Este soia un aliment-minune?

38

Soia a pastruns in alimentatia umana acum circa 5.000 de ani. E vorba de o planta obisnuita din familia leguminoaselor, un soi de fasole. „Se si numeste fasole-soia”, spune nutritionistul Corina Zugravu. Planta are insa o caracteristica aparte, pretuita de toti specialistii: un nivel foarte ridicat de proteine, in jur de 40%, completate de 20% lipide, 35% carbohidrati si 5% minerale. Dar si partea ei de controversa. Desi a fost prezentata multa vreme drept un inlocuitor-minune al alimentelor de baza de origine animala, specialistii contactati de TOTB ne indeamna „sa nu absolutizam minunile soiei”, chiar daca un consum moderat nu ne-ar strica.

Culturile de soia sunt pretuite in Asia de mii de ani si raman o sursa principala de hrana in China, Japonia si Coreea. Alti producatori de top sunt SUA, Brazilia, Argentina, Paraguay, China si India. Planta leguminoasa a intrat in Europa la inceputul secolului XVIII si pe teritoriul de acum al Statelor Unite in 1725, unde a fost crescuta pentru nutret. In Africa a patruns la sfarsitul secolului XIX, culturile fiind raspandite acum pe intreg continentul. Soia nu a fost insa semanata la scara larga in afara Asiei pana in anul 1910, iar in SUA, planta cu pricina a fost considerata multa vreme un produs industrial si nu a fost folosita in alimentatia umana inainte de anii 1920. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, boabele de soia au devenit sursa importanta de hrana in America de Nord si in Europa indeosebi ca inlocuitori ai altor produse bogate in proteine si ca sursa de ulei comestibil.

Soia a inceput sa fie pretuita la scara larga dupa ce s-a observat continutul sau ridicat de proteine si faptul ca poate inlocui produsele de origine animala la costuri reduse. Planta poate produce cel putin de doua ori mai multe proteine pe metru patrat decat alte legume sau cereale importante. De aceea este folosita in alimentatia umana si in cea animala pentru a inlocui produsele de origine animala, bogate in proteine. „Soia poate inlocui carnea, in special pe cea de pui, mai ales cand este imbogatita cu minerale si vitamine”, spune dr. Serban Damian, nutriotinist sportiv, de la Centrul de nutritie Superfit.

Cultura de soia. Credit: Flickr/Dan Zen

Mai departe, ea poate substitui si produsele lactate. Din ea se fabrica lapte de soia si tofu (branza de soia), dar si margarina vegetala, iaurt si inghetata. Tot din ea se produce si faina, folosita in mare parte la hrana unor animale precum cainii sau pisicile. Datorita bogatiei in proteine, explica Serban Damian, planta leguminoasa este folosita si in industria suplimentelor nutritive pentru obtinerea de concentrate proteice, si, din moment ce contin 20% grasimi, boabele ei sunt prelucrate pentru obtinerea uleiului de soia. „Cei mai multi europeni, insa, nu gasesc foarte agreabile mancarurile respective”, spune Corina Zugravu, care a renuntat de ani buni la carne in favoarea vegetalelor, a lactatelor si, foarte rar, a oualor, si care a incercat pentru o vreme produsele pe baza de soia.

Cu toate acestea, desi soia este o planta mai aparte prin continutul foarte ridicat de proteine, acestea din urma au o valoare nutritiva inferioara in comparatie cu cele inglobate in alimentele de baza. „Soia are multe proteine, da, dar aceste proteine nu au valoarea proteinelor din carne sau ou sau branza”, explica Corina Zugravu. „Proteinele din soia sunt mult mai bune decat cele din orice aliment de origine vegetala, dar undeva mai jos decat orice alta proteina de origine animala. Clar?!”.

Unii nutritionisti considera soia o sursa completa de proteine, completeaza Serban Damian, altii infirma acest lucru, asa ca e greu de stabilit daca planta leguminoasa de care vorbim e mai sanatoasa decat alimentele pe care o inlocuieste. Cum omul este un animal omnivor, nutritionistul sportiv este de parere ca in regimul nostru isi pot gasi loc toate tipurile de alimente, in proportii dictate de necesitati, locul in care traim, traditie, cultura, oferta etc.

„Ganditi-va, de exemplu, ca avem un indicator, eficienta proteica. El este 3,8 la ou si doar 2,2 la soia. Bine, la proteina din grau este 1,7 etc. Pe de alta parte, nici nu sunt proteine complete (n.r. – cele continute de soia), au prea putin dintr-un aminoacid esential”, spune Corina Zugravu. „De aceea, daca esti vegetarian absolut, trebuie musai sa asociezi leguminoase ca soia cu cereale, ca sa corectezi astfel de deficiente. Deci sa nu absolutizam minunile soiei”.

Boabe de soia. Credit: Flickr/eurleif

Daca e sa treaca totusi in revista beneficiile acestei plante pentru sanatatea umana, Corina Zugravu considera asa:

* „Este un inlocuitor ideal pentru carne si lapte pentru ca nu are grasimi saturate si colesterol”.

* „Are grasimi nesaturate si fitosteroli, deci sanatate curata pentru inima, vase, circulatie si combaterea ateromatozei (n.r. – depunere de substante grase pe peretii vaselor sangvine). La cei cu hipercolesterolemie, cu dislipemii de tot felul, cu boli de inima, ar fi ideal sa se inlocuiasca carnea grasa sau lactatele integrale cu produse din soia”.

* „Bobul de soia are si fibre, ceea ce il face sa ne ofere carbohidrati lenti, sa aiba un indice glicemic mic. Deci ideala pentru cei care au tendinta la ingrasare, cu sindrom metabolic, cu diabet. Bobul de soia are si vitamine din complexul B, minerale, insa acestea se pierd in produsele facute doar din concentrate proteice. Le regasim exclusiv in, repet, produsele care au la baza bobul de leguminoasa”.

Atat o parte din beneficiile, cat si riscurile asociate acestei plante, continua Serban Damian, sunt insa extrem de controversate. Pentru fiecare afirmatie se pot gasi atat sustinatori, cat si persoane care sa combata cu vehementa. Unul dintre beneficiile cel mai des citate, spune nutritionistul sportiv, este rolul in prevenirea cancerului la san, pe baza observatiilor frecventei acestei afectiuni la populatiile asiatice consumatoare de soia. Explicatia ar consta in prezenta unor izoflavine, genisteina si daidzeina, care fac parte din clasa fitoestrogenilor.

Pe de alta parte, unii cercetatori au venit cu dovezi contrare – soia ar putea chiar sa accelereze ritmul dezvoltarii unei tumori mamare. „Desi nu s-a demonstrat cu certitudine, se pare ca aceste efecte ar depinde de cantitatea in care este consumata soia (si deci de doza de izoflavone introduse in organism), dar si de etapa din viata cand se produce consumul – pubertate, viata adulta sau dupa instalarea menopauzei”.

Lapte de soia. Credit: Flickr/La.blasco

Un alt posibil beneficiu al consumului de soia este influenta asupra instalarii bolilor cardiovasculare, in fata carora ar avea un rol protector prin reducerea cantitatii de colesterol. Desi Food and Drug Administration (FDA) din SUA a aprobat in urma cu ceva timp afirmatii precum “soia protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare”, spune Serban Damian, exista studii care arata ca efectul este de fapt nesemnificativ, ca soia nu ar avea cine stie ce proprietati speciale si ca protectia mai sus aminitita s-ar datora reducerii consumului altor surse de proteine ce aduc si grasimi in organism – carne, lacate – in favoarea unei surse mult mai sarace in lipide.

„Acesta decizie a FDA a fost pusa sub semnul controversei chiar de catre unii oameni din interior”, continua nutriotionistul sportiv, „si am putea specula ca ar putea fi o masura ce are in spate interese comerciale – soia este o sursa ieftina de nutrienti, in comparatie cu cele de origine animala”. De altfel, aceasta din urma caracteristica – sursa ieftina de proteine – intra la capitolul avantaje in fata surselor principale de nutrienti din regimul alimentar uman.

O alta controversa este legata de posibila legatura dintre consumul de soia si instalarea hipotiroidiei, manifestata prin aparitia gusei. Nu au putut fi aduse argumente solide nici pro, nici contra in acest sens, subliniaza Serban Damian, la fel si in cazul afirmatiei ca un consum indelungat de soia ar putea sa se manifeste la barbati prin semne de efeminare, datorita unor tulburari endocrine induse de fitoestrogeni. „Nici rolul protector impotriva cancerului de prostata nu a putut fi demonstrat. Ceea ce se stie insa fara dubii e faptul ca soia se numara printre alimentele care produc alergii si intoleranta alimentara, fiind citata alaturi de lapte de vaca, alune, scoici”.

Tofu (branza de soia). Credit: Flickr/yomi955

„La popoarele occidentale”, continua nutritionistul sportiv, „soia ajunge in cele mai multe cazuri intr-o forma foarte prelucrata industrial sau dupa ce a suferit mutatii genetice controlate, fiind astfel un cu totul alt aliment decat cel cultivat traditional si preparat dupa metode clasice”. Corina Zugravu mai spune ca pe piata romaneasca oferta este limitata, produsele pe baza de soia sunt proaste din punct de vedere organoleptic (n.r. – nu prea impresioneaza organele de simt) si sunt captusite cu numerosi aditivi. In plus, majoritatea sunt si foarte sarate. „Sincer, pana la ora actuala, am mancat doar pateu de soia bun, restul sunt absolut dezgustatoare. Iar lectura etichetei te inspaimanta: coloranti, conservanti…incepi sa te intrebi ce rost are sa te intoxici in felul asta”.

„Ce poate fi rau daca se mananca prea multe produse de soia?”, intreaba Corina Zugravu. „Hm….orice este in exces in dieta nu este bun. Unii acuza cum ca ar interfera functionarea tiroidei, ca ar crea probleme la inima, ca ar interfera absorbtia unor minerale etc. Ideea este ca 2-3 portii pe zi de leguminoase nu fac nici un rau. Deci daca mananci un cremvurst de soia sau un hamburger de soia la pranz, nici o problema. Nici o problema si daca seara bei un pahar de lapte de soia. Si ca vorbeam in plan personal: eu chiar am cam renuntat la produse de soia. Pentru simplul motiv ca nu gasesc ce as dori. Dar daca as gasi, as manca fara rezerve”.

De cealalta parte, Serban Damian este de parere ca soia nu reprezinta o necesitate in regimul alimentar obisnuit al omului, dar nici nu trebuie sa ne ferim de ea ca de o otrava. „De multe ori o consumam fara sa ne dam seama, pentru ca se adauga ca ‘umplutura’ in tot felul de alimente. Consumul de soia ramane o alegere personala, alaturi de multe alte alimente, iar pentru vegetarieni este un aliment valoros, prin aportul important de proteine. Personal nu ma dau in vant dupa niciun preparat din soia, dar nici nu refuz daca mi se serveste asa ceva, din cand in cand”. Cat priveste din ce in ce mai controversata carne, nutritionistul sportiv crede ca nu ar trebui gasiti inlocuitori pentru ea, doar in cazul in care exista o motivatie medicala, religioasa sau de alta natura, alta decat cautarea unui substitut mai sanatos.

Foto main: Flickr/rusvaplauke

Cititi si:

Condamnati la carne. Este omul carnivor din fire?

Carne falsa din pudra de soia cu textura de pui


38 de comentarii

  1. mancati soia fratilor si o sa ajungeti toti ca asiaticii,
    un metru juma si sa nu mai distingeti intre barbati si femei…

    • Vezi ca faci confuzie intre factorii alimentari si cei genetici. Sau era o gluma… ? Oricum trebuia sa mai spui ca japonezii sunt cunoscuti pentru longevitatea lor foarte mare, influentata probabil de unul din cei 2 factori (mai ales cel nutritiv) sau de o combinatie a lor.

  2. Uleiul de soia şi PHG-ul
    Uleiul şi laptele de soia (tofu) conţin o substanţă toxică numită phyto-hemaglutinină, sau PHG. Dacă analizăm expresia, constatăm că ea conţine următorii termeni:
    phyt – din plante; hem – sânge; şi glutinin – „lipici” din proteine vegetale.
    PHG este o moleculă proteică mare care are capacitatea de a aglutina sângele uman.
    A aglutina înseamnă a „lipi”, a determina o „aderare”, a combina într-o masă”!
    Efectul Rouleau reprezintă un bun exemplu de aglutinare. Uleiul din soia şi toate produsele pe bază de soia sunt bogate în PHG, inducând efectul Rouleau.
    PHG determină încetinirea circulaţiei sângelui şi coagularea acestuia. El se
    combină cu impurităţile din sânge şi formează aşa-zisa placă de pe pereţii arteriolelor, blocând astfel capilarele fine ale ochilor, urechilor şi SCALPULUI. Este unul din principalii factori contributori ai efectului Rouleau (sânge îngroşat), care afectează astăzi mai bine de 85% dintre americani. PHG blochează celulele T ale sistemului imunitar şi influenţează negativ sistemul nervos central şi pe cel periferic. Modifică activitatea hormonală şi o influenţează pe cea endocrină şi exocrină, încetinind astfel funcţionarea
    organelor vitale.
    S-a constatat că PHG ucide şobolanii! Este o substanţă otrăvitoare pentru toate fiinţele vii. La fel ca în cazul oricărei otrăvi sistemice, cantitatea consumată, perioada de 207 expunere şi predispoziţia individuală sunt principalii factori care indică toleranţa la soia, chiar dacă uleiul şi proteinele acestei plante sunt extrem de toxice pentru organismul uman! Efectele PHG-ului din soia sunt „cumulative”.
    Soia şi digestia
    Soia interferează cu digestia normală. Boabele de soia produc gaze şi
    dezechilibrează biochimia corpului. Un alt membru faimos al familiei Fabalelor sunt arahidele. Mulţi oameni nu pot digera untul din arahide. Prin comparaţie cu soia, arahidele nu conţin decât o cantitate mică de PHG. Alt exemplu din familia Fabalelor este lintea. Aceasta nu conţine însă aproape deloc PHG.
    Două plante din categoria Fabalelor care provoacă probleme serioase pe termen lung animalelor care pasc sunt trifoiul şi lucerna. Ele se pot dovedi uneori letale, şi provoacă balonarea rumegătoarelor. Vacile, caii şi oile caută de regulă ierburi care conţin proteine şi zaharuri necesare creşterii. Aceste ierburi au o orientare diferită a rotaţiei moleculelor lor prin comparaţie cu soia, lucerna şi trifoiul.
    PHG-ul din soia reacţionează cu mineralele din sânge şi cu gazele dizolvate în acesta, precum clorul, cloraminele şi fluorul, dând naştere unor substanţe care seamănă cu depunerile de pe vana din baie, de pildă atunci când folosim un săpun de leşie pentru a spăla într-o apă dură.

    Concluzia: e necesara ca sa ne curatam incet cu totii!

    • “Este unul din principalii factori contributori ai efectului Rouleau (sânge îngroşat), care afectează astăzi mai bine de 85% dintre americani.” de aici rezultă că fast food-ul şi junk food-ul este pe bază de soia şi nu de carne de vită, adică americanii ăştia sunt nişte mâncători atroce de soia+vegetale şi nu de ce am menţionat mai sus. Ai naibii de americani vegetarieni!!!???

      Vezi că baţi câmpii. Şi mai bagi şi strâmbe. Cine te plăteşte? Vre-o şaormărie, evit să menţionez şi pe alţii?

    • Silviu, nu te supara, dar ai facut o varza. Poate citesti multe si te informezi, dar mai selecteaza din resurse si fa niste ierarhii.
      Ai preluat cu succes modul “american” de a scrie despre diferite subiecte.

      Nu exista “Fabale” ci Fabaceae (sau simplu Leguminoase) .

      Orice substanta luata din hrana nu intra direct in singe , in aceeasi cantitate in care a fost si ingerata – depinde de niste procese de absorbtie la nivel intestinal, care e influentat si de prezenta altor substante .
      Poti sa ucizi sobolani dindu-le si prea multa apa.

      Leguminoasele sunt recunoscute ca fiind mai greu digerabile – de aceea le gasesti in diferite bucatarii fierte impreuna cu ceapa, mincate cu cimbru, etc – din cauza proprietatilor carminative – ajuta la digerarea mai buna a zaharurilor din crusta leguminoaselor, care dau problemele cunoscute, in urma fermentatiei… o flora intestinala care e invatata cu un consum constant de leguminoase ajuta la diminuarea mult a efectelor neplacute .

      In privinta uleiului m-as ingrijora mai mult in ceea ce priveste modul de extragere – prin proces chimic – cit reuseste purificarea sa curate substanta folosita.

      Si ce treaba au rumegatoarele mincatoare de lucerna si trifoi ? Tu consumi lucerna?

      Incheierea e fabuloasa.

  3. Catalin nu consumi soia si stai rau la “mansarda”…
    Asiaticii consuma soia si traiesc cu 10-15 ani mai mult decat noi.
    Asiaticii vor cuceri lumea……

    • Sau o fi de la orez? Sau de la peste? Sau de la stilul de viata (mare parte rural, activitate fizica, mancare putina, etc)? In insula Okinawa este ceea ce se numeste “blue zone”, adica procentul celor care ajung la 100 ani este mai mare decat media altor regiuni (acolo aparent doar femeile traiesc mai mult).

      Apropo, recent am citit ca in China au cateva sute de milioane de supraponderali si obezi (adunati cam 20% din populatie, peste 200 milioane se pare). cica ar fi si cei mai mari consumatori de fast-food (ca procent din populatie), depasind pana si SUA la acest capitol.

      Asa ca…mai asteapta vreo 20 de ani sa vezi statisticile :).

    • raspunsul, din cate stiu eu, este “depinde”.

      adica, se pare ca produsele sanatoase de soia sunt cela fermentate. astea sunt produsele traditionale asiatice. restul e inventie recenta, care poate fi sau nu sanatos. din cate stiu eu, restul nu e sanatos.

      produsele traditionale asiatice sunt:
      miso, pe care daca il gasesti in zona iaurturi si alte chestii la rece acolo atunci e ceva bun si viu, altfel ala de pe raft e doar ceva cu gust de miso;
      tamari, care e sosul de soia ce se obtine de la fermentarea soiei cand se face miso, si mai sunt si alte sosuri de soia, insa cele bune sunt cele obtinute prin fermentare traditionala indelungata;
      natto, care sunt boabe intregi de soia fermentate, insa chestia asta cica are un miros nu prea placut, chiar si in japonia se mananca mai mult in anumite zone unde e traditional, iar in alteel nu prea.

      or mai fi si alte produse traditionale fermentate din soia despre care eu nu stiu.

      noi europenii nu suntem obisnuiti cu soia, si as tine la minim consumul de asa ceva. eu folosesc din cand in cand miso la supe sau sosuri si mai folosesc si sos de soia din cand in cand.

    • Cred ca ideea articolului era – folositi cu moderatie . (probabil mai important pt cei care aleg un mod vegetarian de viata)
      As mai adauga si un ” studiati cu atentie modul in care e folosita soia la popoarele cu traditie ” – ce combinatii, ce condimente, cum e preparata. De asemenea e preferabil sa fie folosita cit mai putin prelucrata.

      Inca ceva – in articol se mentioneaza un procent urias de proteine. Care e valabil pt boabele neprelucrate, in momentul in care ai fiert soia s-au pierdut jumatate.

  4. Trebuie mentionat faptul ca exista, in primul rand, un interes economic enorm pentru soia, cultura care, cand este modificata genetic (75% di cazuri in SUA si Europa), aduce profituri de miliarde. Practic soia modificata, rezista la erbicidele defoliatoare (care distrug tot ce e verde), rezultand culturi extrem de profitabile. Nu poti sa nu ai dubii cand stii ca primeaza profiturile astronomice.
    In al doilea rand, credinta noastra ca asiaticii consuma soia in nestire este falsa. Orezul este alimentul de baza si soia apare doar ca un condiment. Vegetarienii vestici consuma de 3 ori mai multa soia decat extremorientalii.
    In al treilea rand, pentru noi europenii, soia este un aliment nou. Se spune ca inca nu a trecut destul timp istoric pentru formarea tuturor enzimelor necesare metabolismului complet al graului, cu atat mai putin a soiei.
    Nu vad, pe de alte parte, de ce alte leguminoase, dintre care amintesc aici lintea, ar fi mai prejos soiei, inafara poate, de rentabilitatea culturii.

    • Exista interes pentru soia modificata genetic in defavoarea soiei nemodificata. Profit de miliarde? Probabil pentru miliarde de tone. Nu se compara cu interesul economic din domeniul carnii si lactatelor.

      Nu e bine sa mananci in nestire nimic. Soia condiment? Glumesti. Probabil n-ai mancat niciodata si nu stii ce gust are. Asiaticii au inventat tofu si il consuma frecvent.

      Cu enzimele sunt povesti. O fi mai usor de digerat carnea si lactatele?

      Nu zice nimeni sa mananci NUMAI soia. E buna si lintea, fasolea, mazarea etc. E bine sa mananci divers. Totusi soia e deasupra tuturor prin continutul de substante nutritive.

  5. Nu asiaticii traiesc cel mai mult. ci francezii si italienii.
    Asiaticii maninca soia pentru ca nu prea au multe optiuni.
    Da, la americani totul este cu soia, cine stie sa citeasca se poate convinge singur.
    Conform standardelor europene cirnatii trebuie sa contina minim 30% carne. In Anglia ii fac cu mai putin de 30% si din cauza asta au trebuit sa-i numeasca british sausages. Ce credeti ca este pina la 100%?
    Eu nu maninc soia.si nu cumpar produse gata preparate. Si va sugerez sa faceti la fel.

  6. SCRIU CU LITERE MARI PT CA CEI CE VOR CITI SA FIE MULT MAI ATENTI.
    PRODUCTIA MONDIALA DE SOIA ESTE DE MULTI ANI URMATOAREA:
    >> 95% MODIFICATA GENETIC
    >> 5 % NEMODIFICATA GENETIC

    EFECTELE ACESTEI PLANTE SUNT GROAZNICE.FIUL MEU A BAUT LAPTE ” NUTRICARE SOIA” , REZULTATUL A FOST SCADEREA IMUNITATII SI IN SCURT TIMP ASTM BRONSIC.

    AM DISCUTAT CU ALTI PARINTI DIN ANGLIA SI SE PARE CA EXISTA INFLUENTA INTRE CONSUMUL LAPTELUI DE ACEST GEN SI ADHD LA COPII

    ADULTI CARE AU MINCAT O PERIOADA DE TIMP VESTITELE ” SNITELE, CARNACIORI ETC TOATE PROSTIILE SUNT ACUM IN INVESTIGATII CU COLECISTUL BILA

    • LOL! Feriti-va de ~ucigasul feroce~ numit SOIA!
      Ogi,cred ca esti putin dezinformat/a! Soia este o leguma f buna Intr-adevar snitelele si celelalte derivate gustoase sunt balarii,deoarece au o gramada de aditivi …Laptele de soia preparat de mine acasa inseamna soia + apa,deci de ce mi-ar scade imunitatea…ca de la fasole sau linte ma simt bine(exceptand emanatiile de rigoare 🙂 ) Aberezi rau daca pui vinovat de astm soia! E ilogic!
      “AM DISCUTAT CU ALTI PARINTI DIN ANGLIA SI SE PARE CA EXISTA INFLUENTA INTRE CONSUMUL LAPTELUI DE ACEST GEN SI ADHD LA COPII “…parintii astia au facut studii care sa ateste acest lucru? Din cunostiintele mele,se pare ca ADHD are o importanta componenta genetica…cunosc copii cu ADHD care au fost hraniti EXCLUSIV cu lapte de vaca,nu au gustat soia in viata lor…

    • Ogi, poti crie si cu litere mici – sansele de a fi citita sint mai mari pt ca sunt mai cursive pt ochiul cititorului . Ai alte optiuni pe tastatura sa faci un mesaj vizibil >>.

      Esti sigura ca in cazul fiului tau nu poate fi incriminat paracetamolul ? care a fost evidentiat intr-un studiu recent ca fiind implicat in declansarea astmului la copil. Sau poate nu ai alaptat, si imunitatea a fost mai slaba, facindu-l mai susceptibil la infectii respiratorii, favorizind astmul.
      Sau daca vrei sa luam in calcul laptele – ce mai avea pe linga lapte ? indulcitori, aromatizanti, etc .. ca tot ai adus in discutie ADHD.

      Snitele si cirnaciorii nu se prepara singuri – au nevoie de ulei , problemele cu colecistul apar si la un consum crescut de grasimi, si datorita sedentarimului, si consumuli de alcool, si consumului unor medicamente, etc .

  7. OGI ARE FOARTE MARE DREPTATE!!!

    VA SFATUIESC SA URMARITI FOOD Inc si FOOD FUTURE!!!
    DOCUMENTARELE ASTEA PUN PUNCTUL PE iiiiiiiiiiiiiii-URILE ASA ZISELOR ORGANISME MODIFICATE SAU MAI BINE SPUS MANIPULATE GENETIC!!!!

    O CHIPA DE CERCETATORI DIN ARGENTINA DAR DIN CARE FAC PARTE CERCETATTORI SIN BRAZILIA, UK, SI SUA CARE SUNT SI TARILE IN CARE DOMINATIA ORGANISMELOR MANIPULATEGENETIC ESTE AOPRAPE TOTALA AU DESCOPERIT RECENT CA DUC LA MALFORMATII ALE FATULUI IAR ALTE EFECTE DIRECTE ASUPRA CONSUMATORULUI FIIND DEJA IN CURS DE STUDIERE. IERBICIDUL ROUND-UP PRODUS DE MONSANTO UZAT EXCLUSIV IN PRODUCTIA DE SOIA MANIPULATA GENETIC NUMITA SI ROUND-UP-READY ESTE DOVEDIT TOXIC FACAND PARTE DIN FAMILIA GAZELOR TOXICE UZATE IN RAZBOAIE.

  8. FDA ESTE EXTREM DE COMPROMISA. TOTI MANAGERII ACESTUI ORGANISM DE CONTROL AL ALIMENTELOR DIN SUA PROVIN DE CCA 20 DE ANI DIN CADRUL INDUSTRIEI GIGANTICE A ORGANISMELOR MANIPULATE GENETIC SI CARE DUPA CE AU FACUT LOBBY PT TRANSNATIONALELE GEN MONSANTO, PIONEER, SYNGENTA SAU ALTII AU TRECUT PRIN MEGA CORUTIE NUMITA IN SUA SI LOBBY LA CONDUCEREA ACESTEI INSTITUTII SI CARE A IMPUS CA PRINCIPIU DE REGLEMENTAE PRACTIC LIPSA DE REGLEMENTARA NUMITA IN PRESA MAINSTREAM SUA SI DEREGULATION/DEREGULARIZARE ADICA LIBER LA ORICE. FDA PT APORBAREA SI CERTIFICARE ORGANISMELOR MANIPULATE GENETIC SE BAZEAZA EXCLUSIV PT TESTELE FACUTE DE CATRE GIGANTIII INDUSTRIEI ORGANISMELOR MANIPULATE GENETIC ….CARE ESTE CEVA DE GENUL IN CARE IN FINALA CHANPIONS LEAGUE LA FOTBAL INTRE ECHIPELE A SI B ARBITRUL ESTE MANGERUL ECHIPEI A.

    PEEENIIIBIIIILEEEE SI EXTREM DE PEEEERIIIICUUUULOOOAAAASEEE!!! ACESTE TRANSNATIONALE SI ORGANISMELE LOR MANIPULATE GENETIC

  9. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Cand extremele se trezesc din adormire: MASONERIA SI EXTREMA DREAPTA FREAMATA NARILE LA MIROSUL SANGELUI/ “CARDUL CETATEANULUI” IN GRECIA – destinat tuturor tranzactiilor cu statul si, pe viitor, si tranzact

  10. OHOOOOHOOOO

    MONSANTO NU SUNT AIA CARE IMPREUNA CU BECHTEL SI SMITHFIELD AU TAIAT O JUNGLA INTRE BOLIVIA, BRAZILIA SI PARAGUAY DE CCA 400.000 KM PATRATI -DE 2 ORI MAI MARE DECAT ROMANIA- IN CARE AU EXTERMINAT ZECI DE MII DE SPECII CA SA INTRODUCA MONOCULTURA DE SOIA MANIPULATA GENETIC??/!!! BAAA, DAAAAAAA…..EI SUNT.

    PAI ASTIA NU DOAR CREAZA UN DEZASTRU DE MEDIU COLOSAL PRIN EXTERMINAREA JUNGLELOR SI VALORIFICAREA SLABATICA A SOLULUI EXTREM DE BOGAT DAR CARE DEVINE UN STERIL IN 10 ANI DE EXPOLATARE CU MONOCULTURA DE SOIA MANIPULATA GENETIC DAR SI UN DEZASTRU SOCIAL DE PROPORTII MITICE PT CA AU DISTRUS HABITATUL A SUTE DE MII DE INDIGENI DIN BOLIVIA, BRAZILIA SI PARAGUAY CARE TRAIAU EXTREM DE SUSTENABIL IN JUGLELE RESPECTIVE ESTREM DE BOGATE DA AU DUS SI LA RUINAREA AGRICULTORILOR IN EUROPA UNDE EXPORTA SOIA MANIPULATA GENETIC LA COMPBINATELE SMITHFIELD DN POLONIA, ROMANIA, SPANIA SI UK …SI ASTFEL AU DUS SI LA DEZAZTRUL AGRICOL DIN EUROPA FERMIERII DIN ROMANIA NU MAI AU CUM SA CONCUREZE LA FURAZELE LOR DI PORUMB SI NUTRETURI COMBIANTE PRODUSE IN METODE TRADITIONLE SI SUSTENABILE FIIND BATUTI DE CATRE MEGA PRODUCTIILE DE SOIA MANIPULATA GENETIC PRODUSA PRIN METODE SALBATICE DE EXTERMINARE SI DISTRUGERE A MEDIULUI SI A COMUNITATILOR TRADITIONALE DE PESTE TOT UNDE ACESTE TRANSNATIONALE PUN PICIORUL.

  11. Exista dovezi ca in soia se gasesc niste substante care imita hormonii feminini. (estrogenii.) Din acest motiv nu ar fi recomandat sa se dea la bebelusii cu alergie la laptele de vaca baby formula pe baza de lapte de soia, fiindca ar fi echivalent cu 5 pastile anticonceptionale pe zi. sursa* http://www.healingdaily.com/detoxification-diet/soy.htm
    Probabil din acest motiv asiaticii mancand soia de generatii , au ajuns sa arate unisex sau cu alte manifestari ( vezi tailanda etc) … Informati-va inainte de a folosi produsele de soia, cel putin pentru copii!

    • Estrogenii din vegetale – fitoestrogenii – au actiune mult mai slaba, sunt nesteroidieni si au chiar efect benefic, anticancerigen si nu numai. Hormonii din produse animale sunt intr-adevar nocivi.

      Numai prostimea crede ca barbatii au numai testosteron. Excesul de testosteron e chiar nociv. Estrogenii sunt prezenti si la barbati si sunt necesari pentru functia reproductiva.

      Laptele de soia nu e chiar lapte si nu poate inlocui laptele matern.
      Sunt numeroase studii care arata ca laptele de vaca nu are ce cauta in alimentatia bebelusului. E bun doar pentru vitei.

      Asa ca informeaza-te. Din surse serioase.

  12. Pingback: Csodatévő vagy átlagos élelmiszer? A sokat dicsért szójáról » Think Outside The Box

  13. Intervin doar asupra unei remarci din corpul articolului care vrea sa care-va sa-zica sa califice un truism si-anume acela ca omul este omnivor, profund gresit. Daca asta se preda si la medicina avem fundatia situatiei catastrofice de astazi in care medicina alopata de stat trateaza cit-de-cit bine doar accidentele violente si pompeaza in populatie antibiotice spre delirul industriei farmaceutice.

    Omul este, teoretic, MUUUULT mai mult ierbivor decit omnivor. In practica contemporana insa este mai mult carnivor decit ierbivor, ca dovada ca nu ajunge decit in rare cazuri la peste 110 ani, cum ar fi normal, vezi aici:
    http://www.sailsarana.com/whocares%20files/anatomy.pdf

    Astea fiind zise eu as minca pe rupte soia daca as fi cultivat-o eu sau niste tarani pe care-i cunosc. Cum n-o sa se intimple nici una din cele doua prefer sa pun soia in la carantina. Mincati oameni buni cartofi si-ati rezolvat problema (dar nu fripti in ulei ci doar fierti)

    Alles gutes!

    • Omul este omnivor. Nu o zice medicina, au demonstrat-o alegerile culinare facute de om de-a lungul istoriei – atit cit o cunoastem.

      Cei care au supravietuit pina la virste venerabile nu sunt din categoria supraponderalilor. Restul e genetica si noroc.

      Cartoful nu e cea mai fericita recomandare – e impanat cu carbohidrati, are un indice glicemic superior – ideal pt o cura de ingrasare.
      Oamenii folosesc in dieta frecventa doar un procent ridicol de mic din totalul speciilor de plante comestibile, iar termenul “biodiversitate” cam lipseste din vocabularul actual ( asta si ca sa atrag atentia ThinkInsideThe Box ca la Nagoya se desfasoara o anumita conferinta pe teme de biodiversitate, poate sunt interesati ). Cistigul nostru ar fi ca lumea ar deveni mai informata, si promovarea desantata a cite unei culturi cu titlu de supe-aliment, nu e o solutie reala , decit cel mult pt buzunarele businessului.

      • “Alegerile culinare” au demonstrat ca omul e capabil sa-si scurteze viata si sa se autodistruga. Si ca e condus mai degraba de vicii decat de ratiune.

        E dovedit ca genetica nu are un rol asa mare pe cat se crede. De exemplu oameni provenind din rase considerate favorizate genetic fata de anumite boli, odata cu schimbarea dietei au pierdut acest avantaj.

        E intr-adevar bine sa mananci variat (produse vegetale).

        Din motive de eficienta omul cultiva suprafete mari cu un numar limitat de specii de plante comestibile, dar asta nu e neaparat un lucru bun.

        Nu sustin ideea unui singur aliment miraculos, dar totusi nu toate plantele comestibile sunt egale, sunt unele cu proprietati mai bune decat altele. Asta nu inseamna sa mancam numai soia.

  14. Nu vreau sa ducem discutia in obtuz, dar bunicul meu care nu a mancat nici o data soia ,are 83 ani,bea numai lapte ,ceai ,vin, mananca carne de pui ,rata gasca, porc,iepure, nutrie, mai putin vitel si vita,branzeturi din lapte nu tofu,snitel de vitel sau porc nu de soia care sincer are gust de carton si nu citeste retete de la nutritionisti, asa e el la 83 ani ……

    • Daca nu vrei sa “ducem discutia in obtuz”, nu da exemple obtuze. Exista si oameni care au cazut de la etajul 5 si n-au avut nimic, de exemplu. Asta nu inseamna ca e ceva de recomandat. Ca sa aiba relevanta, trebuie sa se faca un studiu statistic. Ori statistic e demonstrat ca oamenii cu regimul asta mor de boli cardiovasculare si diverse cancere.

      E adevarat ca efortul fizic accelereaza metabolismul si compenseaza uneori efectele regimului alimentar nepotrivit.

      Probabil ca bunicul nu o sa stie niciodata cat ar fi trait daca ar fi avut o altfel de dieta 🙂

  15. Domnilor, bag de seama ca multi dintre cei care-si dau cu parerea ca mari specialisti, si dau la geoale, sunt indivizi care nu prea au consumat soia la viata lor. Aveti probleme cu soia modificata genetic? Bine fratilor, luati-va nemodificata genetic. Aveti probleme cu carnatii si alte semipreparate din soia din magazine? Luati-va soia boabe, si faceti-va acasa, pate, lapte, tofu si altele. Criticati ca nu contine toti aminoacizii esentiali ? Suplimentati si cu alte surse de proteine… Doar n-o sa credeti ca e mai buna carnea de la combinatele romanesti sau straine… unde nu are rost sa incepem discutia cum is crescute, si cu ce-s hranite. Eu si familia, consumam soia de ani de zile si ne simtim perfect. Nu ne-am feminizat de la fitoestrogeni, si suntem foarte sanatosi. Succes, si incercati ceva inainte sa va dati cu parerea din auzite.

    • Problema MG/ NMG consta in faptul ca nu stii cum sa o alegi – nu scrie pe eticheta.

      In privinta efemizarii – problema rezida in alte produse de larg consum – produse de igiena personala, produse de curatare, bisfenol A (zic unii) – folosite zilnic, ani intregi.

  16. Tocmai ca sa nu ducem ideile in obscur va propun un simplu exercitiu de imaginatie, celor care aveti o viata de bestii corporatiste (adica cu fundul in scaun mai toata ziua), sa va inchipuiti cam cit ati putea-o duce consumind numai din lista de bucate de mai sus (cumparate din hypermarket, evident)

    Cred ca multi care citesc rindurile astea au nostalgia traiului rustic in care poti sa maninci ce simti ca ai nevoie dintr-un mediu curat si cinstit, la aer curat si munca fizica. Proteinile si compusii carnii de vinat sau de bibilica crescuta pe coasta unui deal sint altele decit cele ale unui pui/porc crescut pe raft – dar asta e deja un alt truism si nu mai intru in amanunte ca devine totul prea personal, doar un lucru mai vreau sa precizez din proprie experienta: aia care se imbata cu apa rece cum ca stramosii nostri erau vinatori si mincau carne pe rupte ar trebuie sa iasa la cite o vinatoare sa vada cum poti sa-ti petreci zece weekend-uri prin coclauri fara sa apuci sa tragi un foc, si asta nu pentru ca n-ar fi vinat.

    • Nein, nein, herr Dr. : -)
      la noi sint prea multi vinatori si distrug fondul cinegetic, prin campanii aiurea.
      De aceea il prefer pe porcul/puiul care alearga in voia lui la o ferma (intr-adevar nu crescut pe raft)

      Dreptul la nostalgia traiului rustic, mediului si aerului curat se cistiga prin atitudine civica si implicare in pastrarea ecosistemelor – si poate fi facut si stind pe scaun .

  17. Pingback: Experiment indraznet: Un american va manca numai cartofi timp de doua luni » Think Outside The Box

Leave A Reply