Serghei Jadan e cel mai cunoscut poet ucrainean post-independență (apărut după 1991). Textul de mai jos nu e dintre cele mai noi ale sale dar e reprezentativ pentru toată arta sa poetică și pentru istoria recentă a Ucrainei.
LUKOIL
Cînd vine Paștele și cerul devine mai blînd
și toți sînt mai intenși, și spun vorbe ca Paște, Înviere
atunci morții încep să se răsucească în pămînt
și-și fac loc cu coatele în noroiul rece.
Am fost nevoit să-mi îngrop prieteni
știu cum e să-ți îngropi prietenii în noroi
cum își îngroapă un cîine osul
și să aștepți pînă cînd cerul
devine mai blînd.
Pentru unele grupuri sociale
astfel de ritualuri sînt foarte importante
mă refer, în primul rînd, la afaceriștii mijlocii.
Cine n-a văzut
tristețea ce-i apucă pe reprezentanții
regionali ai companiilor de gaz rusești
cînd intră pe cîmpul nesfîrșit
al unui cimitir, să-și îngroape
încă un frate împușcat în plămîni
cine n-a auzit inimile lor ca niște tobe
cînd stau lîngă sicriu
și-și șterg lacrimile înțepătoare și nasurile mucioase
de mînecile costumelor dolce & gabbana
sorbind hennesey
din pahare de plastic.
“Deci, Kolea, închinăm pentru tine și viața de apoi.
În marele offshore business
ne scufundăm în bălțile reci ale uitării
ca gîștele sălbatice toamna, cu gloanțe în ficați.
“Deci,” se întreabă, “cînd îl trimitem
pe fratele nostru pe drumul lung
spre Valhalla strălucitoare a Lukoil
cine o să-l însoțească
prin cavernele-ntunecate ale purgatoriului?”
“Curve,” își răspund, “curve
îi trebuie,
curve bune
scumpe, fără vicii,
să-l încălzească iarna
să-i răcorească sîngele primăvara
la stînga o blondă platinată
la dreapta o blondă platinată
și nici n-o să simtă că-i mort.
Ah, moartea e teritoriul unde
creditul nostru nu bate.
Moartea e teritoriul petrolului
și-o să-i ardă păcatele.
O să-i punem armele la picioare, și aur
și blănuri și piper fin măcinat.
În mîna stîngă o să-i punem ultimul său nokia
și în dreapta o indulgență de la Iersualim.
Dar principalul sînt curvele
două curve, principalul sînt două curve platinate.
“Da, asta mai întîi” sînt de acord toți.
“Mai întîi curvele”, spun toți.
“Mai întîi și mai întîi,” zice și Kolea din sicriu.
Toți sîntem sentimentali de Paște.
Așteptăm ca morții să se ridice
și să vină la noi din mormînt.
Devii mai interesat de moarte
cînd îți îngropi prieteni.
În a treia zi, cînd ei păzesc ușile morgii
în dimineața celei de-a treia zi
el cucerește moartea prin moarte, pînă la urmă, și iese
din crematoriu și vede
că au adormit toți, obosiți
după trei zile de băut,
adormiți în iarbă
în costumele lor dolce & gabbana
stropite de vomă.
Apoi încet
ca și cum n-ar vrea să-i trezească
ia de la unul dintre ei
un încărcător de nokia
și se întoarce
în iad
la blondele lui.
traducere din engleză de Dan Sociu