Ministerul Mediului: ”Avizul de mediu pentru Certej este ilegal și iresponsabil”

16

Azi, la Ministerul Mediului, a avut loc o conferință de presă pe tema acordării avizului de mediu pentru proiectul cu exploatare prin cianuri de la Certej. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a catalogat avizul acordat de Agenția Regională de Protecția Mediului Timișoara drept ”ilegal și ireponsabil,” cerând constatarea nulității sale în justiție.

”Resursele României nu vor fi obiectul tranzacției pe sub mână pentru niciun fel de funcționar,” a declarat Rovana Plumb, după ce a anunțat că Ministerul Mediului cere nu doar anularea în sine, ci și suspendarea efectelor juridice pe toată perioada derulării procesului. Avizul de mediu acordat proiectului cu cianuri de la Certej nu respectă, potrivit declarațiilor ministeriale, nici legislația națională și nici normele europene în vigoare. De altfel, Ungaria s-a opus deschiderii acestui proiect de exploatare, având în vedere problemele de mediu și sănătate pe care acesta le-ar constitui. După cum a declarat Rovana Plumb, justificarea refuzului Ungariei pornește de la inadcevarea documentației pentru acest proiect: ”În ciuda imensului său volum, documentația investitorului despre impactul proiectului este inadecvată pentru evaluarea obiectivului, la care adăugăm, la nivel transfrontalier, lipsa parametrilor tehnologici majori.”

Cererea de solicitare a nulității acestui acord nu înseamnă însă anularea definitivă a proiectului de exploatare, după finalizarea acestei proceduri urmând reinițializarea procesului de autorizare, atâta vreme cât, potrivit Ministrului, ”ne dorim să creăm locuri de muncă.”

Principalul investitor de la Certej, Eldorado Gold Corporation, este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver care operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat în decembrie 2011 European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute de compania de stat Minvest Deva. La începuturile lor, cele două afaceri, Roşia Montană Gold Corporation şi Deva Gold au fost finanţate de Frank Vasile Timiş, fondatorul şi fostul preşedinte al Gabriel Resources, compania ce deţine pachetul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation.

 

Puteți citi și:

Ministrul Rovana Plumb a dispus verificarea de urgență a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej

România intră oficial în epoca de aur. Proiectul cu cianuri de la Certej a primit acordul de mediu


16 comentarii

  1. mai iresponsabil mi se parea daca proiectul nu ar fi urmat sa foloseasca tehnologia cea mai moderna existenta in domeniul extractiei de aur, care este fix cianuratia. UE o aproba, nefiind alta mai buna, dar noi refuzam modernitatea,progresul,joburile care se genereaza prin asemenea proiecte. Ce bine o sa traim astfel!

    • Cianurația este doar o mică parte din întreg procesul tehnologic prin care aurul este extras din munte, e posibil chiar să nu fie cea mai poluantă dintre ele.

      CE a respins solicitarea majorității covârșitoare a Parlamentului European de interzicere a cianurării tocmai pentru că există în UE unele exploatări (destul de mici) care folosesc procedeul în siguranță. Nu pentru că ar fi de dorit să se deschidă alte exploatări, mai ales unele mult mai mari.

      Oricum ar fi, faptul că cianurarea nu este încă interzisă nu reprezintă un vot de încredere al CE pentru cei care vor să o folosească în România în exploatări deosebit de poluante, precum cea de la Certej sau Roșia Montană.

      • CE a respins solicitarea de interzicere pentru ca interzicerea nu ar avea niciun efect pozitiv, ar avea doar efecte negative. Dar e ciudat cum incerci sa rastalmacesti complet sustinerea pe care Comisia Europeana (care are Directorat de Mediu, cu specialisti)o acorda metodei cu cianuri. pe baza a ce? sau stii tu mai bine ce au zis aia? Iar tehnologia care e considerata sigura in Noua Zeelanda, in Canada, in SUA, in Australia, chiar si in Finlanda sau in Suedia, tu o clasifici ca fiind “deosebit de poluanta”? E aceeasi tehnologie si e aceeasi legislatie ca in Finlanda si Suedia.

        • Tehnologia este considerată sigură? Așa a fost considerată tot timpul, de când au început exploatările în carieră deschisă și cu cianură. La fel de adevărat este însă, că de peste 100 de ani efectul acestor exploatări se vede în întreaga lume. Uniunea Europeană și-a propus să evalueze, până la finalul lui 2012, care sunt efectele reale ale folosirii cianurii în exploatările miniere, asupra mediului și comunităților. Așadar afirmația că aceste tehnologii nu ar fi nocive este cel puțin hazardată.

          P.S.: Poate ai văzut la TV rezultatele unui studiu privind OMG. Și ele erau considerate sigure până acum…

          • tehnologia nu mai e aceeasi ca si acum 100 de ani, nu mai e aceeasi nici ca acum 20 de ani, probabil e foarte greu sa intelegi acest lucru. Nu-i nimic, au inteles cei de la Comisia Europeana, adica cei care au spus ca tehnologia este sigura. spre deosebire de tine, ei se pricep

          • Știi tu, cumva, dintre toate exploatările miniere în carieră deschisă care au funcționat de-a lungul timpului măcar una care să nu afirme, înainte de deschidere, că tehnologia lor este sigură?

            Dacă tehnologiile lor erau sigure, de ce a fost mereu nevoie ca ele să se schimbe? Și de unde știi că tehnologia propusă de RMGC nu va avea efecte adverse? Există deja studii cu privire la efectele nocive ale unei exploatări similare din America de Sud.

          • si cum anume e exploatare similara? in afara de faptul ca se folosesc cianuri. totusi, la Rosia Montana cianurile se vor folosi in circuit inchis si se vor neutraliza, asta e diferenta majora. uiti ca nu suntem in America de Sud, suntem in Uniunea Europeana, avem aceleasi legi ca si scandinavii, ca si in Finlanda sau Suedia, unde se practica minerit cu cianuri cu metoda pe care o vor folosi si cei de la RMGC. ai nevoie de o harta?

          • La ce legi te referi, mai precis? La legea mineritului, care interzice, de exemplu, proiectele miniere în zonele care conțin monumente istorice (cum ar fi Masivul Cârnic)?

    • asta nu inteleg, alte tari au voie sa profite de resursele din subsol, sa atraga investitori si sa dea drumul la minerit, dar la noi nu e voie. chiar vrem sa ramanem cea mai saraca tara din Europa?

      • Recomand tuturor cititorilor un studiu al unui economist la Banca Mondială în care se argumentează următoarele concluzii, cu exemple elocvente:

        1. Exploatarea resurselor naturale (aur, petrol, gaze naturale) creează instabilitate economică în mai toate ţarile în curs de dezvoltare.
        2. Banii generaţi la bugetul de stat din exploatarea resurselor au şanse mici să genereze bunăstare pentru cetăţenii de rând.
        3. Mineritul are impact mic asupra economiilor locale, şi de cele mai multe ori sfârşeşte prin a le amaneta viitorul.

        Iar atunci când auziți vorbindu-se despre mineritul în țări precum Suedia sau Finlanda, uitați-vă care este aportul mineritului la PIB național și veți vedea că este mai mic decât cel din România.

        • deci tu spui ca ar fi mai bine sa nu se aduca la buget 4 miliarde de dolari, sa nu se aduca in economie alte cateva miliarde de dolari si sa nu se creeze cateva mii de locuri de munca intr-o zona defavorizata , cu toate ca oamenii din acea zona vor sa se creeze locuri de munca in minerit? Iar exploatarea resurselor naturale, prin veniturile pe care le genereaza si prin investitiile pe care le atrage, imping economic tarile in curs de dezvoltare catre stadiul de tari dezvoltate, daca te uiti la orice exemplu de tara dezvoltata vezi ca exploatarea resurselor a ajutat enorm, fie ca a fost de petrol (tarile arabe), de aur (Finlanda, Noua Zeelanda), de otel (Suedia). Asta e realitatea.

  2. @Papuc: iti reamintesc ca noi ne-am imprumutat de la FMI si Banca Mondiala si, practic, suntem sub jugul lor. Ceea ce inseamna ca n-o sa ne recomande ei sa facem bani in propria tara si sa nu mai avem nevoie de imprumuturi! si punctul 3 se poate aplica bugetelor unor localitati neminiere. Dar Certej si Rosia Montana doar din minerit au supravietuit pana acum

    • Dacă Roșia Montană arată așa de rău cum ziceți voi după 2000 de ani de minerit, atunci clar că trebuie să încerce să facă și altceva. Oricum nu ar mai avea ce minerit să facă după ce s-ar încheia proiectul RMGC (adică în vreo 20 de ani), așa cel puțin rămân cu păduri, pășuni, terenuri agricole, precum și cu multe obiective istorice – vezi, de exemplu, galeriile romane din Masivul Orlea, ce pot fi vizitate de oricine în Muzeul Mineritului deschis de Roșiamin .

  3. Mihai, arata rau de cand a inceput sa exploateze statul iresponsabil, undeva prin anii ’70. acum, in sfarsit, ar fi vorba de cea mai moderna exploatare de aur din Europa. Si dupa proiect, nu va mai fi vorba de minerit, dar de turism (gratie investitiilor RMGC) si alte activitati,care inevitabil, intr-un proiect atat de complex, se vor deschide in zona. Terenurile agricole sunt si acum, dar nu se poate practica agricultura intensiva din cauza terenului si a poluarii masive. si e cam greu sa faci dintr-un miner, agricultor.

    • Dacă e greu acum să faci din miner agricultor, cum va fi dacă RMGC se apucă de proiectul lor, atunci când, urmare a funcționării investiției:

      – Suprafaţa de teren neproductiv va creşte de la 5% iniţial, la 64,4%
      – Suprafaţa fâneţelor a scădea de la 60% la 29%
      – Pădurile, după deforestare, îşi vor reduce suprafaţa de la 17,7% la 5,6%
      – Zonele carstice cresc ca suprafaţă de la 12% la 64,3%

      (Sursa: Studiul de impact asupra mediului al RMGG, Vol. 13, pag. 31)

Reply To Mihai Papuc Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger