Un grup de 50 de medici, printre care și laureați ai Nobelului, scriu într-o scrisoare publică că sistemul de sănătate din Siria este pe punctul de a se prăbuși în condițiile în care medicii sunt forțați să părăsească țara, care se confruntă cu ce ar putea fi “una dintre cele mai mari crize umanitare din lume de după sfârșitul Războiului Rece”. Potrivit Consiliului pentru Relații Externe, un ONG american, 15.000 de medici au părăsit Siria, iar Centrul de Documentare a Abuzurilor din statul arab susține că 469 de asistenți sanitari se află în prezent după gratii. Mai mult, OMS susține că aproape 40% dintre spitalele siriene au fost distruse. Scrisoarea a fost publicată de jurnalul medical The Lancet și o puteți citi mai jos.
Foto: Simina Guga
Conflictul din Siria a condus la ceea ce ar putea fi una dintre cele mai mari crize umanitare din lume de după sfârșitul Războiului Rece. Se estimează că 100.000 de oameni au fost uciși până acum, cea mai mare parte din ei fiind civili, iar mulți alții au fost răniți, torturați sau abuzați. Milioane de oameni au fost alungați din casele lor, familii și comunități întregi au fost dezbinate; nu trebuie să ne lăsăm propriile convingeri privind intervenția militară să ne distrugă capacitatea de a ne strădui să-i ajutăm.
Ca medici și specialiști medicali din întreaga lume, proporțiile acestei stări de urgență ne îngrozesc. Suntem consternați de lipsa de acces la sistemul de sănătate a cetățenilor afectații și de țintirea intenționată a instituțiilor medicale și a personalului lor. Este de datoria noastră profesională, etică și morală să asigurăm tratament și îngrijiri tuturor oamenilor care au nevoie de ele. Când nu putem face asta personal, suntem obligați să vorbim în sprijinul celor care își riscă viața pentru a acorda asistență care salvează vieți.
Atacurile sistematice îndreptate spre cadrele și instituțiile medicale și spre pacienți distrug sistemul de sănătate din Siria și face aproape imposibil ca civilii să primească servicii medicale esențiale. Potrivit OMS (Organizația Mondială a Sănătății), 37% dintre spitalele siriene au fost distruse și alte 20% grav avariate. Clinicile improvizate au devenit centre de urgențe în toată regula care se chinuie să facă față răniților și bolnavilor. Potrivit Centrului de Documentare a Abuzurilor, 469 de asistenți sanitari se află în prezent în închisoare, iar circa 15.000 de medici au fost forțați să fugă din țară, după cum arată Consiliul pentru Relații Externe. Dintre cei 5.000 de medici câți se aflau în Aleppo (n.r. – cel mai mare oraș din Siria) înainte de începerea conflictului, au rămas doar 36.1
Atacurile îndreptate spre instituțiile medicale și personalul lor sunt intenționate și sistematice, o consecință a conflictului armat care nu este nici inevitabilă, nici acceptabilă. Asemenea atacuri reprezintă o trădare scandaloasă a principiului neutralității medicale.
Numărul oamenilor care au nevoie de asistență medicală crește exponențial, ca rezultat direct al conflictului și, indirect, din cauza deteriorării unui sistem de sănătate publică altădată sofisticat și a lipsei de îngrijire preventivă și curativă. Răni groaznice rămân netratate; femeile nasc fără asistență medicală; bărbații, femeile și copiii trec prin operații de salvare a vieții fără anestezie; iar victimele violenței sexuale nu au la cine să apeleze.
Populația siriană este vulnerabilă la epidemii de hepatită, tifos, holeră și dizenterie. Lipsa medicamentelor a condus deja la o epidemie exacerbată de leishmanioză cutanată, o boală de piele infecțioasă care poate provoca dizabilități severe, s-a înregistrat o creștere alarmantă a cazurilor de diaree acută, iar în luna iunie, agențiile umanitare informau că o epidemie de pojar vântură districtele din nordul Siriei. În unele regiuni, copiii care s-au născut de la începerea conflictului nu au avut parte de vaccinuri, condițiile pentru izbucnirea unor pandemii, care nu respectă granițele naționale, fiind astfel în pârg.
În condițiile în care sistemul de sănătate sirian se află pe punctul de a se prăbuși, pacienții care suferă de boli cronice, printre care cancer, diabet, hipertensiune arterială sau afecțiuni cardiace, și care au nevoie de asistență medicală pe termen lung, nu au la cine să apeleze pentru îngrijiri esențiale.
Mare parte din asistența medicală este asigurată de personalul medical sirian, însă acesta se străduiește din răsputeri să facă față nevoilor uriașe și condițiilor periculoase. Restricțiile guvernamentale, laolaltă cu inflexibilitatea și birocrația sistemului de asistență internațional, înrăutățesc situația. Ca urmare, porțiuni mari din Siria nu au acces deloc la orice formă de asistență medicală.
Cadrele medicale sunt obligate să trateze pe oricine are nevoie de ajutor pe cât se poate. Orice persoană rănită sau bolnavă trebuie să aibă acces la tratament medical.
Ca medici și specialiști medicali, cerem de urgență să li se permită colegilor noștri din Siria să trateze pacienți, să salveze vieți și să aline suferințe fără teama unor atacuri sau represalii și să fie sprijiniți să facă asta.
Pentru a diminua efectul conflictului asupra civililor și al atacurilor intenționate asupra sistemului de sănătate și pentru a ne sprijini colegii, cerem guvernului sirian și tuturor grupurilor armate să nu mai atace spitale, ambulanțe, instituții și provizii medicale; să permită fiecărui pacient accesul la tratament; și să-i tragă la răspundere pe toți cei care încalcă aceste reguli, în baza standardelor legale recunoscute internațional. Le cerem grupurilor armate să respecte funcțiile cadrelor medicale și neutralitatea medicală permițându-le cadrelor medicale să trateze pe oricine are nevoie de ajutor și să nu se amestece în operarea adecvată a centrelor de sănătate. Guvernele care sprijină una din părți în acest război civil ar trebui să le ceară tuturor actorilor înarmați să nu mai atace personal medical, instituții medicale, pacienți și provizii medicale și să permită accesul sirienilor la provizii și asistență medicale, atât peste liniile de front, cât și peste hotarele Siriei. Cerem ONU și donatorilor internaționali să-și sporească sprijinul pentru rețelele medicale siriene, atât în zonele ocupate de guvern, cât și în cele ale opoziției, unde, de la începerea conflictului, cadrele medicale și-au riscat viețile pentru a asigura servicii esențiale într-un mediu extrem de ostil.
Puteți citi și:
“Siria nu mai există. Noi, sirienii, nu mai avem unde să ne întoarcem.”
Suedia oferă rezidență permanentă tuturor refugiaților sirieni care îi trec granițele