Sâmbătă, 4 iulie, începând cu ora 10.00, are loc la București al doilea Marș Oraș accesibil pentru oameni. La marș sunt așteptate persoane cu dizabilități, persoane cu mobilitate redusă (vârstnici, copii în căricior și însoțitorii acestora etc), bicicliști și soferi, toți cei care își doresc un oraș pentru oameni. Marșul este un apel la adresa autorităților publice care nu au pus niciodată prioritar pe agenda publică problema accesibilizării. Mai mult, în mod constant, la nivelul Municipiului București, sunt sfidate prevederile minime legale cu privire la accesibilizare.
Domnule Primar General Sorin OPRESCU,
Pentru al doilea an consecutiv, în București, se organizează Marșul Oraș accesibil pentru oameni! Anul trecut, peste 400 de persoane, dintre care 200 persoane cu dizabilități, au participat la acest eveniment. Având în vedere că lucrurile nu s-au schimbat în bine, pornim din nou într-un marș prin care dorim să vă atragem atenția asupra uneia dintre cele mai acute și, totuși, ignorate probleme la nivelul Bucureștiului: accesibilizarea orașului.
De altfel, politica municipalității pare să fie în continuare dedicată mașinilor, iar nu oamenilor: în anul care s-a scurs am fost martorii unui nou exemplu de lipsă de considerație a autorităților publice cu privire obligațiile legale și la drepturile persoanelor cu dizabilități – darea în folosință a pasajelor pietonale neaccesibilizate de la Piața Presei și desființarea unei treceri pentru pietoni în zonă.
Semnatarii prezentului document solicită Primăriei Municipiului București să ia măsuri urgente cu privire la accesibilizarea spațiului public în București, în temeiul:
- Legii 448/ 2006 (actualizata în ianuarie 2008) , Art. 7, (1): “Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, autorităţilor administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap şi, în subsidiar, respectiv complementar, autorităţilor administraţiei publice centrale, societăţii civile şi familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap.”
- Normativului (nr. 051 publicat în Monitorul Oficial din 5 martie 2013, corolar legii 448) privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, document în care sunt detaliate toate obligațiile minime ale autorităților publice locale cu privire la accesibilizarea spațiului. Prevederile Normativului se aplica si la proiectarea lucrarilor de interventie pentru consolidarea, extinderea, modernizarea, modificarea si/sau cladirilor civile, precum si pentru modernizarea/reabilitarea spatiilor urbane existente, cu respectarea legislatiei aplicabile in domeniu (NP 051-2012 – I.2.2 (3))
- Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (ratificată de România): “Scopul prezentei Convenţii este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilităţi şi de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. Persoanele cu dizabilităţi includ acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.”
Având în vedere cele două documente fundamentale mai sus invocate și experiența personelor cu dizabilități, cele mai flagrante probleme, la nivelul accesibilizării, sunt:
– bordurile nu sunt coborâte la nivelul de “maxim 2 cm”, așa cum este prevăzut în Normativ;
– parcarea mașinilor pe trotuare reprezintă un impediment major în ceea ce privește deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă (în Normativ este prevăzut ca lățimea trotuarului sa fie de minim 1,80 m pentru trafic constant in dublu sens, astfel că Primăria trebuie să ia masuri pentru eliberarea trotuarelor de masinile parcate ilegal, inclusiv cele parcate pe trotuarul din fata Primariei Municipiului Bucuresti);
– calitatea foarte proastă a trotuarelor (gropi, șanțuri, capace de canal care nu sunt la nivel etc);
– cele mai multe semafoare nu sunt accesbilizate acustic pentru persoanele cu deficiențe de vedere;
– marcajele tactile, acolo unde exista, sunt de o calitate foarte proastă, generând situații de risc pentru toți pietonii;
– Timpii de semaforizare pentru pietoni, în unele dintre intersecții, sunt foarte scurți, astfel că persoanele cu probleme de mobilitate nu pot traversa intersecția în siguranță;
– Lipsa unor măsuri de calmare a traficului si reducere a vitezei în limitele legale pun în pericol oamenii ;
– Securizarea trotuarelor prin obligarea proprietarilor să-și consolideze fațadele clădirilor, precum și să dea jos țurțurii pe perioada iernii, astfel încât să nu existe niciun risc pentru pietoni;
– Desfășurarea unor activități economie pe trotuar (ex: chioscuri de flori, tarabe etc) sunt un impediment pentru pietoni pe trotuare (conform Normativului, aceste acțiuni sunt interzise în condițiile în care afectează continuitatea trotuarelor);
– Existența chioșcurilor și a panourilor publicitare in zona intersectiilor reduc vizibilitatea, afectand siguranța rutiera și, in primul rand, a pietonilor (Codul Rutier – art 5. 4) Se interzic amplasarea construcţiilor de orice fel şi practicarea actelor de comerţ pe trotuar sau pe acostament, în parcările amenajate sau pe partea carosabilă, în condiţiile în care acestea ar afecta siguranţa circulaţiei pietonilor şi vehiculelor)
– Realizarea proiectelor de amenajare urbană, indiferent de dimensinea lucrărilor, nu conțin elementele minime obligatorii de accesibilizare (prin coborarea la nivel a trotuarelor, încastrarea elementelor tactile, semoforizare acustica, stații cu delimitare contrastantă, ridicarea trotuarelor în zona statiilor, etc)
Dincolo de obligațiile ce revin instituțiilor publice cu privire la accesibilizare, problemele expuse mai sus reprezintă piedici în calea mersului pe jos pentru orice potențial pieton din București. Principalii beneficiari ai măsurilor minime stipulate de lege sunt persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă (părinți cu cărucioare, persoane cu bagaje, persoane vârstnice, copii). Studiile efectuate în urmă cu câteva luni, în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov, au arătat că 45% dintre călătoriile din București sunt mai scurte de 3 km. Lipsa unor trotuare accesibile și atractive determină mulți bucureșteni să utilizeze mașina chiar și pentru aceste distante scurte, acest lucru determinând creșterea traficului rutier și, implicit, a poluării aerului. Asta în condițiile în care mersul pe jos reprezintă o modalitate de transport care este încurajată la nivelul majorității capitalelor europene.
Conform UN-Habitat (Planning and Design of Sustainable Urban Mobility), mersul pe jos este important pentru: sănătatea locuitorilor unui oraș, revitalizarea comunităților locale, reducerea poluării, îmbătrânire activă, creșterea atractivității orașului.
Solicităm următoarele măsuri pentru remedierea problemelor de accesibilizare din București:
– refuzul de a recepționa viitoarele lucrări publice în lipsa respectării prevederilor minime (Legea 448/ 2006 actualizata în ianuarie 2008 și a Normativului nr. 056, 2013, publicată în Monitorul Oficial din 5 martie 2013);
– oprirea tuturor proiectelor derulate în București până la verificarea îndeplinirii cerințelor legale privind accesibilizarea,
– organizarea de informări și dezbateri publice pe tema Planului de Mobilitate Urbană Durabilă cu invitarea persoanelor cu dizabilități în vederea integrării optime a nevoilor acestora în cadrul strategiei și desprinderea unui Plan de accesibilizare, care să fie bugetat și implementat de urgență, la nivelul întregului Municipiu;
– Discutarea și definitivarea planului de accesibilizare cu Primăriile de Sector și luarea unui angajament public, a tuturor primarilor din București, cu privire la accesibilizarea orașului.
Având în vedere că anul 2016 este an electoral, ne așteptăm ca parte din agenda dumneavoastră electorală să cuprindă tematica accesibilizării. În condițiile lipsei de interes manifestată de-a lungul anilor pentru această temă, sperăm că, la mai bine de 8 ani de la Legea care obligă autoritățile publice la accesibilizarea spațiilor publice, să vă luați un angajamanet politic și administrativ de rezolvare a acestei probleme care condamnă la marginalizare socio-economică peste 27.000 de cetățeni cu dizabilități ai orașului.
Organizatori marș: ActiveWatch, Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România, Asociația Help to Heart și Asociația Totul pentru tine.
