Monsanto bate la ușă. Lecția României de la fermierii americani

6

În 2013, Uniunea Europeană ar putea da undă verde cultivării masive de porumb, soia și sfeclă de zahăr modificate genetic, rezistente la erbicide, ambele marca Monsanto. Într-un astfel de scenariu, România ar putea deveni unul dintre cei mai mari cultivatori de soia modificată genetic. Greenpeace a prezentat ieri un studiu care analizează efectele pe termen lung ale acestei decizii, în cazul în care ea va intra în vigoare.

 

de Andra Matzal

Împreună cu doi fermieri americani care au mușcat din anii ’90 momeala semințelor corporatiste, organizația a lansat la București ”un ultim avertisment” despre pericolele, evidente sau nevăzute, ale aprobării acestor culturi. ”O pungă de semințe este, de fapt, un contract, spune unul dintre fermierii invitați, iar relația cu Monsanto seamănă, din descrierile invitaților, cu cea față de un dealer de droguri.

”Mă bucur foarte mult să fiu aici, pentru că în SUA nu am avut niciodată o dezbatere despre efectele adoptării rapide ale tehnologiilor legate de organisme modificate genetic (OMG). Totul a fost un mare experiment. La început, când s-au lansat, semințele erau foarte ieftine și, pentru un an, lucrurile au mers foarte bine. Treptat însă, fermierii și-au pierdut independența și posibilitatea de a-și folosi propriile semințe, fiind nevoiți să cumpere în fiecare an semințe de la Monsanto,” spune Wes Shoemeyer, fermier american din tată-n fiu, invitat la București de Greenpeace. Alături de Wendel Lutz, la rândul lui fermier, și de Lasse Bruun, reprezentant al organizației internaționale, au venit să prezinte studiul realizat de Charles Benbrook, celebru economist agricol, despre efectele pe termen lung pe care le-ar avea adoptarea acestor tehnologii în Uniunea Europeană. Pornind de la experiența americană, Benbrook analizează impactul introducerii unor culturi rezistente la erbicide ca glofosatul (produs tot de Monsanto) în Europa, atât pentru agricultori, cât și pentru consumatori și, nu în ultimul rând, pentru mediul natural.

Studiul, pe care îl puteți consulta integral aici, ia în calcul trei scenarii: În UE nu se aprobă niciun fel de culturi modificate genetic rezistente la erbicide; UE va prelua modelul american; UE va adopta aceste culturi, dar cu anumite reglementări pentru a preveni apariția buruienilor rezistente la glifosat. Glifosatul, comercializat de Monsanto din anii 70, sub numele de Roundup, este un erbicid la care plantele modificate genetic au devenit rezistente, generând totodată tipuri de buruieni neobișnuit de puternice. Astfel, cantitatea de erbicid folosită a crescut exponențial la fiecare an de cultură, iar fermierii s-au confruntat cu apariția unor buruieni greu de combătut. Unul dintre cei doi fermieri americani invitați și-a petrecut două luni din vară, încercân, alături de mama sa de 83 de ani, să smulgă buruienilor cu mâna, însă aceasta s-a dovedit o slujbă în sine, la care nu mulți agricultori sunt dispuși să se încumete.

 

 

Pe scurt, în cazul în care Uniunea Europeană va accepta ca de anul viitor să se cultive porumb modificat genetic rezistent la erbicide, fără restricții, calculele lui Benbrook arată că, până în 2025, cantitatea necesară de glifosat va crește cu 1000%. Dacă vor fi adoptate măsuri de prevenire, cantitatea va crește oricum în același interval, dar cu 500%. În ceea ce privește cultivarea plantelor de soia, pe care România le-ar putea adopta la scară largă, creșterea ar fi de 1.500%, respectiv de 660%, până în 2025. Traduse în termeni practici, aceste cifre ar însemna, în primul rând, dezvoltarea unor buruieni extrem de rezistente (și implicit folosirea masivă a erbicidelor) și degradarea vizibilă a solului. Deși nu există studii care să demonstreze, negru pe alb, efectele nocive asupra sănătății pe care le au aceste organisme, cazurile pe care organizația le investighează în Argentina, unde erbicidele sunt pulverizate la liber, în preajma locuitorilor, arată costuri ascunse pentru sănătate. Un alt lucru esențial este creșterea prețului semințelor, pe care fermierii vor trebui să le cumpere anual de la compania producătoare. În SUA, există cazuri în care fermierii au fost dați în judecată de Monsanto pentru că au încălcat contractele de folosire a semințelor, folosindu-și propriile semințe.

”La un moment dat, universitățile americane realizau cercetări de biotehnologie cu semințe pentru binele public, iar semințele puteau fi luate gratis, de oricine. Odată ce patentele au fost introduse, cercetarea s-a retras dinspre public, dând naștere unui monopol al semințelor. Prețul a crescut astfel semnificativ: dacă inițial un plic de semințe costa 4 dolari, azi costă 40 de dolari. Iar de atunci, nu s-a mai investit niciun ban în cercetarea din această zonă,” explică Shoemeyer, precizând că acets lucru duce la scăderea numărului de fermieri și la exploatarea acestora, profiturile urmând să se întoarcă la compania-mamă. ”Ce-mi displace profund la țara noastră este că noi, comunitățile, nu mai avem controlul propriilor pământuri, care au intrat pe mâna corporațiilor care susțin în reclame că le pasă de viitorul omenirii,” completează fermierul american.

 

 

De altfel, una dintre constantele prezentate în filmul Growing Doubt, realizat de Greenpeace pe această temă, este lipsa libertății de alegere a fermierilor. Odată intrați în jocul Monsanto, nu mai e cale de ieșire, susțin americanii care au trecut prin acest proces, drept cobai. Mai mult, statul american a favorizat dintotdeauna compania producătoare de organisme modificate genetic, oferindu-i un cadru legal propice unei dezvoltări uriașe, astfel încât în acest moment Monsanto nu are niciun competitor major pe piața internațională. Un exemplu este etichetarea semințelor produse de această corporație drept ”produse de utilitate publică”, ceea ce le asigură un statut privilegiat. Mai mult, potrivit fermierilor prezenți la conferință, agricultura tradițională, ecologică, este tratată ca ”o soră vitregă”, neexistând programe de susținere a acestor alternative.

Povestea lui Wendel Lutz, cel de-al doilea fermier venit la București, începe foarte asemănător cu cea lui Shoemeyer, anticipând totdată deznodământul de care ar putea avea parte agricultorii din România, în cazul în care UE și guvernul local ar da undă verde cultivării acestor organisme. ”Am început să folosesc semințe care s-au dovedit rezistente la pesticide în 96. Era foarte simplu și foarte ieftin, la fel și erbicidele aferente. Nu am băgat de seamă contractul pe care l-am semnat cu Monsanto, neștiind că aveam de-a face cu un hoț legal.” În 2011, deși a pulverizat glifosat în cantități foarte mari pe culturile sale, Lutz n-a scăpat de buruieni, iar atunci universitatea locală i-a testat plantele, dovedind că toate căpătaseră o toleranță fără precedent la cocktailurile chimice. Anul acesta, a încercat să se bazeze doar pe propria forță fizică de a smulge buruienlr a căror tulpină poate ajunge la grosimea unei mâini.

”Cine ar avea de câștigat de pe urma introducerii în UE a culturilor rezistente la erbicide? Desigur, industria agro-chimică, în cazul de față, Monsanto. Chiar dacă semințele și chimicalele lor funcționează pe termen scurt, nu ar trebui să ne rezumăm la acest tip de gratificare. Ne putem întreba, pe timp de criză, dacă suntem dispuși să adpotăm un sistem care, pe termen lung, se va prăbuși? Vom paria pe această soluție, cu prețul bunăstării comunităților, sacrificat de dragul intereselor corporatiste? Atragem atenția tuturor politicienilor europeni, și în special comisarului european pentru agricultură Dacian Cioloș, că ar trebui să se gândească foarte bine pe cine încearcă să ajute: pe fermieri și pe cei din comunități sau pe corporații?,” se întreabă retoric reprezentantul Greenpeace Lasse Bruun, care va continua turul de 18 zile prin capitale europene, încercând să dea mai departe morala lecției despre agricultura americane. Pe 7 noiembrie, studiul va fi prezentat la Bruxelles, în prezența forțelor decizionale UE.

Foto: Vanity Fair, Greenpeace

Puteți citi și:

”Viitorul Europei este negru”: Mama-activistă care s-a pus cu Monsanto și a câștigat


6 comentarii

  1. Monica Sala via Facebook on

    S-a facut un studiu clar in franta pt a se testa efectele cerealelor de la monsanto pe soareci si toti saraci s-au umplut de tumori. Si mai sunt si sutele de cazuri de persoane care se imbolnaveau din argentina din cauza pesticidelor. Asa ca ultimul lucru ce imi doresc este sa se intample si pe la noi. Ar trebui sa se faca un referendum sa decida poporul si nu ‘liderii’ interesati numai de propriul castig.

  2. Problema nu sunt culturile modificate genetic, problema e Monsano si sistemul idiot de patente din USA.
    Si Monsano este o problema cat se poate de reala, pentru ca manipuleaza genetic semintele sa nu se poata inmulti oricum.

  3. Pingback: “Legea Monsanto”, primită cu dispreț în Argentina | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To Diana Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger