Aflate în faţa unor investiţii finalizate chiar şi în proporţie de 95%, autorităţile sunt indecise în privinţa măsurilor necesare în cazul microhidrocentralelor de pe râurile de munte. În cadrul unei dezbateri organizate la Ministerul Mediului şi Pădurilor, la care au participat autorităţile regionale şi naţionale din domeniu, precum şi organizaţii nonguvernamentale de protecţie a mediului, au fost discutate aspectele legislative ale captărilor apelor.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Mihai Fâcă, a declarat că a luat la cunoştinţă de această problemă a microhidrocentralelor cu ocazia unui protest al ONG-urilor de mediu şi propune crearea unui grup de lucru care să decidă ce e de făcut mai departe, având în vedere că unele microhidrocentrale sunt finalizate în proporţie de 95%, altele în proporţie de 75%, iar altele nici nu s-au început. În opinia sa, există câteva variante: interzicerea acestora ceea ce ar însemna ca microhidrocentralele să rămână în stadiul actual, nişte “monumente ale industrializării”, readucerea la faza iniţială sau continuarea lucrărilor şi compensarea daunelor de mediu. “Varianta legală om vedea care este”, a spus acesta, întrebat fiind de membrii ONG-urilor, indicând că de varianta legală trebuie să răspundă ARPM Piteşti. “Cum ar fi dacă ar trebui să se demoleze tot? Poate ce a fost până acum a fost frumos”, a adăugat acesta.
În prezent, aproximativ 500 de microhidrocentrale sunt finalizate sau în diverse faze de execuţie şi aprobare pe 300 de râuri de munte din România. ONG-urile de mediu s-au sesizat cu privire la daunele provocate de aceste lucrări şi au protestat faţă de metodele de lucru ale constructorilor atât în faţa Ministerului Mediului şi Pădurilor, anul trecut, cât şi la faţa locului, pe râurile Capra, Buda şi Otic din masivul Făgăraş.
“Realitatea este că lucrările sunt ilegale”, a spus, la rândul său, Ovidiu Mihuţ, reprezentant al unei asociaţii de pescari din judeţul Argeş. Acesta susţine că niciun constructor nu a respectat prevederile legale, că geomorfologia apelor a fost modificată, lucrările s-au desfăşurat în albia râurilor, iar conductele au fost îngropate. “Noi nu protestăm împotriva microhidrocentralelor, ci împotriva metodei. (…) Noi, cei care ne-am născut pe apele alea suntem umiliţi”, a adăugat Ovidiu Mihuţ, subliniind că evaluarea impactului de mediu nu se mai poate face după ce încep lucrările, acest lucru fiind ilegal, dar posibil datorită complicităţii autorităţilor.
Cu toate acestea, constructorii cer reînnoirea acordurilor de mediu, notificând autorităţile de o serie de modificări importante aduse proiectului de captare a apelor. “Constructorul cerea alt acord pentru lucrări care deja se petreceau”, spune Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta care subliniază că deşi s-au constatat nereguli grave, aceste documente sunt reînnoite. “Ce se întâmplă de nimeni nu-i poate opri?”, se întreabă acesta.
“Pentru neconformităţile constatate, noi am dat amenzi şi am dispus sistarea activităţii”, a declarat Ovidiu Dăescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu, care a subliniat că “actul de sistare a fost emis” când i s-a adus la cunoştinţă că în zonă s-a lucrat şi s-a turnat beton zi de zi. “Noi vom solicita refacerea cumulat pe râuri a evaluării pentru biodiversitate şi eventuale măsuri compensatorii. Ca ţară, nu ne putem opune dezvoltării, dar vom găsi soluţii pentru a readuce mediul la starea iniţială”, a mai declarat acesta.
Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta, spune că biodiversitatea este prima victimă a lucrărilor de captare a apelor de munte, iar cazul microhidrocentralelor este chiar mai grav decât cel al Roşiei Montane, întrucât acestea se construiesc deja. El a anunţat că organizaţiile de protecţie a mediului vor continua protestele şi vor face plângeri penale împotriva funcţionarilor publici care au fost complici la distrugerea râurilor de munte.
Citiţi şi:
4 comentarii
Da. Trist ca astfel de ONG se leaga la comanda de o anume problema sensibila. Parerea mea este ca fac acest lucru si pe un sistem de santaj economic, dar sper sa ma insel.
Este o aberatie sa te legi constant de un subiect, sa acuzi ca mor pestii inexistenti dar sa nu vezi ca exploatarile forestiere din zona raurilor de munte fac mai mult rau apei decat toate aceste hidrocentrale.
In fine, ochii vad doar ce li se ordona. Trist.
Dar ce pretentii sa ai de la un grup de ONG care doar critica si nu vin niciodata cu o propunere realista.
La noi distrugerea raurilor de munte prin hidrocentrale a depasit limitele unui compromis rational inca de la inceputul anilor 80. E de necrezut ca niste autoritati care-si zic “de mediu” mai pot da autorizatii pentru asa ceva, chiar si inafara ariilor naturale protejate! E practic cel mai mare dezastru ecologic din Europa contemporana, o campanie de exterminare a tuturor bucatilor de raulete care-au mai scapat pana acum in Carpatii Romanesti. Pseudo-politicienii care sunt in spatele campaniei vor ramane in istorie cu o imagine asemanatoare cu cea a nazistilor. Nu e nicio justificare pentru acest dezastru. Nu e vorba de energie, pentru ca Romania exporta energie electrica. Nu e vorba de energie regenerabila pentru ca debitele sunt prea mici ca sa compenseze impactul direct si indirect al lucrarilor asupra amprentei de carbon. Nu e vorba de obligatii fata de UE pentru ca de hidroenergie s-a abuzat deja in Romania si se pot face in schimb centrale solare, pe biomasa sau geotermale. E vorba doar de niste indivizi obscuri care se imbogatesc din afaceri cu certificate verzi. Si pentru conturile acestor canalii noi toti ramanem fara cel mai fascinant element al peisajului mioritic, raurile carpatine!
Pingback: Un cetățean obișnuit care nu mai vrea să fie umilit | TOTB.ro - Think Outside the Box
Nu avem nevoie de acele microhidrocentrale!
Miza lor nu este curentul electric, ci subventiile pe care le vor primi pentru producerea de … energe curata!
Sunt presiuni uriase asupra custozilor de a aproba proeictele acelor microhidrocentrale, din acest motiv.
In plus, studiile de impact pentru aceste proiecte sunt sumare si evita de fapt sa spuna care este impactul real al microhidrocentralelor asurpa vietii din zona. Astfel, se evita problema subventiilor.
REpet, e vorba de bani multi pe care ii vor incasa promotorii microhidrocentralelor din subvenii, nicidecum de energie, locuri de munca si alte prostii.