Senzaţia de fericire pe care unii oameni o resimt după o sesiune de “shopping” nu este o iluzie, susţine un studiu recent pe această temă, care va fi publicat în luna august în revista Journal of Consumer Research. Mersul la cumpărături este bun pentru nivelul de încredere în noi înşine, sugerează cercetarea: mai exact, achiziţionarea de produse atractive, frumoase, deschide mintea consumatorului înspre puncte de vedere diferite şi viziuni noi.
Cei doi autori ai studiului (Claudia Townsend, profesor de marketing la Şcoala de Business a Universităţii din Miami şi Sanjay Sood, de la UCLA) au testat cum se simţeau cumpărătorii după ce au achiziţionat un tip de lampă (având la dispoziţie două tipuri, pentru a alege între ele). Cei care au cumpărat lampa mai frumoasă, estetic vorbind, în detrimentul celei mai degrabă mai practice, au debordat de încredere în sine imediat după achiziţionarea obiectului. Şi impactul asupra psihicului nu s-a oprit aici: cei care au cumpărat lampa mai frumoasă s-au dovedit mai deschişi să accepte puncte de vedere diferite într-o discuţie, inclusiv punctul de vedere potrivit căruia au greşit în alegerea lămpii, bazându-se doar pe aspect.
„Psihologii şi economiştii specialişti în comportament au spus de multă vreme că oamenii au tendinţa de a arunca bani pe lucruri nepotrivite sau de a persista în a investi în ceva ce nu le-a adus, de la bun început, efectul scontat. Cercetarea noastră arată că achiziţionarea unui obiect atractiv, frumos, face un cumpărător să se simtă bine în legătură cu propria persoană şi acest efect produce o senzaţie de eliberare mentală, care, mai departe, face ca omul să accepte posibilitatea greşelii în deciziile sale. Rezultatul ar fi că, dacă acceptă eroarea de judecată, nu va mai trebui să îşi justifice investiţia proastă prin investiţii ulterioare care să repare răul iniţial, ci, pe cale de consecinţă, omul va lua decizia corectă de a-şi schimba modul de raportare la acea investiţie iniţială”, precizează Claudia Townsend. Desigur, studiul poate fi interpretat şi ca un material care să susţină şi să încurajeze mersul la cumpărături, respectiv societatea de consum în care trăim; pe de altă parte, el vine să confirme anumite caracteristici de comportament analizate de psihologi tot din perspectiva fenomenului consumerist.
Sursa şi foto: Live Science