În ciuda percepției generale potrivit căreia un sit Natura 2000 înseamnă doar restricții și “nu se mai poate face nimic acolo”, cei care trăiesc în aceste zone protejate recunosc avantaje precum creșterea valorii proprietăților, dezvoltarea turismului cultural, reducerea exploatărilor industriale și scăderea utilizării substanțelor chimice în agricultură. Aceste avantaje au reieșit din cercetarea sociologică preliminară din cadrul Campaniei naționale de conștientizare privind importanța conservării biodiversității prin rețeaua Natura 2000 în România, InfoNatura 2000.
Campania, lansată de Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) în parteneriat cu Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, își propune tocmai schimbarea imaginii negative a rețelei Natura 2000 în rândul autorităților locale, dar și a locuitorilor care trebuie să vadă faptul că se află într-o zonă protejată ca pe un avantaj. “În județul Tulcea, de exemplu, 88% din suprafață este inclusă în rețeaua Natura 2000. Când auzeau cei de acolo de Natura 2000 credeau că vor muri de foame. De fapt, aceasta este o șansă, nu o povară”, spune Radu Vădineanu, managerul proiectului.
Unul dintre obiectivele proiectului InfoNatura este realizarea unui manual de aplicare a ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor de dezvoltare asupra obiectivelor de conservare. Inițiatorii proiectului își propun, astfel, să preîntâmpine abuzurile de mediu în zonele protejare, așa cum s-a întâmplat în Făgăraș, unde instalarea de microhidrocentrale a distrus mai multe râuri și habitatul mai multor specii. “Acest manual este cheia pentru ca autoritățile locale să gândească mai bine, mai corect atunci când evaluează impactul asupra mediului”, spune Alina Frim, director al Direcției de Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.
“Avem oponență din partea autorităților locale care consideră că desemnarea unui sit Natura 2000 înseamnă că nu mai poți să te dezvolți. Dar asta înseamnă, de fapt, un echilibru între dezvoltarea economică și păstrarea biodiversității moștenite”, explică la rândul său, Cătălin Apostol, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului. El a amintit că guvernul a elaborat proceduri de compensare pe terenuri agricole, care se dau deja, și pe terenuri forestiere, care se vor da de anul viitor, pentru proprietarii de terenuri în zona Natura 2000.
La rândul său, Alin Moș, director al Parcului Natural Apuseni, care a devenit în 2007, destinație europeană de excelență, spune că prima reacție a populației locale este de respingere a sitului Natura 2000 din cauza restricțiilor, de aceea fiind important sprijinul public. El subliniază că dezvoltarea trebuie corelată cu conservarea, iar dacă proprietatea unui om este afectată, el trebuie compensat.
În cadrul InfoNatura 2000 se vor realiza sesiuni de instruire a personalului de la nivel local și central, evenimente de conștientizare , dar și un serial de documentare despre rețeaua Natura 2000, care vor prezenta fiecare dintre cele cinci regiuni biogeografice din România. Țara noastră este una dintre statele cele mai bogate la capitolul biodiversitate din Europa, aici aflându-se cinci din cele 11 bioregiuni care există în Europa. În țara noastră, rețeaua Natura 2000 cuprinde 381 de situri protejate.
Foto: biodiversitate.mmediu.ro