Noul val românesc în tehnologia informației

7

România este reprezentată din ce în ce mai mult pe harta statelor care oferă minţi geniale în domeniul digital. Clujul este descris ca Silicon Valley românesc, iar invențiile unor programatori români au ajuns celebre în toată lumea.

România are printre cei mai mulți specialiști IT pe cap de locuitor din Europa și este între primele 6 state din lume, potrivit profilului realizat de compania americană de cercetare în tecologie Gartner Inc. Chiar și așa, numărul nu este suficient, comparat cu cererea pieței la nivel internațional.

 

de Laura Ștefănuț

 

Asociația Patronală a Industriei de Software din România estimează că numărul absolvenților de tehnologie informatică ar trebui să crească cu 150% până în 2020. Motivele pentru care românii sunt atât de căutați sunt explicate prin calitatea învățământului și utilizarea limbii engleze la nivel extins. Chiar și România încurajează domeniul, oferind facilități fiscale lucrătorilor în IT.

Am discutat despre startup-urile din România și trendurile internaționale cu Mircea Goia, fondatorul unei platforme care reunește astfel de business-uri. Mircea a vrut ca inițiativele locale să fie cunoscute internațional și să poată fi accesate simplu de potențiali investitori sau pur și simplu oameni curioși să afle cum arată scena startup-urilor tech în România. A lansat platforma RomanianStartups.com în 2013, iar în acest moment sunt înscrise peste 260 de companii și 520 de fondatori.

 

 

Mircea trăiește în SUA de un deceniu, iar în prezent locuiește în Arizona. A învățat singur programare și a ajuns să lucreze în domeniu. Acum are un full time job la o firmă care furnizează materiale educaționale online școlilor din State.  În timpul lui liber și cu bani proprii, până în momentul de față, egstionează platforma Romanian Startups.

Mircea_Goia1

Care sunt trendurile în materie de startup-uri de tehnologie la nivel internațional?

Un trend actual este spre Internet of Things/Internet of Everything, adică interconectarea prin internet a obiectele din jurul nostru, fie că e vorba de un ceas, frigider, senzori în casă, mașini, haine, etc.  Sunt și câteva startup-uri românești care care au activități în domeniu: Restack (un pachet un pachet hardware + mobile app prin care orice utilizator poate conecta obiecte din jur la internetă, mașini, haine chiar), EVRYTHNG.

Un alt trend, care nu mai e atât de nou, este cloud computing (servicii în cloud), care oferă soluții de stocare și scad costurile. Există câteva startup-uri românești care oferă servicii ăn acest sens, de la stocare la gestionarea contabilității online: RenderStreet, Cloudini, Style Jukebox, Smart Bill, etc.

De trendul mobil nu mai menționez, pentru că e deja destul de cunoscut.

Cum ți-a venit ideea de a lansa Romanian Startups?

Am scris despre mediul de startup românesc din 2007, într-o publicație internațională cunoscută în cercul de tehnologie de limbă engleză (ReadWrite.com).

Atunci am făcut inventarul startup-urilor tech românești de la acea vreme și, drept să spun, nu am găsit prea multe. Dar faptul că au fost puține nu m-au scutit de timpul de căutare (cu Google în general). A fost și prima oară când luam contact mai intens cu scena românească de tech startups.

Mai târziu, prin 2008, am început să scriu regulat pentru o altă publicație de tehnologie internațională numită TheNextWeb.com, care tocmai se lansase și focusul era pe prezentarea de startup-uri europene. Am avut aceeași problemă ca și la primul articol: cum să găsesc startup-uri românești despre care să scriu, mai ales că începuseră să apară din ce în ce mai multe?

Și ai hotărât să rezolvi problema. Te-a inspirat vreun model din afară?

Am avut două modele americane. Unul a fost Crunchbase.com (care este înființat de cunoscuta publicație de tehnologie Techcrunch.com și există din 2007) iar altul a fost Angel.co (înființată în 2010, este o bază de date pentru startups, dar și pentru investitori).

Deocamdată RomanianStartups.com înclină mai mult pe modelul Crunchbase.com (cu care există de fapt și o cooperare – datele din RomanianStartups.com intră și în Crunchbase, în felul acesta făcând și mai cunoscut mediul de startup românesc în lume).

Nu erau suficiente cele două baze de date internaționale?

Se găsesc startup-uri românești și în cele două bază de date. Problema acolo e că detaliile despre startups și fondatori sunt lăsate pe mâna celor care introduc datele. Iar de cele mai multe ori datele sunt incomplete (pentru că nimeni nu le controlează).

Pe RomanianStartups.com datele sunt controlate și nu vor apărea pe site decât atunci când sunt complete. Pentru asta, de multe ori, trebuie să iau legătura cu fondatorii. Este motivul pentru care Crunchbase a dorit o cooperare – datele din RomanianStartups.com sunt mai complete decât la ei.

Cum ţi s-a schimbat planul de-a lungul timpului? 

Inițial m-am gândit ca baza de date să fie pentru startups și fondatorii lor. Dar destul de repede am realizat că ar trebui să adaug și evenimentele tech, împreună cu organizatorii lor, cât și incubatoarele/acceleratoarele de afaceri care aveau ca obiect de activitate startup-urile tech. Mai târziu am adăugat și spațiile de co-working, știut fiind că unele startup-uri nu-și permit să aibă un spațiu propriu la început.

În plus, plănuiesc să mai adaug mentori, investitori, cât și joburi specifice startup-urilor.

Cum funcționează incubatoarele și spațiile de co-working în România?

Pe Romanian Startups sunt înregistrate 6 incubatoare și 10 spații de coworking. Sunt utile fiincă adună oameni cu același mind set, care altfel nu s-ar întâlni probabil. În SUA, incubatoarele investesc bani în proiectele acceptate, pun la dispoziție tot networking-ul lor și rețele de investitori. În România se oferă doar mentorat, spațiu, pregătire pentru susținerea unor conferințe.

Există mulți investitori români pentru proiecte tech?

Sunt puțini investitorii și funcționează ca angel investors, adică persoane private care investesc bani în afacerile altora (de obicei în stadiile de început ale afacerilor). Fiind foarte puțini, sunt foarte pretențioși și nu pot susține multe proiecte. În locuri ca Silicon Valley, generațiile vechi investesc în cele noi, dar în România suntem abia după prima generație. Din păcate, domeniul legal din România și cel de investiții sunt slab dezvoltate.

Însă, în domeniul ăsta sunt șanse pentru un startup românesc de a se afirma pe plan internațional. Deschiderea internațională e instantanee, dacă se dorește expansiunea acolo.

Ce obstacole ai întâlnit în dezvoltarea platformei? 

Principalul obstacol l-am întâlnit din partea unei echipe românești de dezvoltare cu care am lucrat inițial. Din păcate, din două luni cât au spus că e termenul de execuție s-au făcut 6 luni și nici atunci nu a fost gata. Am renunțat la această echipă.

Alte obstacole apar când unii antreprenori de tech încă nu văd valoarea de a fi parte din această bază de date (înscrierea e gratis) sau unele startup-uri cu finanțare străină nu vor să facă parte din baza de date RomanianStartups.com pe motivul că investitorilor nu le-ar plăcea să se știe că startup-ul e românesc.

De ce crezi că le e rușine? Există prejudecăți asociate cu românii?

Există impresia că valoarea unui proiect scade semnificativ dacă acesta provine din România sau Europa de Est. În percepția investitorilor, este posibil ca valoarea să fie mai mică, la fel ca valoarea muncii – un român e plătit mai slab decât un coleg din vestul Europei. De aceea, unele startup-uri româneşti își mută sediile în străinătate.

 

Repartizarea companiilor tech cu acționari români

Repartizarea companiilor tech cu acționari români/RomanianStartups.com

 

Care au fost marile succese ale proiectului?

Poate cel mai mare succes a fost că a făcut mai cunoscut mediul de tech startup românesc în afară, într-un mod mai unitar.

Faptul că Forbes.com (publicația americană) a menționat proiectul în două din articolele postate pe website pot să-l consider un succes. ZDNET a făcut la fel. La fel s-a întâmplat și cu alte publicații din Europa.

De asemenea, am remarcat că unii investitori au început să consulte RomanianStartups.com în căutare de startup-uri cu potențial (în două cazuri, s-a și întâmplat).

De ce ai ales să nu faci profit din platforma RomanianStartups?

Îl consider un proiect social, prin care încerc să dau înapoi României ceva. Poate în viitor va fi și o posibilitate de a-l face sustenabil din punct de vedere financiar. Vom vedea.

În ce alte proiecte mai esti implicat? 

Pe lângă tehnologie/Internet mai sunt implicat și în alte proiecte care nu au legătură cu lumea asta, ci cu lumea cinematografică, eu fiind pasionat de filme încă de mic. Am fost implicat până acum ca producător (executiv sau asociat) într-o serie de filme de scurt metraj (unele românești, unele americane) și lung metraj (unul din ele având că protagonist chiar pe Jeremy Renner, care la acea vreme nu era starul din ziua de azi). Un alt proiect în care sunt implicat este un film american biografic despre tratează viața lui Humphrey Bogart și Lauren Bacall.

Între timp, mai scriu și la Adevărul.ro și Forbes.ro din când în când (tratând despre mediul de startup românesc sau alte domenii care mi se par interesante).


7 comentarii

  1. Noul val romanesc se bazeaza pe studiu individual si mai putin pe scoala. O generatie nascuta cu PC si conexiune la internet care s-a integrat repede in trendul self-made-man cu ajutorul softurilor de orice tip. Din pacate aceasta generatie nu intelege diferenta intre prestarea unui serviciu si proprietatea intelectuala (pe care o cedeaza gratis si anonim traderilor de creiere)

    • are si scoala un rol important in asta , faptul ca tu o subevaluezi e problema ta, e nivel bun in majoritatea scolilor din orasele dezvoltate din Romania, faputl ca au avut acces la calculatoare si internet e un bonus urias 🙂 nu o scuza pentru ca multi au cap si sunt inteligenti, ar trebui sa te bucuri de asta, nu s-o iei ca si fapt divers. Si generatia asta normal ca o sa profite cat poate si unde poate, daca vrea nivel si mai mare la prestarea serviciului isi va gasi, si vor putea cere cat vor oferi firmele in aceasta zona, oricum se descurca oamenii si devin deja recunoscuti, nivelul de bani e arhisuficient ca sa se lanseze sa-si dezolve ceea ce-si vor dori 🙂 , asta depinde de fiecare IT-ist cum va continua. Oricum vor castiga mai mult decat o vei face tu.

      • Scoala are un rol formativ unanim recunoscut. Pregatim la specializari de forta cum ar fi Automatica si Cibernetica tineri capabili recrutati de multinationale inca din timpul anilor de studiu. Tot unanima este insa si opinia ca acestia sunt insuficienti pentru cererea interna de absolventi de profil. Mi-as dori ca programa de informatica sa fie corelata la nevoile pietei si pentru domenii de studiu conexe informaticii (Electronica, Telecomunicatii, Matematica-Informatica, Informatica de Gestiune, samd). Ca absolvent al uneia dintre aceste specializari a trebuit sa ma specializez singur pentru a reusi sa obtin un post remunerat corespunzator. In plus, valorile transmise de scoala nu prea converg celor impuse de piata (lucru in echipa, spirit de initiativa sau leadership). Cu bine,

    • Mulțumesc pentru comentarii. Intr-adevăr, observațiile lui Radu sunt foarte pertinente, însă există și contribuția învățământului, chiar dacă indirect – fiind, e adevărat, departe de un sistem ideal

  2. Noul val in IT se bazeaza mai mult pe cursuri si diplome luate cu bani.
    Daca sunt chiar asa de destepti oamenii astia de ce ii vedem numai cu idei copiate ?
    Ajungem sa promovam idei technoogice de tot rasul cand in alte tari sunt hobby-uri.
    Wow uite “x” a construit o drona.Mare greutate sa cumperi piese de drona sa le pui cap la cap.Hobby
    Wow uite “y” a facut un site.Iti dai seama ce greu este sa instalezi o platforma pe un server.
    Ce sa ceri de la o tara unde se promoveaza prostia, plagiatul, copiatul…
    Daca intrebi un pusti care este idolul lui o sa iti spuna ca Florin Salam.

  3. De acord numai partial cu tine Nicu. Cu sau fara bani, invatamantul de tip enciclopedic (teorie fara competente) mai peste tot naste ‘monstri’, poate Finlanda sa faca exceptie…Am intalnit insa si copii extraordinari, iar motivati corespunzator (in special in familie) au facut cariera (olimpici, apoi cercetatori) sau ‘aripi’…Pe vremea cand am urmat eu liceul (’95-’99) nu exista o metodologie unitara la nivelul profilului Informatica. Credeti ca acum e mai bine?

Leave A Reply