Mitul KV 448. Totusi nu devenim mai destepti!

29

Mozart nu e doar o marca de ciocolata ce se gaseste pe toate tarabele. Mozart, da, e celebrul  muzician, dar si cel care sta la baza unuia dintre cele mai raspandite mituri contemporane. „Efectul Mozart“, mai exact o serie de modificari pozitive pe care muzica acestui compozitor austriac le-ar aduce proceselor psihice, printre care atentia si memoria, s-a dovedit a fi de fapt o… exagerare.

De ani buni, cercetatorii tot discuta despre efectele pozitive ale muzicii clasice asupra psihicului uman. Unul dintre cele mai importante fenomene era considerat „efectul Mozart“, respectiv o presupusa intensificare a activitatii creierului care s-ar produce, indeosebi la copiii cu varsta sub trei ani, daca asculta muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Descoperitorii „efectului Mozart“ sunt doi americani, de la University of California, doctorul Gordon Shaw si Frances Rauscher, un fost muzician (violoncelist de concert) si expert in dezvoltarea cognitiva. In 1993, ei au publicat rezultatele unui studiu efectuat pe cateva zeci de studenti de colegiu in urma ascultarii primelor zece minute din Sonata pentru doua piane in re major (KV 448) de Mozart, concluzionand ca muzica duce la o imbunatatire a gandirii spatial-temporale.

Experimentul lor a inclus si trei grupuri de prescolari: copiii dintr-un grup au luat lectii particulare de pian/claviatura si de canto, un al doilea grup de copii a luat lectii private de folosire a calculatorului, iar copiii din al treilea grup nu au primit niciun fel de lectii. In cele din urma, copiii care au luat lectii de pian/claviatura au avut rezultate cu 34% mai bune la testele care le masurau capacitatile spatial-temporale decat ceilalti. Rauscher si Shaw au concluzionat astfel si ca lectiile de pian si de canto sunt superioare lectiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al imbunatatirii aptitudinilor de gandire abstracta ale copiilor.

Teoria lor a devenit brusc extrem de populara, la acest lucru avand o contributie importanta si mass-media. Comunitatea stiintifica a fost insa mai reticenta, deoarece incercari de a reproduce rezultatele asumate de catre Shaw si Rauscher au fost lipsite de succes.

Recent, insa, o echipa de cercetatori de la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Viena a prezent, in jurnalul stiintific Intelligence, niste rezultate solide care dovedesc ca nu exista de fapt „efectul Mozart“ si deci nu se poate vorbi de imbunatatiri cognitive prin simpla ascultare a muzicii compozitorului austriac.

„Desigur, recomand oricui sa asculte Mozart, dar acest lucru nu trebuie sa intretina sperantele ca astfel oamenilor li s-ar imbunatati performantele intelectuale“, a declarat Jakob Pietschnig, liderul grupului de cercetatori. Acestia arata ca atunci cand se observa un efect dupa interventia muzicii, acesta este datorat numai unei stimulari a dispozitiei si a starii de excitatie. Concluziile studiului sunt in concordanta cu o alta recenta demistificare, facuta de psihologul Scott E. Lilienfeld, care in cartea sa „Cele 50 de mari mituri ale psihologiei populare“, plaseaza „efectul Mozart“ pe pozitia a sasea in topul celor 50 de legende ale acestei stiinte.

Nasterea unui mit

Nici acum nu este foarte clar cum de a devenit atat de popular „efectul Mozart“. Desigur, la acest lucru a contribuit si popularizarea de catre mass media, dar se pare ca si publicul avea asteptari. Cotidianul New York Times a scris ca ascultand muzica lui Mozart, elevii de liceu pot obtine rezultate mai bune la testele scolare. Alti comentatori au subliniat faptul ca inteligenta copiilor poate fi stimulata tot cu ajutorul lui Mozart.

In 1998, guvernatorul statului Georgia a emis o lege pe baza careia fiecarei mame care nastea i se oferea un CD cu muzica clasica. Tot atunci, guvernul local al statului Florida a stabilit ca centrele de copii trebuie sa difuzeze, cel putin o ora pe zi, evident, tot muzica de Mozart. In plus, unele ferme agricole au montat difuzoare in grajduri sperand ca, ascultand sonate, vacile vor da mai mult lapte. Iar unele mari companii difuzau muzica lui Mozart pe culoare si in lifturi, pentru a mari astfel capacitatea de gandire a propriilor angajati.

Shaw si Rauscher au stimulat aparitia unei adevarate industrii, creandu-si propriul institut, Music Intelligence Neural Development Institute (MIND) si scotand o carte si un CD numit „Keeping Mozart in Mind“. La institut, relateaza presa, se desfasoara in continuare numeroase cercetari pentru a demonstra efectele benefice ale muzicii, nu doar in ce priveste influentarea pozitiva a sentimentelor si a bunei dispozitii, ci si a inteligentei si sanatatii.

Nu au lipsit desigur nici exagerarile. Un cercetator, Don Campbell, care a patentat de fapt expresia de „efectul Mozart“, a exagerat si distorsionat cercetarile efectuate de Shaw si Rauscher doar pentru a-si face reclama propriilor produse (disponibile pe www.mozarteffect.com), sustinand, printre altele, ca a reusit sa faca sa dispara un cheag de sange din creierul sau rugandu-se si vizualizand o mana in vibratie aflata in partea dreapta a craniului.

Cum promotorii „efectului Mozart“ au fost intampinati cu scepticism de catre comunitatea stiintifica, Shaw si Rauscher au sustinut tot timpul ca munca lor a fost gresit interpretata. Ei afirma ca au aratat existenta unor modele ale neuronilor care sunt excitati in mod secvential si, se pare, pre-existenta in creier a unor zone care reactioneaza la frecvente specifice. Shaw si Rauscher raman convinsi ca desi gandirea spatio-temporala este esentiala pentru multe activitati cognitive de nivel superior, stimularea zonei creierului care este asociata cu gandirea spatio-temporala si exercitiile de dezvoltare ale aptitudinilor spatio-temporale maresc inteligenta unei persoane in acitvitatile matematice, in inginerie, sah si stiinta.

Si totusi, muzica e pozitiva

O intrebare totusi ramane: care sunt efectele benefice ale muzicii? Un recent studiu realizat la Universitatea din Zurich, citat de Die Welt arata ca cine invata sa cante la un instrument – copil sau adult – are performantele intelectuale ridicate si poate chiar sa isi creasca nivelul de inteligenta.

“Sa inveti sa canti la un instrument are mai multe efecte pozitive”, spune Lutz Jäncke, profesor de neuropsihologie la Zürich , “atat la copii, cat si la adulti. Invatarea unui instrument poate sa creasca nivelul de inteligenta cu pana la 7 puncte.“

Explicatia? In timpul exersarii, sunt folosite mai multe elemente. Astfel, daca un copil doreste sa invete sa c ante la un instrument, trebuie sa se exerseze zilnic cate o jumatate de ora si sa se concentreze. Are, deci, nevoie de atentie si autodisciplina.

„In afara de acestea, se antreneaza si capacitatea de memorare, pentru a putea retine frazele muzicale si pentru a le reda ulterior. Si, nu in ultimul rand, muzica antreneaza si motivarea performantei.”, spune Jäncke. Muzica ar putea usura si invatarea unei limbi straine sau dezvoltarea capacitatii de a simti emotiile oamenilor din jur. “Muzicienii au un simt aparte pentru starile de spirit, ei inteleg  repede emotiile altora din tonul cu care vorbesc acestia”.

Nu conteaza la ce instrument se exerseaza, fie acesta pian, chitara sau tobe. “Este irelevant ce fel de muzica alege fiecare. Stimulativ este insa faptul de a participa activ la actul muzical, nu doar sa stai si sa asculti. Efectul pozitiv asupra creierului este masurabil chiar dupa doar patru sau cinci luni de zile de exercitii. Ba chiar am constatat modificari positive chiar la persoane de peste 65 de ani“, a mai declarat Lutz Jäncke.


29 de comentarii

  1. nu cred ca se va putea vreodata stabili daca exista sau nu “efectul mozart”. multi oameni nu au ureche muzicala astfel ca din principiu nu pot fi calificati pentru un astfel de test.

    daca presupunem ca o muzica perfecta cum este cea a lui mozart duce la atenuarea stresurilor, atunci, in orice activitate, diminuarea stresurilor poate avea atit efecte pozitive (analiza mai buna a datelor) dar si efecte negative, (reducerea ambitiei de a atinge un obiectiv)….mie imi place foarte mult mozart (asta ascult in masina, de exemplu) dar nu cred ca doar asta duce la imbunatatirea starii fizice si psihice…

  2. Un cercetator japonez, Masuru Emoto a facut o multime de studii asupra efectelor pe care le are muzica asupra apei si felul in care se cristalizeaza la inghet. Mai multe pe internet pentru cei interesati.

  3. Si totusi, inca din antichitate se cunoaste efectul de catharsis al muzicii. Si nu degeaba un mare poet a spus :”De la musique avant toute chose”. Desigur, fiecare gen muzical te influenteaza in felul sau; diferit va fi efectul lui Vivaldi sau Bach de cel al hard-rockului, dar acest efect nu poate fi pus la indoiala.
    Artele (muzica, poezia, pictura, dansul, etc) il ridica pe om din starea biologica de animal, fara ele cum ar fi existenta noastra? Au mai fost in istorie personaje oribile care declarau ca au impulsul sa scoata pistolul cand aud de arta.

  4. Muzica nu poate exista fara timp. Ar fi trebuit ca ‘esantionul de test’ sa fi fost mai extins, sa includa si alte forme de muzica, nu numaidecat clasica.

    • Magister Ludi on

      Imi pare rău ca trebuie sa va contrazic, însă muzica nu are nevoie de timp (în paranteza fie spus, timpul nici nu prea există). Muzica așa spus clasică se distinge de alte genuri muzicale, prin gradul său de complexitate (structura de profunzime). In muzica clasică pot fi identificate diferite idei muzicale (concretizate printr-o anumita tema), ceea ce cu excepția jazz-ului poate, nu prea se întâlnește. Modul de activare secvențială a neuronilor poate fi o explicație în ceea ce privește îmbunătățirea anumitor activități cerebrale. Problema este să reușești suprapunerea dintre secvențele muzicale și secvențele neuronale (e o problemă de coduri aici). Mai mult decât atât, nu este exclus să apară interferențe între muzică și corpul subtil, interferențe deocamdată imposibil de evaluat.

      • Presupun ca nu urmeaza sa aud ca si Einstein s-a inselat cand a zis ca E = MC2.
        Orice fel de muzica, din punct de vedere fizic, reprezinta o insiruire de sunete. Unda acustica (sunetul) reprezinta un numar de oscilatii per perioada de timp, care se propaga prin diverse medii de la sursa la receptor. Acum, in functie de sursa sunetului, plus alte caracteristici ale mediului de propagare, unda a respectivei oscilatii poate avea diferite forme, o anumita curba de variatoe a amplitudinii, s.a.m.d., fiecare instrument muzical (sau orice sursa de sunet, nu neaparat un instrument muzical) fiind caracterizat de anumite tipuri de sunete. Asta ar fi prima aparitie a factorului timp: numar de batai per unitate de timp, a fiecarui sunet.
        Apoi, ceea ce face muzica diferita de simple sunete, consta in modul in care respectivele sunete se succed si sunt insotite de alte sunete. Asta ar fi a doua iteratie a factorului timp.
        Acum… daca tot am dat o definitie relativ simpla muzicii, revin la topic. Orice secventa muzicala la care un anumit subiect este atent, presupune o oarecare activitate neuronala a respectivului subiect. Ceea ce ii face diferiti pe cursantii de canto de ceilalti subiecti ai respectivului studiu consta in expunerea la un stimulator care include un factor temporal (muzica), ceilalti subiecti fiind expusi la alt fel de stimuli, de unde ar putea rezulta si capacitatile spatio-temporale mai ridicate ale acestora. Ceea ce doresc sa subliniez este ca eu cred ca nu muzica lui Mozart, in mod special, este cea care ar fi dezvoltat aceste capacitati, ci pur si simplu muzica, respectiv studiul aprofundat al acesteia. Ca era Mozart, Bach… probabil e mai putin relevant, atat timp cat se studiaza canto. Am mari dubii ca un cursant de canto care a studiat Bach poate avea capacitatile spatio-temporale mult diferite de un cursant de Mozart.

  5. Titlul mi se pare de-a dreptul…”manelist”. Ce treaba are snobismul cu muzica clasica?

    E simplu.Iti place sau nu iti place.Snobism,inteligenta…vorbe goale. Hai sa nu facem din muzica clasica un “Bamboo virtual”.

    Cine o apreciaza, tine doar pentru el.

  6. creierul uman prelucreaza undele sonore cu un efort computational nici prea mare, nici prea mic. cu cat muzica este mai complexa, cu atat creierul depune un efort mai mare, pentru ca trebuie sa extraga sabloane de melodie/melodicitate care nu sunt asa de evidente. trecand peste etapa in care undele sonore (de fapt caracteristicile lor – pitch, tone, etc) sunt convertite in informatie utilizabila de creier, procesul de analizare a acestei mase brute de date si perceperea ei ca MUZICA (adica o arta, adica o experienta care poate sa provoace placere in consumator) este un proces care solicita ambele emisfere ale creierului si ti-l antreneaza, ti-l face mai prompt in a gasi alte structuri si sabloane atunci cand nu e neaparat vorba de muzica si ti-l face mai deschis la asimilarea necunoscutului.
    muzica clasica este buna sa te relaxezi, pentru ca totul ti se da de-a gata, dar pentru a-ti antrena creierul cu adevarat (si a deveni mai DASHTEPT), eu cred ca trebuie putin curaj pentru a asculta muzici care chiar sunt greu de digerat si a incerca sa gasesti sabloanele in acestea. ma gandesc la dubstep, la drum’n’bass, la neuro-funk, la abstract IDM, experimental si de ce nu.. breakcore.

  7. La Radio Romania Muzical exista Lectia Micului Meloman ..un fel de basm educativ….tot pe site este si un filmulet in care copiii de la Scoala Nr 2 au ” “reconstituit” lectia imitind si interpetind ei personajele din Lectia originala… ….pot fi vazuti cum ei insisi explica notiuni grele de identificare a personajelor cu instrumentele din Petrica si Lupu , de analiza muzicala structurala a lucrarii lui Prokofiev….lucruri aparent complicate sunt intelese de copii…www.miculmeloman.ro….lectia originala refacuta de copii este o dovada ca inteligenta se dezvolta..totul e sa o cultivi cum trebuie si cu mult curaj….

  8. senzatia pe care o da lucrarile mozartiene e la fel de mare ca si pentru cei care au descoperit muzica chill-out si efectele ei,dar fara sa se fi gandit ca si muzica clasica e la fel de profunda… eu unul le-am trait pe amandoua, in cazul muzicii clasice conteaza foarte mult cate prostii ai in cap(in caz ca nu ai avut studii muzicale) . Deci;) , daca Nu ai avut studii muzicale clasice dar ai vazut o stire in care presedintele tarii a fost la un concert de muzica clasica, atunci vei vedea muzica clasica precum o stire de televiziune… Eu unul cantam bach in clasa a 4-a pe cand altii probabil faceau carate… in concluzie, muzica clasica nu e pentru toti, asa cum pe mine ca muzician ma cam plictiseste mozart. intr-o alta concluzie, daca te poti bucura cu adevarat de un curcubeu, atunci te poti bucura si de…mozart. muzica clasica e muzica naturii.te opreste din rutina capitalista asa cum te opreste si o vizita la munte.

  9. se pare ca muzica clasica nu are un efect constant decit asupra vacilor care, ascultind muzica, dau mai mult lapte. Asa ca, daca nu are efect muzica asupra voastra, consolati-va cu un iaurt, o brânzica, un milk-shake de la McDo pentru cei mai la curent cu cultura contemporana.
    Si uitati-l pe saracul Mozart in groapa comuna …

  10. Dr. Gionescu on

    Din nastere exista doua feluri de oameni: afonii (care nu percep muzica) si muzicalii (care canta sau percep muzica). Nu e vorba de inteligenta, ci de fiziologia si chimia corpului. Pe de alta parte e invers: trebuie sa ai un IQ destul de mare ca sa-ti placa muzica simfonica. Nu am vazut natarai carora sa le placa Bach; in schimb sunt multi natarai lautari sau manelisti.

  11. Confuzie intre cauza si efect: “…cine invata sa cante la un instrument – copil sau adult – are performantele intelectuale ridicate…”

    Ati gasit o corelatie intre inteligenta si capacitatea de a canta la un instrument dar ati Inversat cauza cu efectul. Daca nu esti inteligent nu vei reusi sa inveti sa canti la pian, de aceea cei care stiu sa cante la pian sunt mai inteligenti.

    Nu pianul te face inteligent ci inteligenta te face pianist.

  12. Ascultatorul on

    Fiecare dintre noi poate sustine “mitul”, acum atacat de “cercetatorii” (de unde pana unde autoritatea lor de experti?!), conform caruia muzica, de diferite genuri, are intotdeauna o influenta asupra starii psihice a celui care o asculta. Drept dovada stau toti aceia care au ramas treji pana dimineata, dansand pe muzica moderna electronica, sau pe rock (cu diversele variatii de gen), aceia care au lacrimat la anumite melodii cu rezonanta sentimentala, aceia care s-au trezit euforici, fredonand ludic o melodie care activeaza acea resursa ascunsa de “viata” din fiecare, etc,etc. Pot fi spuse multe despre muzica, inclusiv ca muzica clasica nu are un efect benefic asupra starii generale a omului, pentru ca astfel, mascaricii afoni si galagiosi contemporani ar inregistra,poate, scaderi ale audientei si ar pierde bani buni…Cine are urechi sa auda 😉

  13. N-avem cum sa devenim mai destepti. Cel putin nu la Cluj. Ca sa stii ce si cum trebuie sa auzi in muzica simfonica, trebuie sa calci din cand in cand intr-o sala de concert. Si noi n-avem. Ca un mare om de cultura si mare universitar a avut grija de asta. Unii zic ca-i doar politruc. Eu nu ma pronunt. Poate doar dupa ce scoate in strada si Muzeul de Istorie.
    Apropo, stiti bisericuta aia veche de lemn din centrul Belisului ? Nu se mai vede. A trantit un gard de fier pe terenul din fata de zici ca se apara de vreo invazie.

  14. Concluzie Externa:) on

    Numai prin simplu fapt ca amintiti de manele, ma face sa ma gandesc prin ce clipe grele treceti…:) E ca si cum ai amintii de copiii subnutriti din Africa in cazinourile din Las Vegas.

  15. Pingback: TOTB: Iliescu fata in fata cu o simpla cetateana pe tema mineriadei; Ce fac americanii in Afganistan; Ne face muzica simfonica mai destepti?; Delfinii si diplomatia | Anunturi Online Gratis Anunturi Particulari Apartamente Garsoniere Inchirieri Vanzari

  16. Exista in ultima vreme asa o moda de a “demonta” miturile, uneori cam cu superficialitate, ca si in cazul de fata. Mai scot si ei niste bani.

    Sunt fenomene care nu pot fi masurate prin metodele obisnuite, pentru ca sunt foarte complexe si sunt foarte multe variabile.

    Un om de stiinta lucid si corect ar spune ca nu a putut descoperi o legatura. Altii se grabesc sa traga concluzii, daca ei nu au vazut nimic sau nu pot masura inseamna ca nu exista.

    Cum masori daca subiectii proceseaza muzica si daca sunt sensibili la ea?
    Cum masori inteligenta, tipul de inteligenta afectata de muzica?
    Cum masori influenta asupra inteligentei, si pe ce perioada de timp?
    Cam greu…

    Ca muzica ne influenteaza, e clar. Daca nu ne-ar influenta nu am asculta-o.
    In ce fel?

    Subiect de mediatie: Oare de ce nu se pune Bach si Mozart in carciumi?

  17. Dr. Gionescu on

    OFFTOPIC
    Internetul din pacate este o platforma care ajuta la “democratizarea adevarului” de catre massele largi, ca reactie de oponenta fata de mediul academic certificat. Se mai cheama si “personalizarea adevarului”. Pe tema “fiecare stie adevarul lui” (!). Sau “nu am nevoie de masterat si diploma universitara ca sa enunt adevarul”. Actiune din care victima iese insusi Adevarul. Adevarul nu este deloc “democratic”.

Leave A Reply