Mancati carne si salvati planeta, indeamna un fost vegetarian celebru

15

Intr-o noua carte ce trateaza impactul consumului de carne asupra emisiilor de gaze cu efect de sera, Simon Fairlie, agricultor, scriitor si fost co-editor al publicatiei britanice The Ecologist, spulbera ideea ca omenirea ar trebui sa evite sa manance carne sau sa creasca animale pentru a salva planeta. El crede ca vegetarianismul nu rezolva problema emisiilor generate de cresterea animalelor si ca oamenii ar trebui sa consume carne in continuare, dar in cantitati moderate si acolo unde se impune.

Indemnul lui Simon Fairlie contrazice parerile unor experti conationali precum Lordul Stern, autorul raportului guvernamental din 2006 privind schimbarile de climat, care a spus raspicat: „Carnea inseamna risipa de apa si genereaza o gramada de gaze cu efect de sera. Ea pune o presiune enorma pe resursele lumii. O dieta vegetariana este mai buna”. Dar si parerile unor vegetarieni celebri precum Sir Paul McCartney sau actrita Natalie Portman.

In noua sa carte, Meat: a Benign Extravagance („Carnea: o extravaganta benigna”, in traducere libera), Simon Fairlie, fost vegetarian, sustine ca exista un surplus si reziduuri in orice sistem agricol, iar animalele care consuma acest surplus au un impact suplimentar redus asupra mediului. Desi sustine o reducere drastica a consumului de carne, Fairlie pune la indoiala validitatea unora dintre cel mai des repetate afirmatii, cum ar fi ca producerea unui kilogram de carne de vita necesita 100.000 de litri de apa, pe care fostul vegetarin o respinge pentru ca ar insemna un consum zilnic de apa de 25.000 de litri per vaca.

„700 de milioane de tone de mancare numai buna pentru oameni sunt turnate in fiecare an pe gaturile animalelor domestice pentru asigurarea unui lux pentru cei bogati, in timp ce in jur de un miliard de oameni din intreaga lume nu au suficienta mancare”, spune el. Respingerea acestui produs „pangarit” este de inteles, „insa rezultatul net – importarea proteinelor si a grasimilor din tarile Lumii a Treia – are repercursiuni perverse”.

„Animalele domestice asigura biodiversitatea pe care copacii, de unii singuri, nu o pot asigura”, a scris Fairlie intr-o revista britanica. „Ele sunt cele mai bune mijloace pentru a pastra deschise pentru energia solara si energia eoliana regiuni intinse. Ele exploateaza biomasa care nu ar fi altfel accesibila si recicleaza reziduurile(…). Si sunt mijloacele principale pe care le avem la dispozitie pentru a ne asigura ca fosfatul care iese din pamanturile arabile si care este vital pentru culturile agricole e adus inapoi in lantul alimentar”.

Simon Fairlie critica si un raport al Organizatiei ONU pentru Hrana si Agricultura in care se afirma ca animalele crescute in ferme genereaza 18% din gazele cauzate de om si considerate responsabile pentru incalzirea globala. El spune ca aceasta cifra atribuie intregul fenomen de despadurire din regiunea amazoniana vacilor, in loc sa-l puna pe umerii taietorilor de lemne sau dezvoltarii, si ca oamenii de stiinta au confundat productia bruta si cea neta de protoxid de azot si metan.

Fostul vegetarian spune ca pe vremea cand nu consuma carne, in comunitatea rurala in care locuia, multe din principalele ingrediente ale dietei sale – uleiul de masline, laptele de soia, nautul, lintea sau orezul – trebuiau importate, adesea din tari in curs de dezvoltare, unde oamenii se confrunta cu foametea, si la costuri uriase, desi comunitatea in care traia avea la dispozitie animale ierbivore producatoare de lapte.

Fairlie nu da unda verde consumului excesiv de carne, din moment ce omenirea consuma mai mult decat ar trebui, in opinia sa, ci spune ca in regiunile unde nu se poate creste nimic altceva, cum sunt cele muntoase, ar putea fi crescute animale pentru carne.

Sursa: The Telegraph

Foto: Reuters

Tags:



15 comentarii

  1. Si uite asa se felicita toti mincatorii de mici, viitorii apoplexisti de miine, ca fac exact ce trebuie!

    Da’ un articol despre vegetarianismul adevarat (vegan), acela fara lactate si oua, n-ati da!

    Sa va fie de bine, desi am dubii in privinta asta!

    • In cazul in care nu stii, oamenii nu impart in vegetarieni si mancatori de mici. Sa stii ca marea masa a lumii care mananca carne nici nu a auzit de mici. Iar daca TU ai decis sa fii vegetarian nu inseamna ca toti cei care nu au luat aceeasi decizie cu tine sunt mai prosti sau mai ignoranti. Dar e mai simplu sa fim extremisti decat sa mai si gandim.

      • “TU ai decis sa fii vegetarian nu inseamna ca toti cei care nu au luat aceeasi decizie cu tine sunt mai prosti sau mai ignoranti. ”

        Uneori nu inseamna… alteori inseamna…

        “Dar e mai simplu sa fim extremisti decat sa mai si gandim.”

        Si mai simplu e sa nu venim cu argumente dar sa etichetam pe altii ca sunt “extremisti” (fata de ce?) si ca nu gandesc…

    • Bunicul lui Matusalem on

      Sa sti ca mie nu-mi plac micii prea mult.Dar ma omor dupa slana cu ceapa,rosii,telemea grasa si sarata.Totul precedat,insotit si stins de o palinca de la mama ei,nu pufoaica sau tuica sudista…
      Chiar asa,nu crezi ca in situatia in care optezi sa consumi seminte si alte alea ca gainile,de exemplu,incepi sa gandesti ca o nevasta de cocos…
      Bace,in viata ai de ales:sa mori sanatos sau bolnav.
      Ca sa nu te consumi prea mult iti spun ca si eu prefer alimentele de post.Adevarat,doar in jurul carnii,ca garnitura!
      PS Am aproape 50 de primaveri dar ma tin bine.Din cand in cand ma insor si arat cam de 37-38 de ani.Asta probabil pentru ca fumez ca un turc!

  2. Desigur, fiecare parte are argumentele ei, dar este dificil de stabilit ce-a fost mai intai, oul sau gaina. Daca, insa, tot ne bucuram de amandoua, cred ca la fel trebuie (ne)transata si aceasta problema: fara extremisme.
    Fiinta umana are nevoie de proteina animala iar o lume fara animale (domestice) destinate consumului este de neconceput.
    Si excesul de proteina animala in alimentatia umana este condamnabil. Dar e gresita condamnarea septelului din cauza emisiilor de CO2. Nu de alta, dar precum aceste animale, si oamenii emana CO2…

    Cititi comunicatul de mai jos. Cred ca e interesant…

    Nota UECBV
    (UECBV = l’Union Européenne du Commerce du Bétail et de la Viande = European Livestock And Meat Trading Union)

    Recentele audieri intitulate “Mai putina carne = Mai putina caldura”, cu participarea Sir Paul McCartney (fost membru The Beatles) si a Dr Rajendra K. Pachauri (president al Intergovernmental Panel on Climate Change -IPCC) provoaca unele reactii in lantul carnii.
    Exista o opinie generala ca supra-simplificarea practicata de cei 2 faimosi domni nu este nici adecvata, nici suficient de exacta.
    Gasiti in atas un recent comunicat de presa pregatit de INTERBEV (Association nationale interprofessionnelle du bétail et des viandes), in cooperare cu CIV (Centre d’information des viandes). El arata unele din motivele pt care cei 2 vorbitori, ca si clasa politica ce ii sprijina, trebuie sa fie prudenti cand lanseaza mesaje publice bazate pe prea multe aproximari ale realitatii. Comunicatul apare in “Liberation” din 11 si 12 dec.

    Comunicarea este cheia in imbunatatirea imaginii bazate pe adevar a sectorului carnii si, de aceea, va rugam sa ne informati daca initiative similare se intreprind in Statul dvs Membru.

    Iata traducerea:

    Cu ocazia summitului de la Copenhaga, am dori sa va reamintim ca fermele franceze de ierbivore sunt o valoare esentiala pentru echilibrele noastre alimentare si de mediu

    Sir McCartney, ati profitat azi de summitul de la Copenhaga pt a incerca sa aduceti in prim plan modelul vegetarian, chiar daca pt asta a trebuit sa prezentati o viziune deformata a fermelor zootehnice franceze, sau a consumului nostru de carne.

    Totusi, sunt 4 puncte esentiale pe care vi le amintim:

    – Ati insinuat ca iubitii nostri cetateni mananca prea multa carne si le-ati cerut sa aiba o zi pe saptamana fara carne. Am dori sa va informam care e realitatea: ei nu consuma carne 3 zile pe saptamana si, in medie, nu mananca mai mult de 2 steakuri de vita pe sapt.

    – Este de asemenea o mare eroare sa credeti ca vegetarianismul ar permite reducerea septelului, pt ca asta inseamna sa uitati ca, in Europa, 2/3 din vaci provin din fermele de lapte, care contribuie la balanta noastra de productie si de consum. Atunci ce putem spune de India cu ale sale 300 milioane bovine (de 15 ori septelul nostru), care practic nu sunt consumate?

    – In Franta, fermele de ierbivore sunt responsabile de 11% din emisiile de gaze cu effect de sera, locuintele de 20%, industria de 21% si transportul de…27%. De ce faceti carnea si fermele zootehnice tapul ispasitor al problemelor de mediu? Mai ales cu un septel bovin in scadere continua din 1990!

    – In fine, am dori sa stiti ca procesul nostru de productie, in medie bazat pe un efectiv de sub 100 bovine per ferma, este chiar opusul modelului intensiv din multe tari. 60- 80% din furajele bovinelor noastre sunt compuse din iarba provenita din 11 millioane hectare pasuni permanente, fixatoare de carbon si surse ale biodiversitatii. Aceste pasuni au un rol fundamental in lupta impotriva gazelor cu effect de sera.

    Deci, Sir McCartney, in lupta pt protectia planetei nu va gresiti tintele! Consumul de carne din Franta are foarte putin de-a face cu incalzirea globala. Atunci, din ce motiv ati dori sa impuneti o schimbare in obiceiurile noastre de consum si sa slabiti diversitatea territoriului si a culturii noastre?

    INTERBEV

    Profesionistii sectorului bovin

  3. Omul din vechime a stiut cum sa pastreze echilibrul, doar modernismul ne face sa alunecam dintr-o extrema in alta. Asadar, nu mancati carne in zilele de post si mancati cumpatat in cele de dulce. Intr-un an, sunt cam fifty-fifty.

    • Cred ca rezultatul este dictat de lipsa consumului de proteine. Asta ca sa nu zic “Ti se pare de foame!”.
      Socoteala se face putin altfel:

      Calculul de mai jos este valabil pentru rasele de lapte:
      Daca admitem ca avem un consum specific de 100.000 litri apa per kg corp (in viu), asa cum pretind cei anti-carne, o vaca de 550 de kg, sacrificata la 6 ani (6 x 365 zile), adica 2.190 zile, ar fi trebuit sa consume intraga viata 100.000 litri per kg, adica 55.000.000 litri de apa.
      Asta inseamna 55.000.000 litri/2.190 zile, adica 25.114,16 litri apa pe zi.
      QED

      Daca, pe de alta parte, vorbim de vite din rasele de carne (Charolaise, Limousine etc), de la ace provine acea carne din restaurantele adevarate din Vest, lucrurile se schimba.
      La acestea, in sistem intensiv se ajunge intr-un interval de timp mult mai scurt la greutati mult mai mari. Asta inseamna ceva de genul 700 sau chiar 800 de kg in 18 luni, in combinatia ideala rasa+masa+housing.
      In ipoteza enuntata a unui consum specific de 100.000 litri apa per kg corp in viu, la aceste animale s-ar ajunge la un consum zilnic semnificativ peste 100.000 litri apa per cap per zi.

      Lucrurile stau si mai dezastruos pentru cei care sustin consumul specific de 100.000 l/kg daca raportarea se face la greutatea de carne obtinuta per animal (in ceea ce se numeste, spre exemplu, “sferturi compensate”) si nu la greutatea animalului in viu…

      PS: nu cresc vaci. Dar ma alimentez normal si … gandesc.

      • In calculul celor 100.000 de litri s-a socotit si apa consumata pentru producerea hranei vacii. S-a considerat ca pentru 1 kg de carne de vaca se consuma 100 kg de fan, 4 kg de cereale, pentru producerea carora se consuma aproximativ 1000 litri de apa.

        Asa ca informeaza-te si gandeste inainte sa vorbesti si sa te lauzi ca tu “gandesti”. Mai conteaza si CUM gandesti.

        Ai uitat sa spui si cata carne se consuma de la o vaca? Daca scazi oasele, copitele si celelalte parti care nu se mananca.

        Un macelar spunea undeva ca de la o vaca de 400kg se consuma 140kg.

        Calculul era destinat sa ilustreze randamentul foarte slab al producerii carnii.

        Dar asta nu e nici singurul, nici cel mai important argument contra consumului de carne.

  4. De parca vegetarienii numai din cauza gazelor produse de animale nu mananca carne…

    “Spulbera ideea…”, “Vegetarian celebru…” – Ce le place unor jurnalisti sa exagereze… Nu e nici o celebritate si nici argumente prea bune nu are. In plus, “spulbera” si “celebru” nu apar in articolul sursa, deci sunt adaugate de “celebrul” traducator roman.

    Cat despre litrii de apa consumati, nu stiu daca cifra e reala, dar vad ca domnului ex-vegetarian nu i-a trecut prin cap ca la producerea carnii de vaca se consuma si alta apa decat cea pe care o bea vaca efectiv. De exemplu la spalarea vacii, la spalarea grajdiului, in procesul de prelucrare a carnii etc.

    Vacile nu pot fi crescute numai cu iarba. Mananca si cereale, porumb etc. Citisem ca pentru producerea 1kg de carne sunt consumate cam 7-8 kg de cereale. Cereale pe care le-ar putea manca direct, nu la mana a 2a, acei africani infometati pe care ii deplange domnul Fairlie.

    “ci spune ca in regiunile unde nu se poate creste nimic altceva, cum sunt cele muntoase, ar putea fi crescute animale pentru carne.”

    Probabil ca in regiunile respective oamenii mancau pietre, pana sa vina acest mare filozof cu descoperirea lui “epocala”…

    Despre comunicatul de la INTERBEV – Profesionistii sectorului bovin, din postul de mai sus, spun doar ca argumentatia e cam… bovina. Pe ei ii intereseaza sa nu piarda bani, nu sanatatea noastra. Dovada si modul in care cresc animalele.

    “Biodiversitate”… Daca v-ar interesa biodiversitatea nu ar fi nevoie sa cresteti 1 milion de vaci, ci doar 10 mii (sa zicem). Nu ati mai creste vaci modificate genetic pentru productie cat mai mare (si ne-naturala) de lapte sau carne si nu le-ati mai hrani cu “reziduuri” de animale moarte si alte porcarii, din cauza carora apar boli ca cea a vacii nebune.

    Cresterea intensiva a animalelor tocmai ca strica biodiversitatea, pentru ca ele, in mod natural nu s-ar inmulti asa, iar rasele ar fi mai variate.

    • George, ai luat-o prea… personal.

      Ai si tu argumente si “argumente”.
      In raspunsul dat mie mai sus spui ca s-a luat in calcul si apa utilizata pentru producerea hranei. Si, la 8:51 vorbesti de 100 kg fan + 4 kg cereale pentru un kg carne. Nu te contrazic, dar iti atrag atentia ca fanetele nu se iriga. Si e de preferat sa fie pastrate asa, ca fanete (chiar daca nu ar mai fi folosite ca sursa de mat prime pentru furaje). Ca sa vezi de ce vorbeau aia de la INTERBEV de biodiversitate.

      Bine, in postarea ta de la 8:24 consumul era de 7-8 kg cereale pentru un kg de carne, adica de doua ori mai mare, dar nu inconsecventa ta este scopul actualei mele postari.

      SUNTEM OMNIVORI.
      SUNTEM DIN CE IN CE MAI MULTI.
      PROTEINA ANIMALA (OU, LAPTE, CARNE) ESTE OBLIGATORIE.

      Si-acum sa dezvoltam:

      Tot ce urmeaza pleaca de la premiza ca omul este … omnivor (sic). Si ca nu poate fi trecut la categoria ierbivora/vegetariana prin hotarari legislative, religioase sau de alta natura. Pana vom “amenda” legea atractiei universale, si acest lucru ramane asa.

      Disclaimer: A nu se intelege ca excesele, de orice fel ar fi ele, sunt de inteles. Iar carnea in exces in alimentatie nu face exceptie.

      In esenta vreau sa spun ca atat cresterea intensiva a animalelor cat si cea a suprafetelor cultivabile (prin distrugerea habitatelor naturale de toate felurile), ca cercetarile facute pentru cresterea productiei per hectar sau per loc in ferma, inclusiv hulitele modificari genetice in agro, au o singura cauza: cresterea demografica.

      In 1950 populatia globului era de 2,7 miliarded, in 1987 de 5 md, in 1990 de 5,3 md, in 1999 a depasit 6 md, astazi se pare ca am depasit 7 md si vom fi cca 9,2 md in 2050. Adica intr-un secol, populatia s-a triplat iar suprafetele agricole…NU.

      INTERBEV, ca toti cei care produc mancare, de la ai’ de scot sare din mare sau din pamant, cei care fac orez si pana la cei care cresc creveti modificati genetic, porci sau vaci (rase sau hibrizi imbunatatiti, pentru ca exagerezi cand vorbesti de modificari genetice, cata vreme nu consideri modificate genetic soiurile de trandafiri obtinute prin selectie si incrucisare sau rasele de caini, obtinute in acelasi mod), deci toti acesti producatori de mancare nu pot fi condamnati pentru ceea ce fac.

      Daca produci mai multe cuie, sosete sau autoturisme, pentru ca asa cere piata, agricultura de ce ar fi trebuit sa reactioneze altfel? Atentie: toate astea se fac cu costuri in ceea ce priveste afectarea/deteriorarea mediului.

      Cresterea septelului, ca sa revenim la vacile “noastre”, este fireasca in acest context, nu-i asa?

      Hai sa lasam pe alta data polemicile legate de “distributia mancarii pe glob”, de echitate si alte alea.

      PS: cand am spus ca gandesc m-am referit la faptul ca o fac cu detasare, fara ura sau prejudecati, fara sa incerc sa conving, ci doar exprimandu-mi punctul de vedere, incercand sa nu-i jignesc pe cei ce sunt de alta parere. Cred insa ca nici tu nu ai fost de acord cu “calculul” matematic al lui Michai…

      Hai, la revedere, fara ranchiuna!

      • “Bine, in postarea ta de la 8:24 consumul era de 7-8 kg cereale pentru un kg de carne, adica de doua ori mai mare, dar nu inconsecventa ta este scopul actualei mele postari.”

        Prietene, iar pui etichete aiurea… Prima oara am spus ca citisem de 7-8 kg cereale sunt folosite pt. producerea unui kg de carne. A 2a oara ti-am explicat cum a facut calculul cel care daduse cifra de 100.000 litri de apa consumata: 100 kg fan + 4 kg de cereale. Sunt cantitatile date de cel care a facut calculul. Si cred ca proportia fan/ cereale poate varia in realitate.

        Acum ai inteles? Nu e nici o inconsecventa.

        Nu te mai pripi concluziile, ca poti fi si tu judecat la fel cum ii judeci pe altii, adica superficial.

        Calculul respectiv e facut de profesorul George Pimentel. (“Pimentel is a celebrated professor of ecology and agricultural science at Cornell University”, ” he has published more than 500 scientific papers and 20 books, and has served on many national and government organizations, including the National Academy of Sciences; President’s Science Advisory Council; U.S. Department of Agriculture; U.S. Department of Energy; U.S. Department of Health, Education and Welfare; Office of Technology Assessment of the U.S. Congress; and the U.S. State Department.”) .

        Nu ca astia n-ar gresi niciodata, dar pana la proba contrarie, pentru mine are mai mare credibilitate decat un jurnalist care am vazut cum gandeste.

        Lucrarea din care face parte acest calcul este scrisa cu ajutorul a 22 de specialisti din domeniu. Iar calculul e facut in colaborare cu Robert Goodland, Ph.D. (“who is currently the Enviromental Adviser to the World Bank, where he received Presidential Excellence Awards in 1998 and 1999”).

        Deci nu e doar parerea lui.

        Despre afirmatia ca “suntem din ce in ce mai multi”: tocmai despre asta e vorba, ca productia 1 kg de carne e mult mai putin eficienta decat a unui kg de cereale si vegetale.

        Nu am timp sa te mai contrazic si la celelalte afirmatii.
        Iti mai spun doar ca omul POATE sa fie omnivor, dar nu TREBUIE sa fie omnivor. In afara de supraevaluatele proteine animale nu prea auzi sa se descopere vreun beneficiu al carnii. Dimpotriva, s-au tot descoperit elemente nocive, cancerigene etc, cu duiumul. E dovedit ca regimul vegetarian e cel mai sanatos si ca durata vietii vegetarienilor e mai mare decat a omnivorilor.

        Dar fiecare face cum vrea si culege ce-a semanat…

  5. Pingback: Condamnati la carne. Este omul carnivor din fire? » Think Outside The Box

  6. Pingback: Bilant: Omul este carnivor din fire, insa si-a dobandit libertatea de a refuza carnea » Think Outside The Box

  7. Pingback: Condamnati la carne. Este omul carnivor din fire? | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger