Unul dintre cele mai dezolante peisaje pline de deşeuri din lume, Muntele Gunoaielor, situat lângă Tel Aviv, a fost multă vreme o problemă pentru Israel, din cauza cantităţii imense de deşeuri de tot felul adunate acolo, a mirosului care se simţea de la kilometri distanţă şi a riscurilor pentru sănătatea populaţiei. Acum, locul s-a transformat într-una dintre cele mai mari facilităţi de reciclare din lume, care funcţionează sub sloganul “să facem gunoiul frumos”.
Aproximativ 3.000 de tone de gunoi casnic sunt sortate zilnic în zona Hiriya (fostul munte al gunoaielor), cam 1.500 de tone de deşeuri provenite din construcţii şi 250 de tone de alte deşeuri. Totul este transformat în combustibili, fertilizatori, electricitate, apă pentru irigaţii sau chiar mobilier de grădină. Omul care stă în spatele acestei transformări uluitoare este arhitectul vizionar (şi specialist în planificare urbană) Peter Latz, cel care a gândit transformarea gunoiului într-o “comoară”.
Între anii 1952 şi 1999, peisajul din zona Hiriya adăpostea cantităţi uriaşe de gunoaie. La un moment dat, aproape 16 milioane de metri cubi de gunoi ameninţau să cadă în râul Ayalon, iar nivelul de poluare din Tel Aviv era tot mai ridicat. Comunitatea locală, revoltată de situaţie, a cerut şi a obţinut închiderea rampei de gunoi, în anul 1998. După închidere, Israelul a organizat o competiţie internaţională menită să găsească o nouă utilitate spaţiului plin de gunoaie: The International Competition for the Reclamation of the Hiriya Landfill.
Peter Latz a fost ales, dintre 14 arhitecţi şi planificatori urbani, să îşi pună în aplicare conceptul inovator. El a gândit şi dezvoltat un strat de bioplastic care acoperă locul, menit să împiedice metanul să se ridice la suprafaţă, permiţând, astfel, florei şi faunei să se dezvolte din nou în regiune. Bioplasticul respectiv este, la rândul lui, acoperit cu straturi groase de sol curat, care devine “căminul” noi vegetaţii. Când construcţia parcului va fi completă, acesta va fi de trei ori mai mare decât celebrul Central Parl din New York.
Punerea în aplicare a conceptului lui Peter Latz este încă în desfăşurare, iar vizitatorii din Tel Aviv pot fi martorii transformării. Trei uzine de reciclare, foarte moderne, iau în primire gunoaiele din zonă, iar specialiştii în tâmplărie de la Hiriya Carpentry Shop transformă materia primă obţinută din reciclarea unor deşeuri în mobilier pentru parc. Alte deşeuri devin biogaz, adică energie regenerabilă pentru parc şi zonă; practic, parcul îşi generează singur energia necesară şi îi mai rămâne şi un surplus pe care îl vinde către Israel Electric Corporation.
Surse, foto şi mai multe detalii: Hiriya, Peter Latz
Puteţi citi şi:
Incinerarea deşeurilor, soluţie sau pericol pentru mediu?
Viaţa fără risipă: povestea româncei care a înfiinţat Zero Waste Japan