Microbii din noi sunt şi ceea ce mâncăm

Microbii din intestinele umane, ce formează un ecosistem complex alcătuit din aproape o mie de specii de bacterii, exercită o puternică influenţă asupra alimentaţiei şi a sănătăţii. Se pare însă că şi oamenii pot controla populaţiile de microbi din organismul lor, şi asta prin prisma a ce mănâncă.

Comunitatea bacteriilor din intestin acţionează aproape ca un organ de sine stătător în organismul uman, potrivit unei serii de studii recente, având un impact puternic asupra substanţelor nutritive şi a energiei extrase din mâncare şi jucând un rol important în dezvoltarea unor afecţiuni precum obezitatea sau diabetul. O nouă cercetare publicată în revista Science de către cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania, SUA, arată însă că puterea nu se află doar de partea microbilor în această relaţie de simbioză. Speciile dominante din intestinele umane sunt asociate cu şi posibil controlate de obiceiurile culinare ale oamenilor care le găzduiesc. Cercetătorii au observat că oamenii care consumă mai multe proteine şi grăsimi animale sunt dominaţi la nivel intestinal de un gen de bacterie (Bacteroides), în timp ce indivizii cu un aport mai ridicat de fibre se confruntă cu un alt gen de microb (Prevotella).

Cercetarea a descoperit că aceste comunităţi microbiene sunt destul de stabile pe termen scurt. Oamenii de ştiinţă au schimbat regimurile alimentare ale 10 oameni timp de 10 zile şi au prelevat mostre pentru a urmări schimbările suferite de bacteriile intestinale. Deşi au detectat schimări minore în cocoloşul bacterian după o singură zi, ecosistemul microbian al fiecărui subiect a rămas relativ neschimbat chiar şi la 10 zile după schimbarea dietei. Asta înseamnă, cred cercetătorii, că obiceiurile alimentare pe termen lung sunt asociate cu aceste comunităţi bacteriene şi cu sănătatea. Aceste rezultate ne arată că există diferenţe între diferite tipuri de bacterii intestinale, însă nu ne spun care sunt rele şi care sunt bune. Acesta ar fi următorul pas pentru oamenii de ştiinţă, care spun că soluţiile pentru modificarea ecosistemului parazitar şi îmbunătăţirea sănătăţii ar fi transplanturile de fecale sau consumul unui măr în fiecare zi.

Sursa: NPR

Foto: Flickr/LaMenta3

Puteţi citi şi:

Buricul uman găzduieşte sute de specii nemaivăzute

De ce să ne spălăm pe mâini după urinare

Creierul este…şi ceea ce mâncăm