Microhidrocentralele nu sunt o soluție viabilă pentru alimentarea cu regenerabile

Microhidrocentralele nu sunt o soluție viabilă pentru extinderea surselor regenerabile, iar din dorința de rentabilizare a acestor construcții se promovează amenajări care afectează nepermis de mult râul, biotopurile și valoarea turistică a zonei, este de părere prof. univ.dr.ing. Dan Stematiu, șef al catedrei de Construcții Hidrotehnice din cadrul Facultății Hidrotehnice a Universității Tehnice de Construcții București.

de Roxana Bucată

Chiar atunci când concepția amenajării este acceptabilă, lipsa unor studii privind impactul produs de execuția lucrărilor face ca în perioada de execuție mediul să fie grav afectat, cu efecte pe termen lung, resimțite mult după terminarea lucrărilor, acesta fiind și cazul microhidrocentralei de pe râul Capra, de pe versantul sudic al munților Făgăraș, din județul Argeș. Distrugerea râului Capra a fost semnalată în luna septembrie de realizatorul emisiunii Natură și aventură, Dan Păvăloiu. Acesta arată cum în locul pe unde trecea râul Capra a rămas acum o conductă mare, iar ceva mai încolo mai curge Capra murdară pentru că în amonte se lucrează cu excavatoarele. În locul în care în urmă cu câteva luni se înmulțea păstrăvul și veneau animalele să se adape, acum au rămas doar țevi și la fel se va întâmpla și cu alte râuri din zonă.

“Cred că în momentul de față trebuie ‘presate’ autoritățile pentru a promova reglementări clare privind condițiile de autorizare a MHC–urilor. Reglementările existente tratează aceste amenajări din punct de vedere al autorizării ca simple închirieri ale terenurilor din proprietatea publică a statului (care aduc de fapt contribuții absolut neglijabile la buget) deși regimul închirierilor se referă la construcții provizorii (aici se falsifică problema, creând impresia că după un număr de ani amenajarea se dezmembrează, iar efectele ireversibile create se pot elimina). Referirile la legea apelor sunt de asemenea neacoperitoare, utilizând o definire discutabilă a albiei minore, în afara căreia nu mai sunt restricții de implementare a unor lucrări”, explică prof. Dan Stematiu carențele legislative.

În ciuda observațiilor de la fața locului, Administrația Națională Apele Române (ANAR) susține că lucrările de pe râul Capra respectă legislația de gospodărire a apelor, precum și prevederile europene ale Directivei Cadru Apă, iar condițiile prevăzute în avizele de gospodărire a apelor limitează efectele negative, atât asupra morfologiei albiei, cât și asupra vieții piscicole.

“În urma deplasării din teren a specialiștilor de la ABA Argeș-Vedea și ANAR-București, s-a constatat că toate lucrările executate până în prezent care au presupus intervenție în albie (deviere în albie) nu au influențat negativ curgerea apei fiind luate măsuri pentru asigurarea debitului permanent în aval”, spune directorul ANAR, ing. David Csaba. Printre obligațiile pe care le are titularul avizului se numără și interdicția de a degrada albia și malurile pe parcursul execuției și exploatării.

Investițiile de tip microhidrocentrale sunt considerate conform Legii energiei electrice nr.13/2007, lucrări de interes public și contribuie la atingerea țintelor naționale privind producerea de energie verde, conform Legii 220/2008 si HG 1568/2008, se mai arată în răspunsul ANAR. Cu toate acestea, microhidrocentralele reprezintă o alternativă cu contribuții modeste la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto de a se ajunge la 20% energie produsă din surse regenerabile în Europa, susține prof. Dan Stematiu. “Puterile sunt mici și nu sunt puteri asigurate, producția de energie fiind dependentă de debitul cursului de apă în fiecare moment (de aici și excesele de exploatare, când pentru maximizarea profitului se lasă în aval albiile seci, în pofida avizelor de gospodărire a apelor”, spune acesta.

Energia hidroelectrică, în ansamblul ei, este o energie din surse regenerabile, spune profesorul, dar cei implicați în industria MCH-urilor – în special furnizorii de echipamente – au reușit, până acum doi ani, printr-un lobby intens și păgubitor, să claseze, la nivelul Consiliului Europei, numai energia hidro produsă în unități mici și foarte mici ca fiind regenerabilă. Este o energie care se achiziționează la prețuri subvenționate și este suplimentată ca profit de piața certificatelor verzi, explică prof. Dan Stematiu.