Mai suntem ceea ce mâncăm sau ceea ce ni se oferă să mâncăm?

8

“Suntem ceea ce mâncăm” – ne transmit experienţa şi inteligenţa multor generaţii; ce se întâmplă însă atunci când ceea ce mâncăm e determinat nu de alegerile noastre, ci de calculele rigide ale celor care ne livrează produsele pe rafturile lanţurilor de magazine din ce în ce mai mari şi dominante? O majoritate semnificativă a românilor îşi cumpără produsele de pe rafturile marilor retaileri şi procentul acestei majorităţi creşte în fiecare zi. În acest fel, semnificaţia expresiei de mai sus se modifică… Nu suntem ceea ce mâncăm, ci ceea ce ni se oferă să mâncăm.

 

 

de Magor Csibi, director WWF România

 

Poziţia de dominaţie a lanţurilor de magazine devine tot mai mare, mergând spre o posibilă situaţie de monopol, iar în acest context este inevitabil să ne întrebăm în ce măsură aceste companii îşi asumă, dincolo de asigurarea profitului, şi un rol social. De alegerile şi opţiunile acestor retaileri depind mii de producători locali, comunităţi şi industrii. O decizie legată de ce ajunge şi ce nu ajunge pe raft nu este pur economică, contabilicească, ci una cu multe repercusiuni. Aceste decizii determină cine are şanse pe piaţă, cine şi în ce măsură este răsplătit pentru munca de producţie, cât de mult respectăm mediul şi în ce fel influenţăm consumatorul final. Orice produs de pe raft setează trenduri şi schimbă mentalităţi.

Raportul din mâna dumneavoastră (Primul studiu privind performanţa de mediu pe piaţa de retail FMGC din România) doreşte să lămurească câteva dileme importante legate de modul în care funcţionează piaţa şi inclusiv societatea noastră. Am căutat să găsim răspunsul la întrebarea: cât de responsabili sunt retailerii din România şi cât de mult îşi asumă un rol de responsabilitate faţă de societatea care le asigură profitul zilnic. Am încercat să aflăm dacă există opţiuni verzi pe rafturile magazinelor noastre pentru acele persoane care doresc să traiască în armonie cu natura, dacă producătorii din România sunt luaţi în calcul de aceste magazine şi, poate cel mai important, dacă există o transparenţă în industrie.

Acest raport e o radiografie de moment a unei ramuri din industria noastră. Ne arată doar ce există în acest moment. Ne arată cât de responsabili suntem, cât de deschişi suntem şi cât de mult ne interesează impactul nostru direct, viitorul şi un dialog direct cu societatea. Cum va arata imaginea de mâine a acestei industrii depinde de noi toţi!

Suntem gata să răspundem la această provocare?

 

Despre raport

Studiul Retailer Scorecard, lansat astăzi de WWF România, se anunţă drept prima cercetare privind performanţa de mediu pe piaţa de retail FMCG din România şi îi găseşte pe retailerii autohtoni netransparenţi, insensibili la producătorii locali şi faţă de mediu şi cu o credibilitate a răspunsurilor pusă la îndoială de realitatea de pe rafturi. Asta în condiţiile în care, scriu iniţiatorii cercetării, companiile de retail au o mare influenţă în crearea unei economii verzi şi un impact major atât la nivelul producătorilor locali, al practicilor agricole, al lanţului de aprovizionare, cât şi al consumatorilor finali.

Raportul urmăreşte performanţa a 10 retaileri în 6 sectoare cheie cu impact asupra mediului şi societăţii: peşte, produse lactate, legume şi fructe, produse din hârtie, detergenţi şi politici de mediu. Cele două instrumente de cercetare utilizate au fost fişa de observaţie, completată de reprezentanţii WWF în magazine, şi chestionarul aplicat companiilor, scorul total fiind egal cu suma scorurilor obţinute prin fiecare metodă. Studiul analizează responsabilitatea companiilor privind lanţul de aprovizionare, includerea criteriilor de mediu în portofoliul de produse şi nivelul de susţinere al economiei locale.

 

Câteva concluzii:

* Niciun retailer dintre cei 10 analizaţi în cadrul cercetării WWF nu a reuşit să obţină 50% din scorul maxim. Cea mai verde categorie de produse este cea de ouă, laptele obţine un punctaj mediu, în timp ce fructele şi legumele, peştele, detergenţii şi produsele din hârtie primesc cartonaş roşu;

* Procentul cel mai mare din scorul total fost obţinut de Mega Image (42.92%), urmat de Billa (39,11%), Lidl (33,63%), Kaufland (28,18%), Auchan (17,26%), Carrefour (17,17%), Cora (15,38%), Real (13,89%), Profi (10,54%) și Penny Market (8,57%);

* Transparenţa: doar 4 companii din 10 au răspuns la chestionar;

* Credibilitate: în urma suprapunerii datelor din chestionar cu cele din fișa de observaţie WWF, apar neconcordanţe mari la unii retaileri ;

* Nici o companie din Top 10 Retaileri nu comercializează fructe sau legume româneşti provenite din agricultură ecologică;

* Doar 3 dintre cei 10 retaileri comercializează peşte îngheţat sau conserve de peşte certificat MSC şi doar 2 retaileri din 10 au pe rafturi detergenţi de rufe certificați ecologic.


8 comentarii

  1. Dar cat de determinati si de serios cauta Romanii produse romanesti ? Unde mai punem sa fie si ecologice/bio. De cati producatori ai avea nevoie ca sa furnizezi o astfel de marfa lanturilor de retail? La ce pret ar trebuii sa produci ca fi competitiv ?
    Eu cred ca nu se va intampla nimic , daca schimbarea se va face doar la nivel de producatori. Ne trebuie un sistem de politici agricole , sustenabil , pe multi ani , implementat la nivel de tara ca sa ne putem gandii ca intr-o zi o sa avem peste 50% produse romanesti pe rafturi.
    Eu fac export de produse apicole si sincer imi este mult mai simplu mai rentabil mai comod si dece nu, mai sigur sa trimit marfa la export decat sa intru cu marfa pe rafturile acestor magazine . O mare parte din productie este certificata Bio si aici chiar ca exportul este solutia ideala.

  2. O alta perspectiva ar fi: ti se ofera sa mananci, ce accepti sa mananci!

    Daca oamenii nu ar cumpara porcarii, magazinele nu ar mai vinde porcarii. E atat de simplu!

    • Iosif daca totul ar fi asa simplu, chiar crezi ca Romini nu vor sa manince sanatos? Problema este ca in Romania legile de preparere a mincarii sunt in urma rau, din pacate in Romania se foloseste peste 150 de atidivi care in alte tari din lume sunt considerati foarte periculosi si sunt inlegali. Pe de alta parte se foloseste tot felul de substante chimice in argicultura care sunt la fel de nocive. Romini habar nu au ce maninca si ce le dau de mincare copiilor, da intr-o oare care masura sunt si deacord cu tine pentru ca si daca ar afla putin iar interesa. Ti se pare o conicidenta ca Rata de cancer in Romania este dezastroasa? Ti se pare o coincidenta ca Romini sunt una din cele mai bolnave nati din EU? Daca sar impune niste legi stricte in legatura cu calitatea produselor atunci sar schimba dramatic toata situatia, problema este ca acesti parlamentari dau legi care sa beneficieze corporatiile si producatorii, le este foarte simplu sa inchida ochii si sa nu intervina. Inca un lucru vreau sa mai subliniez, noi avem potential pentru productie ecologica foarte mare, de ce nu se exploateaza? Tin sa cred ca raspunsul este simplu, nu exista interes ca noi sa devenim intradevar o tara cu o rata de prosperitate normala, toata lumea doreste sa ne tina in saracie, le convine de minune mina de munca ieftina, le convine de minune ca Romini sa faca munca voluntara in statele membre UE. Iar amenintarea economica care Rominia o poate detine, a fost distrusa cu legea privatizari care este promovata de UE, si sincer nu inteleg de ce insita acesti indvizi ca toata insdustria si domeniu energeitc sa faca parte din sectorul privat, atita timp cit in Germania toata energia apartine statului.

  3. Pingback: Banul este singura etică a retailerilor | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Cred ca e mai putin important ce mananci. Conteaza frecventa cu care mananci ¨protiile¨. Daca din cand in cand se mai intampla sa mananci fast-food sau niste fripturi suculente (pline de grasime) nu e nici o tragedie. Problemele apar daca mananci asa in fiecare zi

  5. Iosif, e superficiala remarca ta. Normal ca oamenii mananca mai mult ce l’i se da decat ce le-ar fi cu adevarat necesar si asta din nespus de multe motive: saracie (la noi), comoditate in decizie (e mai usor sa cumperi ceva nesanatos dau gustos, decat sa cumperi ceva sanatos, dar care tre sa’l prepari ca sa-i dai gust) etc.

    Dar orientarea catre produse BIO a firmelor din tarile mai dezvoltate nu se datoreaza nici bunatatii si eco-awarness-ului firmelor si nici presiunii consumatorului. Ci se datoreaza legilor si structurile statale care le implementeaza. Pt. ca in acele structuri inca lucreaza oamenii care sunt preocupatii de soarta natiei din care fac parte.

    As vrea sa incerce cineva sa-i explice lu Becali (ca si exponent de seamana al politicii romanesti) cum sta treaba cu chestiile eco si de ce el ar trebui sa renunte la o parte din profitul lui pt. ca boborul sa mance mai sanatos si economia locala sa mai si prospere…

    Asadar, din pacate, vrem nu vrem, la noi in RO, aproape invariabil se ajunge la politica…

Reply To Bius Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger