Joi, 26 aprilie, în timpul comemorării a 26 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, un nor verde misterios s-a abătut asupra Moscovei din direcţia fostului reactor nuclear (aflat la 1 000 km distanţă). Fenomenul a fost însă doar o coincidenţă; norul nu îi pune pericol pe locuitorii Moscovei, cel mult stârneşte reacţii alergice şi paranoia.
Norul este alcătuit din polen, adică din chimicale care nu sunt toxice, scrie Huffington Post, o agenţie de monitorizare rusă raportând un nivel neobişnuit de ridicat de polen în atmosferă (de patru ori mai mult decât în mod normal) în cadrul acestui sezon, fenomen datorat temperaturilor peste medie. Această explicaţie nu i-a convins însă pe unii cetăţeni moscoviţi, pentru care amintirea dezastrului nuclear din Ucraina petrecut acum 26 de ani rămâne încă vie. Unii dintre ei au crezut că autorităţile le ascund informaţii, alţii s-au speriat foarte tare la gândul cantităţii uriaşe de material radioactiv eliberat în atmosferă în 1986.
Tragedia ucrainienilor a fost comemorată ieri prin peste 170 de acţiuni de conştientizare, derulate în 14 ţări. În acest context, Fundaţia TERRA Mileniul III şi Asociaţia Re.Generation au readus în sfera publică chestiunea privind siguranţa utilizării energiei nucleare în România, în contextul în care tot mai mulţi oameni din întreaga lume solicită închiderea centralelor atomice. Măsurile luate la nivel internațional pentru conştientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat după tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011 .
Potrivit unui document de poziţie semnat de mai multe organizaţii neguvernamentale din Europa Centrală şi de Est, susţine un comunicat de presă, majoritatea ţărilor europene nu ar fi capabile să gestioneze un accident major în domeniul nuclear, iar introducerea testelor de stres – măsură adoptată de Comisia Europeană în grabă, la scurt timp după tragedia din Japonia – s-a transformat într-un exerciţiu obişnuit de verificare a stării de fapt.
“Gradul de pregătire a populaţiei pentru situaţii de urgenţă este scăzut, iar măsurile necesare în astfel de cazuri nu se regăsesc în rapoartele privind testele de stres transmise de statele membre UE Comisiei Europene. Considerăm că acesta ar trebui să fie un subiect foarte important la nivelul întregii UE, iar fiecare Stat ar trebui să dezvolte planuri clare pentru situaţii de urgenţă, care să fie nu doar prezentate publicului, ci şi puse în aplicare în cadrul unor exerciţii de simulare”, se arată în document.
Susţinătorii industriei nucleare resping permanent temerile populaţiei legate de securitatea şi siguranţa centralelor atomice cu argumente de ordin economic, susţinând chiar că acest tip de energie nu poluează, mai spune comunicatul de presă, care concluzionează: “În realitate însă, energia nucleară nu este nici verde, nici ieftină, nici sigură”.
Accidentul de la Cernobîl în cifre (furnizate de cele două asociaţii româneşti mai sus amintite):
* 1 milion de oameni au murit în urma accidentului nuclear, conform celei mai ample şi recente analize, realizată de Academia de Ştiinţe din New York şi publicată în 2010
*3,5 milioane de persoane, dintre care 1,3 milioane de copii, au fost iradiate, conform datelor Ambasadei Ucrainei la Paris.
* Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuaţi în urma accidentului. 89,85% dintre aceştia s-au îmbolnăvit.
* 84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zone contaminate sunt bolnavi.
7 mituri privind energia nucleară (expuse tot de Fundaţia TERRA Mileniul III şi Asociaţia Re.Generation)
1. Energia nucleară nu este regenerabilă! În producția ei se foloseşte ca materie primă uraniul, care este o resursă limitată. Ca şi în cazul petrolului, lupta pentru uraniu va pune o presiune uriaşă pe statele care dețin aceasta resursă (Kazakhstan, Canada, Australia).
2. Energia nucleară nu asigură independenţă energetică! Acest scenariu este valabil doar într-un interval de timp limitat şi doar în acele ţări care deţin resurse de uraniu. Resursele de uraniu ale României se vor epuiza în aproximativ 5 ani.
3. Energia nucleară nu este nepoluantă. Contrar promotorilor săi, energia nucleară nu este neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră și are un impact semnificativ asupra mediului (începând cu mineritul de uraniu, continuând cu transportul şi procesarea minereului, apoi construcţia centralei nucleare, mentenanţă şi în final, dezafectarea ei).
4. Deşeurile radioactive nu pot fi neutralizate. Industria nucleară lasă o povară imensă pe umerii generațiilor viitoare, întrucât până în prezent nu a fost gasită o soluție pentru depozitarea în siguranță a deşeurilor radioactive.
5. Centralele nucleare nu sunt niciodată 100% sigure. Indiferent de numărul sistemelor de siguranţă, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar eroarea umană nu poate fi eliminată.
6. Energia nucleară nu este ieftină! În prețul energiei nucleare nu se regăsesc costurile pentru dezafectarea centralei, pentru asigurarea în cazul unui accident major şi, de multe ori, nici costurile pentru depozitarea deşeurilor radioactive.
7. Radioactivitatea nu are graniţă! Deşi decizia de a dezvolta sectorul nuclear se ia la nivel guvernamental, în cazul unui accident major efectele se răsfrâng şi asupra altor comunităţi care nu au avut nicio implicare în luarea unei astfel de decizii.