Naţiunile Unite: Numărul refugiaţilor care vin spre Europa pe Mediterana s-a dublat

0

Un raport al Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) arată că, în primele şase luni ale acestui an, cele mai multe persoane din cele 137.000 care au traversat Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa au fugit din calea războiului, conflictelor sau persecuţiei, ceea ce face această criză una a refugiaţilor.

 

 

“O treime dintre bărbaţii, femeile şi copiii care au ajuns în Italia şi Grecia provin din Siria, ţară ai cărei cetăţeni se califică aproape în totalitate pentru statutul de refugiat sau alte forme de protecţie”, a declarat António Guterres, Înalt Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. “În timp ce Europa încă mai discută despre calea cea mai potrivită pentru a gestiona criza pe Mediterană, trebuie spus răspicat: majoritatea celor care sosesc pe mare în Europa sunt refugiaţi ce caută protecţie din motive de război şi persecuţie”.

Cifrele primite din Grecia, Italia, Malta şi Spania arată o creştere cu 83% a numărului de refugiaţi şi migranţi ce au sosit pe Marea Mediterană din ianuarie şi până în iunie – 137.000, comparativ cu 75.000 în aceeaşi perioadă a anului precedent. În general, traversările pe mare se amplifică în a doua parte a anului şi în special în timpul verii, ceea ce înseamnă că numărul acestora va continua să crească. De exemplu, sosirile înregistrate în a doua jumătate a anului 2014 au avut un nivel aproape dublu faţă de cele înregistrate în prima jumătate a anului.

Numărul deceselor pe mare a atins un nivel record în aprilie 2015 pentru ca apoi să scadă dramatic în mai şi iunie. Între ianuarie şi martie, 479 refugiaţi şi migranţi s-au înecat sau au fost daţi dispăruţi, comparativ cu 15 pe parcursul primelor trei luni ale anului precedent. În aprilie, situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult. Într-o serie de accidente pe mare, un număr fără precedent de 1.308 refugiaţi şi migranţi s-au înecat sau au fost daţi dispăruţi într-o singură lună – comparativ cu 42 în Aprilie 2014.

În mai, numărul refugiaţilor şi migranţilor înecaţi sau dispăruţi pe mare a scăzut la 68, un sfert din numărul înregistrat în anul precedent (226). Trendul acesta descendent a continuat în iunie când 12 persoane şi-au pierdut viaţa comparativ cu 305 în 2014. “Scăderea în ultimele două luni a numărului de victime este încurajatoare şi ne arată că politicile corespunzătoare la care se adaugă un sistem operational  eficient de reacţie pot salva mai multe vieţi pe mare”, a spus Guterres. “Cu toate acestea, trebuie să rămânem în alertă. Pentru miile de refugiaţi şi migranţi care continua să traverseze Marea Mediterană în fiecare săptămână, riscul este unul foarte real”.

Raportul, care poate fi citit aici, arată că ruta mediteraneană estică, din Turcia către Grecia, a depăşit-o pe cea centrală, din nordul Africii către Italia, devenind astfel principala sursă a sosirilor pe mare. Majoritatea celor care ajung în Grecia sunt refugiaţi sirieni. Mulţi dintre ei s-au refugiat mai întâi în Turcia sau Liban, în căutarea siguranţei. După ani în care presiunea a crescut, iar susţinerea internaţională s-a dovedit insuficientă, economia şi infrastructura multora dintre ţările ce găzduiesc refugiaţi luptă să supravieţuiască, ceea ce îngreunează din ce în ce mai mult eforturile refugiaţilor de a găsi un loc de muncă, adăpost sau de a beneficia de asistenţă medicală şi educaţie.

În condiţiile în care apelurile umanitare de asistenţă a acestora se menţin subfinanţate, mulţi refugiaţi nu au de ales, fiind forţaţi să plece mai departe. În Grecia, infrastructura limitată de recepţie şi cazare (mai puţin de 2.000 locuri) se traduce prin condiţii inadecvate de recepţie a nou-veniţilor. Mulţi refugiaţi şi migranţi continuă călătoria prin Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Serbia către Ungaria. În fiecare zi, în medie 1.000 persoane întră în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei din Grecia, comparativ cu doar 200, în urmă cu câteva săptămâni.

Frecvent apar rapoarte cu privire la abuzuri şi violenţă comise de traficanţi şi reţele criminale pe parcursul acestor călătorii, precum şi o înăsprire continuă a regimului la frontiere. “Europa are o responsabilitate clar definită de a-i ajuta pe cei care solicită protecţie din motive de război şi persecuţie”, consideră Guterres.”Declinarea acestei responsabilităţi reprezintă o ameninţare asupra însăşi structurii de rezistenţă a sistemului umanitar pe care Europa l-a clădit cu atâta trudă. Ţările europene trebuie să contribuie în mod echitabil la efortul de a răspunde crizei refugiaţilor atât acasă cât şi peste graniţă”.

 

Sursa: UNHCR România

Foto: Refugiaţi şi migranţi salvaţi pe mare aşteaptă transferul de pe nava italiană ”Spica” pe ambarcaţiunea care-i va duce în portul Pozzallo / UNHCR

 

Puteţi citi şi:

Oameni obişnuiţi în situaţii neobişnuite

Tâmplarul care face jucării din resturi, pentru copiii dintr-o tabără de refugiaţi sirieni

Ulise. Povestea unui refugiat cubanez în România

Numărul refugiaţilor din întreaga lume a depăşit 50 de milioane

Viaţa reclădită de la zero

Refugiaţi din întreaga lume îşi spun poveştile de supravieţuitori

VIDEO Tabăra de refugiaţi Za’atari – cum se naşte un oraş

Cum e la şcoală pentru copiii refugiaţilor sirieni

FOTO Refugiaţi, fotografiaţi cu obiectele lor cele mai importante

 


Leave A Reply