Mintea nu se degradează odată cu vîrsta, devine mai complexă

0

 Pare de la sine înțeles că memoria unui om mai în vîrstă funcționează mai greu, pentru că vîrstnicului îi ia mai mult să-și amintească o informație. Declinul minții de-a lungul timpului e un fenomen indiscutabil – dar oare e?

 

Lingviștii de la Universitatea din Tübingen au publicat un studiu în care afirmă că mintea nu încetinește odată cu vîrsta, ci capătă beneficiile experienței.

Testele psihologice care indicau spre ideea declinului cognitiv nu arătau, de fapt, decît efectele obișnuite ale unui sistem care are mai multă informație de procesat.

Lingviștii nemți au construit o simulare pe computer; pe măsură ce simularea îmbătrînea, începea să încetinească, dar nu ca o consecință a declinului, ci pentru că învățase mai multe cuvinte. Același lucru ni se întîmplă și nouă, spun cercetătorii.

 Coordonatorul studiului, Michael Ramscar, a explicat: “Imaginează-ți că unul știe cînd s-au născut două persoane și că își amintește perfect acele zile de naștere. S-ar putea spune că acesta are o memorie mai bună decît un altul, care știe cînd s-au născut 2000 de oameni, dar le ghicește numai în 9 din 10 cazuri?”

Odată cu înaintarea în vîrstă, nu uităm mai multe cuvinte, doar că știm mai multe cuvinte care se luptă pentru atenție. Deși procesarea acestora pare mai înceată la bătrînețe (pentru că e mai complexă), după unele teste, care aveau ca scop învățarea unor perechi de cuvinte, subiecții mai în vîrstă au avut rezultate mai bune decît cei tineri – pentru că aveau mai multă experiență.

Cum rămîne atunci cu dovezile neurobiologice ale declinului?

Cu excepția bolilor de tip Alzheimer, cercetătorii n-au descoperit decît că un creier se schimbă odată cu vîrsta, dar nu și că această schimbare ar însemna o deteriorare cognitivă.

Dacă acest declin e într-adevăr un mit, simplul fapt că li se spune bătrînilor că au creierul mai încet îi poate determina să se comporte ca atare.

 


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger