“Noile minorități din București”. Cum arată profilurile a opt grupuri de migranţi

0

Bucureștiul este un oraș care găzduiește tot mai mulți cetățeni provenind din alte țări, deși nu există date oficiale privind numărul lor exact. Cercetarea antropologică din cadrul proiectului “Noile minorități din municipiul București”, prezentată luni, 2 noiembrie, în cadrul unei conferințe găzduite de Clubul Țăranului, contribuie la o mai bună cunoaștere a noilor minorități din București. Opt grupuri de noi migranți au fost cercetate în intervalul mai – octombrie 2015: chinezi, britanici, turci, francezi, indieni, moldoveni, libanezi și italieni, iar rezultatele arată cu ce e mai atractiv Bucureștiul pentru nou veniți decât pentru localnici, precum și ce caracteristici au comunitățile formate în ultimii 25 de ani în Capitală.

Cercetarea a fost coordonată de antropologii Vintilă Mihăilescu, Bogdan Iancu și Monica Stroe, cu sprijinul antropologului Christian Sørhaug, reprezentatul partenerului din Norvegia, Institutul Telemark, și a scos la iveală ce i-a adus pe membrii comunităților cercetate în București și mai ales ce i-a făcut să se stabilească aici.  Oportunitățile de afaceri, alte rude sau studiile mai accesibile sunt câteva dintre pretextele de migrație. Majoritatea celor intervievați s-au lovit de obstacole precum dificultatea limbii române sau birocrația excesivă, dar avantajele locuirii în București au fost, în cele mai multe cazuri, mai numeroase. Proiectul “Noile minorități din municipiul București” le-a dat o voce și un chip  oamenilor care s-au stabilit aici în ultimii 25 de ani, în contextul în care “valurile” de imigrație au rămas neobservate comparativ cu emigrația românească.

Nu există încă o reprezentare socială a ‘noilor minorități’ din București. Fără experiența imigrației, românii, în general, au o părere mai degrabă bună despre ‘străini’ (doar 7% au declarat în vara anului 2015 că au o părere proastă și foarte proastă despre aceștia). Pe de altă parte, bucureștenii nu par să realizeze încă foarte clar prezența noilor minorități urbane în propriul oraș. ‘Occidentalii’ nu sînt percepuți ca formînd comunități, ci ca indivizi, mai degrabă ca membri ai corporațiilor decît ca membri ai societății.

‘Noile minorități’ sînt doar non-europenii – dar acestea trec încă neobservate în București. Mai prezenți în mentalul colectiv sînt chinezii, pe de o parte, datorită concentrărilor punctuale destul de mari și vizibile, și turcii, datorită atît numărului lor destul de mare, cît și unei memorii istorice obișnuite cu prezența lor. Restul intră, eventual, la ‘și alții’: despre indieni sau libanezi, de pildă, nu se știe practic nimic. În sfîrșit, moldovenii, care constituie o comunitate socială de altă natură, nu sînt considerați ca ‘străini’ sau ‘grup etnic’, chiar dacă, o vreme, pot fi percepuți ca o comunitate socială (relativ) distinctă. La rîndul lor, aceștia pot avea și ei – mai ales la început – anumite probleme de integrare legate de de-plasare într-un mare oraș.

Antropologul Vintilă Mihăilescu, unul dintre coordonatorii proiectului

Cercetarea antropologică cuprinde opt fișe de comunitate aferente celor opt noi minorități, care pot fi descărcate de pe site-ul proiectului (www.newminorities.com) – punând cursorul mouse-ului pe secţiunea “Comunităţi” din bara de sus, selectând fiecare minoritate în parte şi apăsând pe “Descarcă fişa de comunitate” -, precum și trei studii tematice: “Timpul liber al migranților străini din București: sport, divertisment și socializarea cu localnicii”, “Peisajul lingvistic al minorităților” și “Dinamicile locale ale alimentației noilor minorități din București”.

Proiectul nostru se concentrează pe Bucureștiul prezent și modul în care s-a format acesta după 1989, prin libera exprimare a valorilor culturale ale noilor minorități și respectarea valorilor autohtone. El este un prim pas pentru a înțelege acest organism multicultural și a promova aportul comunităților și frumusețea diversității culturale într-o Europă în continuă schimbare. Pe lângă cercetarea de față, în cadrul proiectului ne vom îndrepta atenția spre analizarea atitudinii bucureștenilor față de noile minorități, facilitarea interacțiuni dintre comunitatea locală și cele minoritare prin ateliere creative și un forum al diversității culturale, precum și documentarea istoriilor personale ale unor membri din cele opt comunități prin realizarea unui film și a unei serii de reportaje.

Bianca-Maria Bălșan, președinta Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană, promoterul proiectului

Proiectul “Noile minorități din municipiul București” este finanțat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României, în cadrul programului PA17/RO13, Promovarea Diversității în Artă și Cultură în cadrul Patrimoniului European.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger