Modificările Legii Minelor, inacceptabile

2

Asociaţiile MaiMultVerde şi Alburnus Maior consideră că propunerea legislativă Pl-x. 549/2009 de modificare a Legii Minelor conţine o serie de prevederi care încalcă grav drepturile fundamentale ale cetăţenilor României şi cer membrilor Comisiei pentru industrii şi servicii să ia în considerare argumentele de neconstituţionalitate a propunerii legislative prezentate de cele două organizaţii într-o scrisoare oficială, să analizeze obiectiv propunerea Pl-x 549/2009 şi să organizeze o dezbatere publică înainte de votul final asupra ei.

Propunerea se află, în prezent, la Camera Deputaților, fiind inițiată de senatorii Toni Greblă (PSD) şi Ion Ruşeţ (PDL). Documentul a fost adoptat de Senatul României, în acest moment fiind analizat în Comisia pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor.

Legea Minelor 85/2003 este legea generală care reglementează desfăşurarea activităţilor miniere în România. De la adoptarea acesteia în anul 2003, au existat mai multe iniţiative de modificare şi completare a legii, cea mai recentă aparţinând senatorilor Toni Greblă (PSD) şi Ion Ruşeţ (PDL), din anul 2009. Propunerea legislativă Pl-x 549/2009, prin articolele propuse, conţine o serie de prevederi care, în opinia celor două organizaţii, încalcă grav dreptul la proprietate privată, Constituţia, tratate şi convenţii internaţionale ratificate de România, precum şi norme elementare de tehnică legislativă.

Conform Art. 10 orice investitor privat care obţine o licenţă de exploatare are dreptul să exproprieze de bună voie proprietăţile vizate. ”Expropriator este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori economici”, continuă propunerea legislativă, iar „plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate în temeiul prevederilor art. 105 alin. 1 se face de titularul de licenţă direct titularilor drepturilor reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un cont bancar la dispoziţia acestora.”

Conform legislaţiei româneşti, expropriator nu poate fi titularul de licenţă în numele statului român, ci doar statul român direct, el fiind astfel responsabil şi de plata despăgubirilor. Introducerea prevederii conform căreia titularul licenţei realizează exproprierea şi plăteşte despăgubirile demonstrează încă o dată că în intenţia iniţiatorilor acestei modificări legislative se urmăreşte substituirea autorităţilor statului român cu companii private care pot deţine la un moment dat licenţe de exploatare în România, investindu-le pe acestea din urmă, în mod abuziv şi discriminatoriu, cu atribute de exercitare a unor puteri statale.

Proiectul de lege prevede scoaterea abuzivă şi discreţionară a terenurilor necesare desfăşurării activităţilor miniere din circuitul forestier şi agricol, încalcând atât prevederile art. 136 din Constituţie, referitoare la proprietatea publică, cât şi dispoziţiile art. 35 şi 36 din Codul Silvic, lege cu valoare superioară.

Prin prevederile art. 11, alin. (3) şi (5), proiectele de minerit primesc statut special şi pot proceda la distrugerea unor monumente istorice clasificate fără a mai fi nevoie de descărcare de sarcină arheologică şi/sau de avizul Ministerului Culturii în acest sens. Prin prevederea propusă se încalcă grav regimul juridic de protecţie a patrimoniului arheologic pe care România s-a angajat să îl asigure prin ratificarea Conventiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992 (L150/1997). Mai mult, contrar spiritului legislaţiei de protecţie a patrimoniului, prin care monumentele ar trebui protejate în întregul lor, prevederile propuse ar permite mutilarea monumentelor şi a siturilor arheologice prin descărcarea de sarcină arheologică „pe fragmente” a unor terenuri necesare exploatărilor miniere, prin derogare de la Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000.

Art. 43 prevede o derogare de la Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţie astfel încât avizele obţinute în baza unui certificat de urbanism expirat sau invalid să rămână valabile. Derogarea sfidează definiţia de bază şi rolul conferit certificatului de urbanism de legislaţia privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi cea privind autorizarea lucrărilor de construcţii.

Într-o scrisoare adresată membrilor Comisiei pentru industrii şi servicii, MaiMultVerde şi Alburnus Maior cer luarea în considerare a argumentelor de neconstituţionalitate ale prevederilor propunerii legislative Pl-x 549/2009 prezentate de cele două organizaţii, discutarea obiectivă a acesteia şi organizarea unei dezbateri publice pe tema propunerii legislative.

De asemenea, Alburnus Maior a iniţiat o campanie de contracarare a acestei legi ce reprezintă un pericol pentru toate zonele în care există concesiuni miniere, indiferent de tipul de resurse din subsol. Pe site-ul www.rosiamontana.net poate fi semnată o petiţie adresată deputaţilor prin care aceştia sunt încurajaţi să voteze împotriva propunerii legislative şi să îşi prezinte public poziţia faţă de aceasta. Până în prezent, petiţia a fost semnată de aproape 16.000 de persoane.

„Legea este eminamente destinată unui singur beneficiar, compania care propune proiectul de minerit de la Roşia Montană şi care, întâmpinând dificultăţi majore în procesul de autorizare a proiectului şi având o mare parte dintre avizele şi acordurile deja obţinute anulate de instanţele competente ca urmare a litigiilor promovate de ONG-uri, doreşte pe viitor să eludeze dispoziţiile legale. Promovarea unei asemenea legi iese însă din sfera legalului şi intră în cea a ilicitului”, a declarat Prof. Dr. Marius Liviu Harosa care a realizat o analiză juridică a modificărilor propuse legii minelor.


2 comentarii

  1. Pingback: Controversa privind legea minelor ajunge în atenţia presei străine | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: Campania Salvați Roșia Montană: Emil Boc a fost expropriat de casa natală din Răchițele | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger