Nu deranja zvârluga din Someşul Mic

0

Pescuitul țiparului era o profesie distinctă în trecut, atunci când în Europa încă existau întinse lunci inundabile și zone mlăştinoase. De fapt nici nu era vorba de pescuit, pentru că oamenii scoteau pur şi simplu, în coşuri, peştii care se afundau în nămolul de pe fundul apei. Datorită cărnii lor slabe, țiparul era preferate când era vorba de pregătit masa în perioadele de post. Sate întregi de pescari situate în marile zone mlăştinoase trăiau din pescuitul de țipar, iar vechile cărţi de bucate din Ardeal sunt pline de diverse reţete care au la bază această speciie de peşte.

Poate cea mai cunoscută dintre ele este țiparul cu varză,  dar în anumite locuri se consuma cu mare plăcere şi sub formă de papricaş. Drenajul zonelor umede a restrâns tot mai mult populaţiile de țipari din întreaga Europă, iar tradiţiile gastronomice legate de acestea au început să dispară una câte una. O rudă apropiată a ţiparului este zvârluga (denumită în trecut Cobitis taenia iar mai recent Cobitis elongatoides), care poate fi întâlnită în situl Natura 2000 Someşul-Mic din judeţul Cluj, fiind o specie emblemă a acestei arii protejate.

Aria protejată identificată cu codul ROSCI0394, având o suprafaţă de 117 hectare, este situată în apropierea municipiilor Dej şi Gherla şi a comunelor Mintiu Gherlii (Buneşti, Mintiu Gherlii, Nima, Petreşti, Salatiu) şi Mica (Mănăstirea). Aceasta este singura arie protejată delimitată pe cursul Someşului Mic – după unirea Someşului Cald cu Someşul Rece -, iar sistemul netulburat de braţe moarte oferă un habitat umed deosebit între Petreşti şi Mănăstirea. Anul trecut cercetătorii au efectuat măsurători ale efectivelor speciilor întâlnite în acest sit, printre care şi zvârluga. În luna august  au găsit patru indivizi ai speciei, dar au aflat de la pescari că şi aceştia au observat câteva zvârlugi pe cursul inferior al Someşului Mic şi în braţele moarte ale acestui râu. Biologul Nagy András Attila ne-a explicat că nu e vorba de faptul că sunt foarte puţine zvârlugi, ci că acestea se ascund în nisipul sau mâlul de pe fundul apei şi astfel pot fi găsite mult mai greu decât alte specii de peşti; pentru o estimare corectă a efectivelor acestei specii este nevoie de repetarea acestor cercetări. Chiar dacă zvârluga este un peşte mai puţin pretenţios, existenţa sa este periclitată de poluarea apei şi de intervenţia omului, la fel ca în cazul oricărei alte specii protejate care trăieşte în Someşul Mic.

Zvârluga este un peşte de dimensiuni mici, lungimea sa ajungând la cel mult 10 cm. Coloritul corpului este portocaliu-maroniu, împodobit lateral şi pe coadă cu pete şi puncte neregulate; înotătoarele pectorale, ventrale şi cele de sub coadă sunt gălbui. Zvârluga se apără de prădătorii săi cu ajutorul unui spin suborbitar aflat sub ochi. Atenţie: dacă îl atingem cu mâna, ne poate răni! Perioada de depunere a icrelor ţine din luna aprilie până în luna iunie. Zvârluga poate fi uşor recunoscută după poziţia sa tipică: îşi ascunde corpul în nisip, lăsându-şi la iveală doar capul cu buzele şi mustăţile în continuă mişcare.  Este un peşte care înoată cu agilitate şi care îşi caută hrana scurmând fundul de apă; se hrăneşte cu larve de insecte şi viermi, dar şi cu resturi vegetale sau cu alge.

Zvârluga şi subspeciile sale pot fi întâlnite în aproape întreaga Europă dar şi în Asia. Specia trebuie protejată atât datorită faptului că seamănă foarte mult cu specia înrudită dunăriţa (Sabanejewia aurata), cât şi pentru că prezervarea habitatelor sale poate asigura şi conservarea altor specii rare.

Cercetările din aria protejată Someşul-Mic au fost efectuate în cadrul unui proiect cu fonduri europene implementat de Asociaţia „Apáthy István Egyesület”, proiect în care au fost pregătite planurile de management pentru cele trei situri Natura 2000 din judeţul Cluj, care au fost dezbătute de factorii interesaţi în luna februarie în cadrul unor întâlniri publice. Denumirea proiectului: „Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanţă comunitară ROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, ROSCI0356 – Poienile de la Șard și ROSCI0394 – Someșul Mic”. Planurile de management pot fi consultate pe pagina web a asociaţiei noastre: www.natura2000cluj.wordpress.com; aşteptăm comentarii şi propuneri pe adresa de mail [email protected].


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger