Ministerul Agriculturii se folosește de o falsă problemă pentru a promova OMG

1

România își consolidează poziția în tabăra țărilor pro organisme modificate genetic, prin vocea seretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu. Acesta spune că plantele MG ar fi o soluție pentru asigurarea cererii de hrană aflate în creștere, estimările FAO arătând că vom avea nevoie de două ori mai multă hrană pe glob până în 2050.

 

În condițiile în care economia se confruntă cu problema supra-producției, afirmațiile secretarului de stat nu au sens, spune Dan Craioveanu, vicepreședintele Clubului Ecologic Transilvania, lispa de alimente fiind o falsă problemă. “Există, în schimb, o dorință mare a companiilor producătoare de OMG să introducă pe piață produsele lor, și atât. Iar pentru asta se aduc argumente prin care să încerce să se justifice introducerea în cultură a unor produse periculoase de care nu are nimeni nevoie. Multe dintre țările din UE și-au dat seama de acest lucru și nu sunt de acord cu introducerea OMG,  de aici vine și declarația domnului secretar de stat care spune că <întotdeauna ne-am lovit de lipsa de decizie a statelor membre>”, spune Dan Craioveanu.

“Resursele naturale sunt pe cale de epuizare, iar omenirea va trebui să fie capabilă să-şi asigure securitatea alimentară şi atunci ştiinţa va trebui să vină cu noi soluţii. În acest context, organismele modificate genetic reprezintă o parte din soluţie”, a declarat Achim Irimescu, potrivit site-ului Agrimedia.ro.

UE importă 45 milioane de tone de şrot de soia MG, spune secretarul de stat Achim Irimescu. Importuri susținute prin blocarea etichetării cărnii și altor produse care provin de la animale hrănite cu OMG, o măsură susținută la nivelul UE de societatea civilă, spune, la rândul său, Dan Craioveanu. “Guvernele nu doresc, însă, etichetarea pentru că nimeni nu ar mai cumpăra produsele respective și nu s-ar mai importa șrot de soia MG pentru că nimeni nu ar mai consuma carne provenită de la animalele hrănite cu acest produs. Soluția lor de a menține importurile, așadar, este să țină consumatorul în prostie”, spune vicepreședintele CET.

„Nu trebuie uitat că atunci cand un consumator merge în magazine alege produsul cel mai ieftin, iar unul dintre principiile de bază ale Politicii Agricole Comune este oferirea de produse la un preţ accesibil pentru consumator”, a mai spus Achim Irimescu, citându-l pe fostul comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală Franz Fischler, declarându-și, astfel, susținerea pentru o agricultură industrializată. “Asta înseamnă că nu este nicio susținere pentru hrana sănătoasă, ci doar pentru cea din care marii industriași pot câștiga cel mai mult. Problema cu hrana bio nu este prețul ei mare la producător, ci lipsa sistemelor prin care hrana poate ajunge de la producător la consumator trecând prin cât mai puțini intermediari”, spune Dan Craioveanu.

Din păcate, OMG-urile au succes și pentru că oamenii sunt foarte ocupați și își rezervă foarte puțin timp în care să se ocupe de hrană – să cumpere, să gătească, să mănânce cu familia/prietenii. Vor repede, să cumpere tot dintr-un singur loc, dacă se poate semipreparat sau chiar mănână repede la un fast-food.  În plus, vor să cumpere lucruri ieftine chiar dacă știu că alea îi afectează. Toată lumea știe că alimentele pline cu chimicale și modificate genetic îi va afecta la un moment dat, dar speră să se întâmple cât mai târziu”, concluzionează Dan Craioveanu.

Potrivit infOMG, primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse în România în anul 1998. Este vorba de 14 varietăți de soia modificată genetic. În anul 2007, odată cu aderarea la UE, soia MG a fost oficial interzisă pentru cultivare pe teritoriul României.  În același an, în luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare în România un soi de porumb MG cu denumirea MON810, ce aparține companiei Monsanto. În 2011 s-au cultivat 588,18 ha cu porumb MG în România. De asemena, legislația românească prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie încă din iunie 2006. Nici în prezent nu există nici măcar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piața din România, care să fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca având ingrediente modificate genetic.

Foto: Greenpeace


Un comentariu

  1. Masonii astea nenorociti, si ticalosii spurcati de la conducere trebuiesc dati jos si bagati la parnaie pentru restul vietii lor mizerabile!!!

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger