În contextul celor mai recente semne de incertitudine cu privire la viitorul fondurilor europene în România, în cadrul proiectului “Romano Cher – Casa Romilor” urmează să fie fondate până în luna februarie a anului viitor 30 cooperative menite să contribuie la perpetuarea meşteşugurilor tradiţionale rome şi la adaptarea acestora la exigenţele pieţei.
Familie de împletitori din Cășeiu, județul Cluj/Vakarcs Lorand
de Romano Cher-Casa Romilor
Cooperativele Romano ButiQ – soluţii de viitor pentru comunităţile de romi meşteşugari
Cooperativa de împletitori Romano ButiQ Mironeasa (judeţul Iaşi) s-a înfiinţat în august 2011 şi are cinci membri fondatori, majoritatea din familia Anusca. Începuturile au fost anevoioase şi provocările au fost numeroase, însă în cele din urmă meşteşugarii din diferite generaţii au reuşit să iasă din zona lor de confort şi să îşi adapteze tehnicile şi produsele la cerinţele clienţilor, dând dovadă de flexibilitate şi măiestrie în ceea ce fac.
Nivelul de trai al familiilor de împletitori romi din comuna Negreşti (judeţul Vaslui) este foarte precar, de unde şi ideea de a fonda o cooperativă pentru ei, care să vină în ajutorul întregii comunităţi. Astfel, în iulie 2012 a fost fondată cooperativa Romano ButiQ Negreşti, cu şapte membri fondatori. Odată cu demersurile administrative de înfiinţare a cooperativei, sprijinul acordat membrilor acestora se concretizează în soluţii pentru procurarea materiei prime sau a unor unelte mai bune, găsirea şi dotarea unui spaţiu de lucru comun şi adecvat şi, nu în ultimul rând, furnizarea de expertiză pentru crearea unor modele de produs adaptate la cerinţele pieţei şi identificarea unor surse sustenabile de comenzi.
În judeţul Cluj, la Poieni şi Căşeiu (foto sus), alte două cooperative de împletitori au fost înfiinţate în primăvara şi vara lui 2012. În total, în acest moment, sunt fondate şi funcţionale nouă astfel de cooperative, între timp fiind în curs de finalizare alte 15 cooperative în care meşteşugarii romi vor confecţiona manual, vor promova şi vor comercializa produse din lemn, nuiele, fier, aluminiu, tablă zincată, cupru sau argint.
Proiectele pe bani europeni pot avea rezultate palpabile
Atât în comunităţile în care se implementează proiecte din fonduri europene, cât şi în percepţia publicului general, există un curent de opinie conform căruia banii se cheltuie fără rezultate concrete şi nu se aduc schimbări reale în vieţile beneficiarilor. În cadrul proiectului Romano Cher – Casa Romilor, Cooperativele Romano ButiQ sunt înfiinţate ca entităţi de economie socială de sine stătătoare, menite să dea un nou suflu meşteşugurilor tradiţionale, să le transforme din nou în surse stabile de venit şi, prin urmare, să îi încurajeze pe membrii comunităţilor de romi, mai ales pe cei tineri, să ducă mai departe meşteşugul care îi defineşte şi îi face mândri de apartenenţa lor etnică. Până la finalul proiectului, în februarie 2013, vor fi înfiinţate un număr de 30 de cooperative.
Meşteşugurile tradiţionale ale romilor – supravieţuire şi identitate
Meşteşugul practicat este valoarea în jurul căreia s-au conturat în timp identităţile diferitelor neamuri de romi. Autoidentificarea acestora după meserie a supravieţuit până în zilele noastre. Meşteşugul este mai mult decât o simplă ocupaţie, este un set de coduri care definesc în mare parte un grup de romi. Proiectul Romano Cher – Casa Romilor a fost conceput pornind de la convingerea că perpetuarea meşteşugurilor tradiţionale ale romilor poate reprezenta concomitent o soluţie economică viabilă şi de păstrare a identităţii etnice şi culturale a acestora, aducând în acelaşi timp şi o contribuţie semnificativă la schimbarea percepţiei preponderent negative faţă de etnia romă.
Proiectul Romano Cher – Casa Romilor este implementat în perioada iunie 2010 – februarie 2013 de către KCMC – K Consulting Management and Coordination şi este co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (56327) – “Investeşte în oameni”.
Puteți citi și:
Meşteșugarul argintar. “Avem o țară frumoasă, dar meșterii o pot șlefui mult mai mult”