Marea minciună a afacerii Roşia Montană şi "Apusenii Liberi" (nr. 2)

0

Numărul 2 al ziarului „Apusenii Liberi” (poate fi citit online şi aici) a fost distribuit sâmbătă şi duminică de către voluntarii din Campania “Salvaţi Roşia Montană!” în localităţile în care, la sfârşitul anului trecut, s-a desfăşurat Referendumul Cianurii, dar şi în Alba Iulia, Brad şi Deva. Numărul este dedicat, în special, prezentării şi analizării celei mai mari minciuni propagandistice a afacerii Roşia Montană – cea legată de “miile de locuri de muncă”.

de Mihai Goţiu (Voxpublica)

Din sumar:

  • Numărul real al locurilor de muncă necesare pentru realizatea proiectului, aşa cum rezultă din studiile de fezabilitate realizate de către societăţi de audit minier internaţionale (Independent Mining şi Washington Group) chiar pentru Gabriel Resources: 634 de locuri de muncă directe şi indirecte pe perioada exploatării (Washington Group); aproximativ 350 de locuri de muncă direct în exploatare (Independent Mining) – mai multe detalii aici;
  • Studiul de caz (de impact social): minele din Waihi din Noua Zeelandă, prezentate ca model chiar de către RMGC (celebrelele „vacanţe de informare); Studiul de impact social realizat de Universitatea din Queensland (Australia) şi prezentat chiar pe site-ul oficial al minelor din Waihi arată clar: Newmont a preluat minele din Waihi în 2002 şi a început efectiv exploatarea în 2006; după doar câţiva ani de investiţie, studiul arată că, în localitatea Waihi (comparabilă cu Roşia Montană ca număr de locuitori) există o populaţi mult îmbătrânită în comparaţie cu media din regiune, cu tendinţe de a părăsi localitatea în momentul închiderii exploatării, cu un număr dublu de persoane cu probleme de sănătate mentală, invalizi şi asistaţi social faţă de localităţi similare din regiune, cu venituri sub media pe regiune, cu o educaţie sub media din regiune şi cu probleme mari legate de violenţa în familie şi consumul de alcool şi droguri – amănunte aici;
  • Concluzii ale studierii exploatării resurselor din alte ţări ale lumii, cu numeroase similarităţi cu proiectul de la Roşia Montană; Marcel Heroiu (doctorat în Dezvoltare Regională şi angajat al Băncii Mondiale): „Studii de impact în alte zone miniere (de exemplu în Africa de Sud) au arătat că exploatările miniere distrug economia locală reală. De cele mai multe ori, aceste firme miniere nu angajează şomeri, ci oameni calificaţi care au deja un loc de muncă în zonă. Oferind acestor oameni un salariu mai mare decât îşi pot permite firmele locale, exploatările miniere sfârşesc prin a falimenta firmele ce au prins rădăcini local şi îngroaşă rândurile şomerilor”. Joseph E. Stiglitz (premiul Nobel pentru Economie, fost vice-preşedinte şi economist şef al Băncii Mondiale): „De prea multe ori, pentru ţara respectivă, singurul avantaj legat de mină constă în puţinele locuri de muncă pe care le creează, iar daunele ecologice create prin exploatare pot duce la dispariţia altor locuri de muncă în alte locuri (…) şi, uneori, în viitor, pot cauza costuri bugetare imense, guvernul fiind silit să suporte cheltuielile de ecologizare”;
  • Reportaj (Dina Vîlcu) despre modul în care localitatea Wieliczka (Polonia), fostă localitate minieră, beneficiază economic de pe urma pe lista tentativă a UNESCO, atrăgând peste un milion de turişti anual;
  • Reportaj (Ioan Pop-Curşeu) despre fabricile de mobilă private din Câmpeni, unde au fost create mai multe locuri de muncă decât cele pe care le-ar crea proiectul minier de la Roşia Montană; locuri de muncă puse însă în pericol (prin dispariţia a sute de hectare de pădure în zonă) dacă proiectul minier ar porni;
  • Alte dezvoltări economice alternative (turism, zootehnie, agricultură) blocate sau puse în pericol de proiectul minier.

 

„Apusenii Liberi” este un ziar realizat şi distribuit în mod voluntar. Costurile de tipărire şi de difuzare (transport) sunt acoperite din donaţiile făcute în cadrul Campaniei „Salvaţi Roşia Montană!”. Detalii aici.  Puteţi citi nr. 2 din “Apusenii Liberi” online, aici.

BONUS: Un amănunt mai puţin cunoscut. În prima parte a anilor 2000, RMGC nu a achiziţionat la Roşia Montană doar proprietăţi imobiliare (case şi terenuri) sau morţi, ci şi afaceri. În câţiva ani, RMGC a cumpărat şi a închis cel puţin zece mici afaceri locale (magazine alimentare, o brutărie, un magazin de tâmplărie, un magazin de haine, o cafenea-cofetărie, câteva cârciumi). Condiţia pusă la achiziţionare fost ca foştii proprietari să nu-şi mai deschidă alte afaceri în zonă sau chiar să plece din localitate. Compania, care acum se laudă că susţine deschiderea unor mici afaceri în Roşia Montană, a contribuit astfel, în mod direct, la dispariţia a câtorva zeci de locuri de muncă (o cifră foartă importantă raportată la numărul de locuitori ai celor două sate vizate – Roşia Montană şi Corna), precum şi la reducerea veniturilor Primăriei. Achiziţionarea de afaceri a dus la un alt fenomen – multe persoane şi-au deschis/înregistrat firme pe Roşia Montană (chiar dacă nu au activitate aici sau chiar nu au activitate deloc) în speranţa că vor fi „răscumpărate” la un preţ atractiv de către RMGC.

Un caz special este cel al firmei „SC Camelia Market”, care a deschis, în luna martie 2013, un magazin alimentar în Roşia Montană. Firma a fost înfiinţată în anul 2002 în Abrud, dar anul trecut, sediul social a fost mutat în Roşia Montană. Societatea îi aparţine lui Alexandru Cioara (1/2), consilier local în Abrud, unul dintre susţinătorii politici din zonă a proiectului RMGC. Cel puţin în acte, profitul firmei a tins spre zero până în 2011 (vezi şi graficul de mai sus). Însă, atunci când RMGC „răscumpără” afaceri, ceea ce contează nu e profitul, ci cifra de afaceri. Concluzia o puteţi pune şi singuri.

Acest articol a fost preluat de pe platforma Voxpublica.realitatea.net


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger