Marketing în stil junk-food pentru a promova morcovi

0

Pentru fiecare reclamă la mâncare sănătoasă (fructe, legume) pe care o văd copiii, există alte 50 de reclame la mâncare de tip junk (sucuri, cereale cu arome, snacks-uri etc.), scrie FastCoexist, citând studii realizate în SUA. Acolo, industria junk-food cheltuie anual două miliarde de dolari pentru a duce reclamele la mâncarea de proastă calitate direct la copii – iar strategia funcţionează: cu cât copiii văd mai multe reclame, cu atât consumă mai mult junk-food.

 

 

Ar putea producătorii de hrană sănătoasă (sau cel puţin de mâncare mai puţin dăunătoare) să se folosească de aceleaşi strategii de marketing pentru a convinge copiii să consume legume şi fructe în loc de junk-food? Compania Bolthouse Farms, unul dintre cei mai mari producători de morcovi şi sucuri de morcovi din SUA, încearcă să afle, pe piele proprie, dacă se poate. Astfel, îşi promovează produsele apelând la denumiri şi ambalaje similare celor specifice chipsurilor sau altor produse din categoria junk-food. “Credem că dacă “furăm” acest tip de promovare din cartea de marketing a industriei junk-food vom ajunge mai uşor la copii şi vom reuşi să creştem consumul de alimente mai puţin dăunătoare”, consideră Todd Putman, reprezentant al Bolthouse Farms, care a lucrat, înainte, pentru Coca-Cola.

Proiectul companiei face parte dintr-o strategie mai amplă, care urmăreşte să se apropie de consumatorii copii pentru a-i inspira să facă alegeri mai sănătoase când vine vorba de hrană. Şi alţi producători recurg la strategii similare, inovatoare, în speranţa că vor vedea o schimbare când vine vorba de alegerile alimentare ale copiilor. Iar rezultatele există: spre exemplu, când o companie numită Super Sprowtz a creat personaje de tip supereroi din legume şi le-a afişat la cantina unei şcoli, numărul de elevi care a optat pentru salată a crescut cu 250%. “Datele arată că, în SUA, consumul de fructe şi legume a scăzut, cu 7%, în ultimii zece ani, aşa că, pentru a câştiga acest război, orice ajutor şi idee contează”, conchide Putnam.

 

Sursa şi foto: FastCoexist

 

Puteţi citi şi:

“Responsabilitatea pentru sănătate nu mai este a omului, ci a industriilor care decid pentru el. Dar cu ce preţ?”

“Este păcat şi ridicol să importăm mâncare şi ideologii care nu ni se potrivesc”

Cinci experimente alimentare care ne pun pe gânduri

8 tipuri de alimente care-ţi strică inteligenţa


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger