Marea iluzie, realitatea

0

Deși trăim aproape permanent cu senzația că suntem conectați la realitate, suntem în cea mai mare parte a timpului supuși înșelăciunilor propriului nostru creier, ale cărui mecanisme biologice de-abia încep să fie descoperite.

ku-xlarge

de BuyerBrain

 

Creierul uman este programat nu doar să înțeleagă sensul lucrurilor, dar și să construiască sens și coerență în input-ul pe care îl primește prin intermediul simțurilor, chiar dacă uneori inventează și amestecă realitatea cu propriile fabricații în acest scop. Felul în care operează cu aceste fabricații în procesul de navigare prin lumea reală este în mare parte previzibil, pe măsură ce neurocercetătorii încep să înțeleagă fenomenele biologice care le susțin. De fapt, aceștia afirmă de ani buni că cea mai mare parte din ceea ce noi percepem din realitate este, de fapt, produsul imaginației noastre. Acest lucru este posibil prin faptul că mecanismul neurologic responsabil cu prelucrarea datelor oferite de simțuri (ochi, urechi etc.) are, de asemenea, funcția de a produce vise, scenarii imaginare în stare de veghe, halucinații și pierderea memoriei.

Termenul latin illudere înseamnă “înșelăciune”, însă tocmai creierul nostru este, de cele mai multe ori, cel care ne înșeală, nu lumea exterioară. Ceea ce nu pare să ne deranjeze, având în vedere că, adesea, considerăm iluziile extrem de interesante și amuzante. Iluzionismul reprezintă, dintr-un anumit punct de vedere, arta de a capta, menține și modula atenția publicului, concetrând-o asupra unor detalii și distrăgând-o de la altele, în timp ce experiența în sine este atent regizată pentru a ne deforma percepția asupra a ceea ce se desfășoară sub ochii noștri. Cu toate acestea, spectacolele de iluzionism sunt extrem de populare și apreciate. În cultura internetului, iluziile optice sunt printre cele mai populare meme vizuale. Gizmodo a realizat la începutul anului un top al celor mai bune iluzii de pe internet. Obiectele de design care conțin iluzii sunt de asemenea extrem de apreciate, datorită efectului “Wow!” pe care îl au la prima impresie.

Iluziile optice, o metodă de cercetare a creierului

Iluziile vizuale sunt printre cele mai frecvente, dar și explorate, deoarece văzul are, în economia simțurilor, un rol fundamental în reprezentarea realității. Neurocercetătorii, artiștii și femeile cochete care au învățat să creeze impresia unor noi forme prin umbre și detalii grafice sunt cei mai frecvenți exploratori ai efectelor pe care iluziile le au asupra percepției realității. Cercetătorii Peter Thomson și Kyriaki Mikellidou de la Universitatea din York au demontat recent mitul conform căruia dungile verticale te fac să pari mai slab și mai înalt. În realitate, dungile orizontale te fac să arăți mai zvelt, în timp ce dungile verticale te fac să arăți mai plin. Fenomenul are la bază iluzia Helmholz, în care un pătrat desenat cu dungi orizontale pare mai înalt decât un pătrat identic cu dungi verticale.

 

Fashion Illusion

 

Cercetătorii în optică, psihologie și neuroștiințe au creat cele mai importante iluzii optice în încercarea de a înțelege cum funcționează creierul, de aceea multe dintre iluzii poartă numele unor celebri oameni de știință: iluzia de iluminare creată de rofesorul la MIT Edward H. Adelson, celebra iluzie care dă senzația de mișcarea realizată de profesorul de psihologie japonez Akikoshi Kitaoka, folosită ulterior într-o campanie CISCO Systems cu sloganul “Chaos organized!”, dar și într-o reclamă Duracell, pentru a crea impresia de mișcare; iluzia de culoare creată de profesorul R. Beau Lotto de la Universitatea din Londra etc. Celebrul concurs “Illusion of the Year”, ce premiază cele mai reușite iluzii optice din lume, este sponsorizat, printre alții, de instituții de cercetare precum Applied Science Laboratories, Arrington Research sau Mind Science Foundation.

 

article-1314281-0B4E91FC000005DC-835_634x434

 

Branding și marketing

Iluziile optice sunt foarte frecvente în designul de brand, acestea încercând să transmită mesaje subconștientului prin imagini ambigue, folosind simboluri în imaginea de bază ce se relevă la o privire mai atentă. Un exemplu este săgeata mereu îndreptată către sensul de mers din logo-ul Fedex, ce imprimă publicului ideea de dinamism și viteză. Logo-ul companiei Spartans Golf Club arată, în funcție de cum îl privești, un jucător de golf sau capul unui luptător spartan din profil.

 

Spartan Golf Club

pepsi

 

Campaniile de marketing  includ adesea iluzii optice tocmai pentru că declanșează o experiență aproape “magică”  privitorului în relație cu brandul și lasă imaginile să vorbească în numele lor, într-un mod memorabil și amuzant, cum este exmplul reclamei la Duracel. În Canada au apărut acum câțiva ani imagini ce creau iluzia de 3D cu găuri imense în asfalt pentru a reduce viteza conducătorilor auto. Stickerele au făcut  însă inițial parte dintr-o campanie din 2007 în India pentru Pioneer Suspection, un distribuitor de sisteme de suspensie pentru autovehicule.

 

duracell

 

Un alt exemplu este iluzia optică  realizată de Brusspup în parteneriat cu Ray-Ban pentru a pune în evidență colecția de ochelari Ray-Ban Clubmaster. Iluziile anamorfice sunt realizate prin reprezentări 2D ale unor obiecte realizate dintr-o perspectivă ce arată corect dintr-un anumit unghi însă iluzia dispare odată cu rotirea imaginii. Video-ul a fost atât de popular, încât cei de la Ray-Ban plănuiesc să facă o serie de astfel de filmulețe promoționale.

 

 

BMW folosește efctul de “after image” pentru a comunica publicului într-un mod mult mai subtil și puternic brandul decât prin metodele clasice.

 

 

Alton Towers Resort a avut o campanie de guerrilla marketing pentru lansarea roller coaster-ului Nemesis Sub-Terra, care urma să fie principalul provider de adrenalină în regiune. “Nemesis Sub-Terra este de departe cea mai înspăimântătoare experiență turistică pe care o punem la dispoziția publicului și am vrut să testăm dacă londonezii sunt pregătiți pentru asta”, a spus Katherine Duckworth, șefa departamentului de marketing de la Alton Towers Resort.

 

 

Succesul iluziilor optice în advertising și marketing se datorează, în mare parte, faptului că factorul WOW pe care iluziile îl implică, prin efectul lor asupra creierului și elementul surpriză, este imediat și inconștient asociat cu contextul în care se petrece “magia”. Mai mult decat atât, iluziile optice sunt spectaculoase din punct de vedere vizual, iar asta este una dintre obsesiile oricărui creativ. Una dintre cele mai recente reclame la Honda CR-V este întruchiparea tuturor acestor teorii.

 

Foto main: Constantin Shebzukhov

 

Puteți citi și:

Cum luăm decizii când suntem expuși la prea multe informații

Creierul, cel mai customizabil organ

Pavlov inversat

Noul cumpărător: Creierul


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger