Noile vitamine pentru creier: nicotina, mersul pe jos, meditaţia şi jocurile video

4

În ultimii ani au devenit din ce în ce mai populare produsele care promit să ne îmbunătăţească funcţionarea creierului. Cei mai interesaţi de “Viagra pentru creier” sunt studenţii, în special în săptămînile dinaintea examenelor, dar moda s-a extins şi la alte categorii.

de Dan Sociu

În afară de pastile precum Provigil sau de banalele capsule cu Omega 3, sunt considerate steroizi pentru creier şi vitaminele B6, B12 şi vitamina E, beta-carotenul din morcovi, spanac, roşii sau mere, acidul folic, ibuprofenul, estrogenul, dieta mediteraneană, practicile care cresc irigarea cu sînge a creierului, cuvintele încrucişate, Sudoku sau cultivarea unui număr cît mai mare de relaţii sociale.

În 2010, organizaţia americană National Institutes of Health a definitivat o evaluare a tuturor studiilor făcute pe acest subiect şi a ajuns la concluzia că trebuie să fim sceptici faţă de rezultatele anterioare, care au fost considerate superficiale. În destule cazuri, rezultatele negative erau trecute sub tăcere, în altele, legăturile cauzale erau dubioase.

Cîteva rapoarte însă au rămas în picioare, cel mai incomod fiind cel al National Institute on Drug Abuse din 2010, în care se afirmă că nicotina are „efecte pozitive semnificative”, atît pentru fumători, cît şi pentru fumătorii pasivi. Nicotina îmbunătăţeşte capacităţile motorii, acurateţea memoriei pe termen scurt, atenţia, memoria de lucru şi alte funcţii cognitive fundamentale. Pe termen lung însă, în afară de efectele negative cunoscute ale fumatului (mult mai importante decît beneficiile), nicotina creşte riscul de demenţă. Încă nu s-au făcut studii concludente asupra posibilităţii folosirii nicotinei într-o formă de compromis, mai puţin toxică, cum ar fi plasturii sau ţigările electronice.

O metodă cu adevărat sănătoasă de a întreţine creierul e mersul pe jos. Cîte o plimbare de 45 de minute, de trei ori pe săptămînă, în numai un an de zile îi reface unui bătrîn de 70 de ani conexiunile pînă la nivelul unui adult de 30 de ani, îi îmbunătăţeşte memoria, capacitatea de planificare, capacitatea de decizie şi atenţie. Exerciţiile sunt utile însă şi celor care abia au depăşit 20 de ani, vîrstă la care începe degradarea creierului.

Meditaţia e un foarte bun antrenament pentru creier. Meditaţia nu presupune neapărat ritualuri complicate sau practici mistice, e de ajuns să te concentrezi pe un obiect, în special o senzaţie corporală, timp de cîteva minute, în mod repetat, ca să-ţi schimbi structura creierului.

Anumite tipuri de jocuri video au acelaşi efect pozitiv asupra creierului, în special cele complexe de acţiune, care necesită viteză şi decizii multiple şi rapide. De aceste jocuri ar putea beneficia mai mult cei bătrîni şi nu adolescenţii care le practică de obicei.

Tags:



4 comentarii

  1. mersul pe jos este un vechi tonic pt. creier pe acest principiu va dati seama cat ar trebui sa traiasca un postas.zilnic cad mituri pe care noi le credeam despreorganismul uman

  2. Pingback: Testarea, cea mai bună metodă de a învăţa pentru examene » Think Outside the Box

  3. Pingback: O plimbare de 40 de minute, trei zile pe săptămână, îmbunătățește memoriei » Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger