Minori și bătrâni: One World ne propune să ne gândim la prăpastia dintre generații

0

Dedicat drepturilor omului, Festivalul de film documentar One World Romania, care va începe la București pe 13 martie, propune câteva teme de reflecție pe care ar trebui să le tratăm cu toată seriozitatea. Scoțând la înaintare câteva dintre problemele-cheie ale timpurilor noastre, cele opt secțiuni ale festivalului investighează de la revoluțiile online, la relațiile din ce în ce mai alienante dintre semeni. “Am învăţat să nu credem în nimic, să ne ignorăm reciproc, să ne pese doar de noi înşine. Concepte ca dragostea, prietenia, compasiunea, smerenia şi iertarea […] aduc a obiceiuri pierdute, din vremuri antice, care par puţin ridicole în era calculatoarelor şi a navelor spaţiale,” scria Vaclav Havel.

 

Observația lui e motto-ul de la care pornește secțiunea One World orientată spre analiza relației dintre tineri și bătrâni, două categorii esențiale, a căror legătură însă are din ce în ce mai mult de suferit de pe urma transformărilor complexe care se petrec în ”pânza freatică” a societății.

La începutul şi la sfârşitul vieţii suntem cel mai expuşi la abuzuri şi nedreptăţi. A creşte pe Axa Răului, în Afganistan sau într-un orăşel sărac din Polonia sunt adevărate provocări. Nici să fii copil ţigan în România nu este mult mai uşor. Dacă astăzi există o preocupare mai mare faţă de abuzurile asupra copiilor, bătrânii sunt deseori uitaţi într-o zonă gri. Viaţa lor de zi cu zi devine o bătaie de cap sub privirile dispreţuitoare ale celor “în formă”. Faceţi un tur prin Bucureşti şi acest lucru va fi evident: doar cei puternici supravieţuiesc, atunci când o simplă urcare în tramvai necesită abilităţi sportive. Atleţii de 90 de ani din “Autumn Gold” vor fi cu siguranţă printre ei; eforturile lor de a învinge slăbiciunile vârstei sunt cele mai bune argumente că puterea vine din interior. Dar chiar dacă te-ai urcat în tramvai, când eşti bătrân cineva îţi va aminti că „te plimbi când te caută moartea pe-acasă”. Aceasta vorbă din popor arata o atitudine foarte des întâlnită; filme precum „Life în Stills” sau „Decrescendo” vorbesc despre îmblânzirea acestei aversiuni. Înţelegerea pentru cei în vârstă este un test pentru orice societate.

Filmele pe care această secțiune le aduce publicului bucureștean preocupat de reflecția asupra felului în care au ajuns să se configureze relațiile sociale conturează schema unei geografii umane reprezentative pentru vremurile în care trăim.

 

Aurul toamnei” (Germania, 2010)

 

 

Povești pentru copii despre Axa Răului” (Danemarca, 2011)

 

 

Descrescendo” (Polonia, 2011)

 

 

Școala noastră” (SUA, Elveția, 2011)

 

 

Veronika” (Germania, 2011)

 

 

Într-o zi vom fi fericiți” (Polonia, 2011)

 

 

Mir, o copilărie în Afganistan” (Marea Britanie, 2011), ”O viață în fotografii” (Israel, 2011)

 

 

Foto: O viață în fotografii

 


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger