În Sebeș, la începutul anului, timp de trei luni, localnicii au ieșit în stradă pentru a-și cere dreptul la aer curat și a opri deschiderea de către Kronospan a unei noi fabrici de formaldehidă, substanță clasificată de un Regulament al Comisiei Europene drept cancerigenă și mutagenă. Săptămâna trecută, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a organizat o vizită la Alba Iulia, oraş unde cetăţenii din Sebeş au organizat în martie un marş anti-poluare şi care, de-a lungul ultimilor ani, a cunoscut numeroase proteste în jurul cazului Roşia Montană. Deși vizita a fost anunțată către societatea civilă doar cu o zi înainte, oamenii s-au mobilizat pentru a organiza o mică manifestație la sosirea acesteia și pentru a obține, prin intermediul prefectului Gheorghe Feneșer, o întâlnire cu ministrul, pentru o sesiune de discuții.
Text şi foto de Radu Cernuta
În dimineaţa de 24 iulie, delegația condusă de ministrul Grațiela Gavrilescu, din care făceau parte și președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Toma Petcu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Florin Diaconu, și directorul de comunicare al Ministerului, Mihai Drăgan, a fost întâmpinată la Sebeş de câțiva cetățeni cu pancarte, care cereau aer curat. Gavrilescu a intrat în sediul Prefecturii fără a-i lua în seamă, însă Mihai Drăgan, directorul de comunicare al Ministerului, s-a oprit pentru a-i asigura pe oameni că întâlnirea convenită cu cetăţenii va avea loc. Întâlnirea avea să întârzue însă și să fie întreruptă, pentru ca delegația ministerială să participe la o conferință de presă, unde s-a discutat despre defrișări și constituirea Gărzii Forestiere, structura nou-înfiinţată, asemănătoare ANAF, care urmează să protejeze pădurile naţionale şi private, despre poluarea din Sebeș, Roșia Montană și autostrada Sebeș-Turda.
În privința Kronospan, în cadrul acestei conferințe de presă s-a vorbit pentru prima dată despre procesul intentat de compania austriacă Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, în care se cere suspendarea unor decizii emise de Agenția pentru Protecția Mediului Alba şi de Comisia de Analiză a Contestaţiilor. Aceste decizii au fost luate după ce s-a constatat că deficiențele semnalate de cetăţeni şi organizaţii de mediu din Sebeş, în ceea ce priveşte documentația depusă de companie pentru revizuirea Autorizației de Mediu, de către contestațiile cetățenilor din Sebeș și ale ONG-urilor, sunt reale. Însă ceea ce oamenii au câștigat prin manifestații de stradă și demersuri legale către Ministerul Mediului e pe cale să fie pierdut în instanță de juriștii aceluiași minister: procesul a fost câștigat de avocații austriecilor la primă instanță. Graţiela Mihăilescu nu s-a ferit să ne spună că, după părerea ei, juriştii Ministerului „s-au dus nepregătiți la prima instanță”. „Cu certitudine, lucrul acesta nu o să se mai întâmple la cea de-a doua instanță”, a asigurat ministrul.
Cetăţenii prezenţi la întâlnire au reluat şi mai vechea problemă a lipsei aparaturii de măsurare a concentrațiilor de substanțe poluante, care limitează capacitatea de reacție a Gărzii de Mediu și face ca această instituţie să depindă de determinările proprii ale eventualilor poluatori. Florin Diaconu, comisar general al Gărzii, a spus că „s-a mers pe principiul încrederii și profesionalismului celor care fac determinările”. Potrivit lui Diaconu, „nu Garda de Mediu trebuie să vină și să controleze pe alții [n.r. compania Kronospan, în cazul de faţă] cum își fac datoria de monitorizare”. Președintele Agenției Naționale de Mediu, Toma Petcu, a spus că, în ultimele șase luni, de fiecare dată când au fost sesizări, echipe mixte de control ale Gărzii de Mediu Alba și Agenției pentru Protecția Mediului Alba, care au avut la dispoziție laboratorul mobil de București sau Dolj. Florin Diaconu a adăugat că dotarea Gărzii de Mediu cu aparatură de măsurare ar fi „o suprapunere de competență de constatare” și ar da motive celor de la Kronospan să îi acuze că ar putea să mintă și să schimbe datele.
Când a fost adus în discuţie anunţul făcut de Gabriel Resources, că a depus o cerere de arbitraj împotriva României ca urmare a refuzului autorităților române de a permite derularea proiectului de exploatare a aurului de la Roșia Montană, Grațiela Gavrilescu a spus că „statul român a făcut toate demersurile și și-a îndeplinit conform legii toate atribuțiile”. Aceasta a arătat că fiecare pas făcut a fost „extrem de riguros analizat astfel încât să nu avem probleme în momentul în care am putea să ajungem în instanță cu această speță”. Întrebat dacă mai există șansa ca proiectul să înceapă, președintele Agenției Naționale de Protecția Mediului, Toma Petcu, s-a arătat sceptic, făcând referire la decizia Comisiei parlamentare, „una clară, care este deasupra Guvernului, deasupra Ministerului, deasupra Agenției Naționale pentru Protecția Mediului sau Agenției pentru Protecția Mediului Alba”, menționând, totuși, că „în fața unei alte solicitări sau dacă au câștig la curtea de arbitraj, sau în instanță, e posibil ca statul român să fie obligat”.
Începută cu aproximativ o oră întârziere și derulată cu o întrerupere, sesiunea de discuții între ministru şi ceilalți membri ai delegației, respectiv reprezentanții cetățenilor din Sebeș a fost, după știința noastră, o premieră. La discuție au participat și câțiva reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului Alba, iar din partea cetățenilor, Mircea Matei, președintele Centrului Independent pentru Protecția Mediului din Sebeș, împreună cu încă doi membri, Ana Hațegan de la Grupul de Inițiativă Civică Sebeș, care s-a numărat printre inițiatorii protestelor de la începutul anului, și alți cetățeni ai orașului. Linia de fractură a discuțiilor s-a regăsit în modul diferit de înțelegere și abordare a felului în care se iau deciziile. Astfel, în timp de atenția cetățenilor era îndreptată, în special, asupra informațiilor și corpului de cunoaștere pe care ar trebui să se bazeze deciziile, reprezentanții guvernului s-au concentrat mai mult pe acoperirea legală.
Discuția a fost deschisă de Ana Hațegan, care a reclamat că, la eliberarea Autorizației Integrate de Mediu pentru noua instalație de formaldehidă de 60.000 de tone pe an, nu s-a luat în considerare distanța față de cartierul Mihail Kogălniceanu, care este de doar 150 de metri. De asemenea, a amintit că în imediata apropiere a fabricii se găsește o benzinărie care nu e trecută nici în Autorizația Integrată de Mediu, nici în rapoartele de securitate și în niciun alt act, în condițiile în care instalația de formaldehidă este un obiectiv Seveso, cu risc crescut de accident. În plus, nu s-a luat în calcul faptul că la momentul eliberării autorizației în Sebeș era un trafic infernal care genera poluare, la care s-ar adăuga și cea produsă de noua instalație. Haţegan a comparat lipsa aparaturii de verificare a acestor instalații din dotarea Gărzii de Mediu, APM Alba, ISU, cu centralele termice de apartament, pe care proprietarii sunt obligați să le supună unei verificări o dată la doi ani. Verificarea se realizează de către personal autorizat, cu aparatură specializată. Or, pentru verificarea instalațiilor de pe platforma Kronospan, la nivel județean, autoritățile nu au aparatura necesară. Deși Kronospan susține că deține cele mai bune tehnologii disponibile, după părerea anei Haţegan, trebuie ținut cont că fabrica actuală de formaldehidă e în uz din 1998, iar cea pe care compania vrea s-o pună în funcțiune este montată a treia oară [n.r. după ce a fost cumpărată second hand din Franța] și nu există niciun fel de garanții în ce privește accidentele. În final, ea a reafirmat hotărârea cetățenilor din Sebeș de a lupta pentru aer curat: „În momentul în care această companie va primi autorizația de funcționare, începem protestele la Sebeș. Eu, personal, am să merg la Comisia Europeană de Mediu și am să intru în greva foamei.”
Mircea Matei, președintele Centrului Independent pentru Protecția Mediului din Sebeș, a punctat câteva solicitări făcute de organizaţia pe care o reprezintă, care soluție intermediară până la eventuala reamplasare a noii fabrici de formaldehidă Kronospan. Astfel, a vorbit despre necesitatea monitorizării tuturor surselor de emisie la coșurile de evacuare și a cerut o stație mobilă de monitorizare a noxelor din oraș, inclusiv formaldehida, menționând necesitatea măsurătorilor pentru zgomot, pentru a reduce poluarea sonoră care uneori, mai ales noaptea, este insuportabilă pentru locuitorii din zonă. În plus, Matei a sugerat că, în realitate, dispersia nu ar avea loc așa cum au spus specialiștii care au realizat studiile de mediu din partea companiei, deoarece în teren nu se regăsesc curenții de aer amintiți de studii, iar substanțele poluante se acumulează în oraș. În plus, a amintit și de afectarea plantelor și a sănătății oamenilor. La rândul lui, Ioan Căldare, vicepreședinte al Centrului Independent pentru Protecția Mediului din Sebeș și cadru universitar la Universitatea Babeș Bolyai, a invocat necesitatea unei schimbări de optică în relația dintre cetățeni și ONG-uri, pe de o parte, și autorități, de cealaltă parte, subliniind că reprezentanţii celor două tabere nu sunt dușmani și că toți urmăresc binele comunității. Intervenţia lui Căldare a fost întreruptă de organizatori, iar oficialii din partea autorităților au plecat la conferința de presă.
La reluarea ședinței, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului a amintit de monitorizarea realizată de companie, al cărei rezultat este afișat la poarta întreprinderii și este disponibil online. Ce nu s-a spus însă e că acest sistem monitorizează emisiile totale de carbon și nu ia în calcul substanțe anume. În plus, chiar și acum, după luni de proteste și discuții, este neclar dacă monitorizarea se realizează la toate sursele de emisie sau doar la o parte din acestea, caz în care cifrele reale de emisie ar fi, bineînțeles, mai mari. De altfel, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Florin Diaconu, a sugerat, în acest context, cetățenilor să facă niște solicitări către autoritățile statului, în care să ceară și monitorizări suplimentare, la surse de poluare care nu au fost identificate anterior. Când Mircea Matei a pus problema relevanței măsurătorilor, prezentând ipoteza în care compania ar fi suficient de abilă pentru a-și adapta sau chiar opri producția atunci când se desfășoară controale, comisarul general Florin Diaconu, le-a spus cetățenilor că în prezent monitorizarea se face concomitent cu monitorizarea procesului de producție. De asemenea, a adăugat că în ultimii ani au reușit să școlească personalul, astfel că există acum la Garda de Mediu 10 comisari instruiți pentru a ști cum se poate da peste cap un aparat de monitorizare și în cazul în care se constată așa ceva, vor face „sesizări penale vizavi de alterarea datelor, cu consecințe destul de grave vizavi de punerea în pericol a vieții omului”.
În final, Grațiela Gavrilescu a vorbit despre activitatea Ministerului în acest caz, spunând că, în ultimele șase luni, acesta a dat curs cererilor cetățenilor și ONG-urilor, dar trebuie respectată legea, pentru ca instituţia pe care o reprezintă să nu poată fi atacată în instanță. Ministrul a arătat că nu își asumă responsabilități pentru documente mai vechi, emise în timpul mandatelor altor miniștri, dar că încearcă, legal și instituțional, să le îndrepte, implicând în acest sens și alte instituții ale statului. Totodată, a dat asigurări că interesul lor este să apere cetățeanul și a cerut oamenilor să nu fie „suspicioși că ar putea fi părtași cu alte părți decât cetățeanul.” În funcție de buget, a promis că va încerca să utileze APM Alba cu o stație mobilă de monitorizare a calității aerului. Gavrilescu a spus că își dorește, desigur, locuri de muncă, „dar nu cu riscul de a îmbolnăvi populația”, menționând că „există suficiente metode ca tehnologia dumnealor să fie verificată, există suficiente metode de monitorizare a mediului în care acea tehnologie lucrează.” Aceeași unitate de măsură va funcționa pentru toți, și anume legea, a concluzionat ministrul, cu atât mai mult cu cât e nevoie ca ministerul să fie capabil să facă față unor situații cum este cea de acum, când a fost dat în judecată de companie care încearcă, pe calea justiției, suspendarea unor decizii.
Cu siguranță faptul că această întâlnire a avut loc și, de altfel, vizita în sine a ministrului Mediului în județul Alba este un câștig pentru spiritul civic și pentru democrație, datorat în primul rând hotărârii și perseverenței cetățenilor din micul Sebeș, dar și autorităților. Dacă şi ce anume va însemna ea, concret, pentru pentru oamenii care cer un aer curat în oraşul lor, e mai greu de spus acum. Faptul că s-a promis respectarea legii poate doar să ne bucure. Dar cetățenii au vorbit despre măsurători falsificate, date incomplete și studii înșelătoare, lucruri pentru îndreptarea cărora ei știu că e nevoie de un pic mai mult. Cetăţenii cer corectitudine. Iar în perioada următoare probabil vom vedea în ce măsură, între cele două concepte, legalitatea promisă de ministru și corectitudinea dorită de cetățeni, va exista o suprapunere.
Puteţi citi şi:
“Nu există riscuri.” Cu poluarea înainte
FOTO Cetăţenii din Sebeş au ieşit din nou în stradă pentru un aer curat
Cetăţenii din Sebeş au organizat prima dezbatere publică pe tema poluării
FOTO Protest anti-poluare la Alba Iulia, simultan cu mitingul angajaţilor Kronospan la Sebeş
FOTO Compania Kronospan spune că a dat în judecată câţiva protestatari anti-poluare
FOTO Kronospan spune că protestele anti-formaldehidă de la Sebeş ar putea crea un “război civil”
FOTO Kronospan ameninţă să dea în judecată organizaţiile care ies în stradă împotriva formaldehidei
Fără formaldehidă! Pentru a treia săptămână, Sebeşul iese în stradă împotriva Kronospan
FOTO Pentru a doua săptămână consecutivă, Sebeşul iese în stradă împotriva formaldehidei
FOTO Sebeş: 2.000 de oameni au ieşit în stradă împotriva poluării cu formaldehidă