LLP, Mark şi cu mine am lucrat împreună peste zece ani, construind coaliţii similare de susţinere ale industriei. Amândoi am fost de acord că Guvernul SUA şi Mark ar trebui să fie capabili să susţină în jurul principiului “domniei legii / certitudinii juridice / transparenţei reglementărilor” o coaliţie a companiilor care ar putea în schimb să fie foarte benefică pentru strategia lui Gabriel în România.”
Acest articol a fost preluat de pe platforma de bloguri şi comentarii Voxpublica.