Susținători marș: Ordinul Arhitecților din România Filiala București, Asociația pentru Tranziție Urbană, Funky Citizens, Centru de Resurse pentru participare publică – CeRe, Fundația Estuar, Asociația Peisagiștilor din România- filiala București, Asociația Kommunitas, Asociația Front, Asociația Mai mult Verde, Asociația Pro Patrimonio, Asociația Miliția Spirituală, Asociația ArhiTerra, Asociația Unu și Unu, Asociația Tande, Inițiativa Prelungirea Ghencea, Quantic Association, Consiliul Național al Dizabilității din România, Asociația ViitorPlus.
Stimată doamnă Ministru Rovana PLUMB,
Semnatarii prezentului document vor participa sâmbăta 4 iulie, la al doilea Marș „Oraș Accesibil pentru Oameni”. Deoarece solicitarile noastre de anul trecut au rămas fara ecou, revenim acum și solicităm Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice să ia măsuri urgente cu privire la accesibilizarea spațiului public. Accesibilizarea vizează creșterea calității vieții, atât pentru persoanele cu dizabilități, cât și pentru persoanele vârstnice și publicul larg, per ansamblu.
Solicitam un Plan Integrat de Accesibilizare, finalizarea Strategiei naționale pentru persoanele cu dizabilități 2015-2020, a Planului de Acțiune aferent acesteia și, lucrul cel mai important, solicităm finantarea acestora.
După cum desigur cunoasteți, până acum, nicio strategie în domeniul dizabilității nu a fost finanțată și credem că este imperios necesar ca guvernul din care faceți parte să finanțeze această Strategie, cu atat mai mult cu cat România este stat-parte semnatar al Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Tot pe aceasta cale atragem atenția asupra faptului că obiectivul Strategiei Europa 2020 de a atinge o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % din totalul populației active, cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, nu va putea fi atins, în niciun caz, dacă nu se va include și populația activă cu anumite forme de handicap.
Având în vedere toate acestea, lipsa de interes a autorităților publice locale și centrale cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, vă solicităm să luați măsuri concrete pentru crearea mecanismelor necesare implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. La ora actuala Autoritatea Naționala pentru Persoanele cu Dizabilități, deși a fost înființată de mai bine de 6 luni, nu are o direcție dedicată coordonării Conventiei ONU, nu are oameni dedicați și specializați în acest domeniu, este situata într-o cladire care nu oferă decat un acces precar și parțial pentru persoanele cu diverse tipuri de dizabilitate și nu a facut până acum pași concreți înspre implementarea Convenției ONU.
Stimată Doamna Ministru, vă reamintim că o dată cu ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, România și-a asumat niște angajamente ferme și este obligată să își respecte aceste angajamente. Romania, ca parte a comunității europene nu mai poate asista nepăsătoare la problemele pe care persoanele cu dizabilități le întâmpină. De aceea vă solicităm punerea în prim-planul agendei politice a Guvernului României, problematica dizabilității și a politicilor sociale in domeniul dizabilității, vă solicităm finanțarea corectă a acestui domeniu, atât din fonduri aparținând bugetului național, cât și din fonduri europene.
Vă solicităm, deasemenea, un plan național, coerent și finanțabil, cu privire la dezinstituționalizare precum și promovarea, protejarea și asigurarea exercitării depline și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități, așa cum sunt ele stipulate în articolele din Convenția ONU.
Suntem încrezători că veți analiza cu prioritate aspectele semnalate și că veți deveni un partener loial pentru o cauză care ne-ar putea aduce mai aproape de coeziune, bunăstare și democrație.
Organizatori marș: ActiveWatch, Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România, Asociația Help to Heart și Asociația Totul pentru tine.
Susținători marș: Ordinul Arhitecților din România Filiala București, Asociația pentru Tranziție Urbană, Funky Citizens, Centru de Resurse pentru participare publică – CeRe, Fundația Estuar, Asociația Peisagiștilor din România- filiala București, Asociația Kommunitas, Asociația Front, Asociația Mai mult Verde, Asociația Pro Patrimonio, Asociația Miliția Spirituală, Asociația ArhiTerra, Asociația Unu și Unu, Asociația Tande, Inițiativa Prelungirea Ghencea, Quantic Association, Consiliul Național al Dizabilității din România, Asociația ViitorPlus.