Mai are valoare scoala romaneasca? Scoala de stat vs. Homeschooling

87

Nu exista om care nu s-a intrebat macar o data de ce avem nevoie sa mergem la scoala. De obicei, astfel de ganduri ne frecventeaza cand suntem inca in scoala si ne mai gasesc din cand in cand si de-a lungul vietii, in situatii in care ne dam seama ba ca n-am invatat nimic aplicabil, ba ca am uitat tot ce am invatat in anii grei petrecuti in diverse clase de profil. Nu suntem mai optimisti nici cand ne uitam la ceea ce se intampla in sistemul de invatamant: reforme fara strategii, discutii fara capat despre salarii si niciodata despre curicula si o lipsa totala de creativitate. In aceste conditii, merita sa punem intrebarea: oare scoala de acasa poate fi o alternativa reala celei de stat?

 

 

de Magor Csibi

 

Evident ca daca dorim sa lansam o astfel de dezbatere, e greu sa fim exhaustivi. Problema e mult prea complexa si mult prea adanca ca cineva sa poata gasi o singura solutie optima. Insa o dezbatere de acest gen ar trebui sa aiba loc in societatea romaneasca, cu atat mai mult cu cat, din pacate, marea majoritatea a “dezbaterilor” pe aceasta tema au fost duse pe piste false, au dezbatut subiecte irelevante si au reprezentat o discutie de nuante a celor care cauta solutii doar intr-un sistem de invatamant demult depasit.

Totodata, se pare ca reformele nu produc efecte benefice, ba chiar din contra. In loc ca sistemul nostru de invatamant sa se imbunatateasca, asa-zisele reforme produc doar confuzie in sistemul romanesc, programat parca sa lupte impotriva oricarei idei inovatoare. In plus, se pare ca noi cautam solutii doar printr-o legislatie stricta si parca nu vrem sa acceptam faptul ca flexibilitatea poate aduce cateodata inspiratie, idei inovatoare si rezultate concrete.

La toate aceste neajunsuri se adauga si contextul nefavorabil actual din sistemul de invatamant. Bugetul educatiei este subfinantat, iar in planul strategic rareori putem observa si alte directii decat salarii si investitii in cladiri. Din ce in ce mai multi profesori isi schimba meseria sau pleaca din tara, iar locurile ramase sunt umplute cu oricine ramane, sau cateodata sunt lasate goale.

In acest context, orice cetatean se poate intreba pe buna dreptate daca mai e invatamantul de stat cea mai buna optiune. Mai mult, in acest context se poate lansa o dezbatere noua, pentru a identifica si alte solutii decat eterna alternativa a invatamantului privat. Si aici se pune intrebarea daca invatatul acasa –  “homeschooling”, cum este denumit in engleza –, este sau nu o alternativa viabila pentru unii copii.

Aceasta dezbatere nu doreste sa trateze detaliile tehnice ale problemei, cum ar fi cadrul legislativ sau recunoasterea studiilor sau a curiculei, ci vrea sa creeze, intr-o zi in care mii de elevi incep un nou an scolar, o dezbatere de principiu despre oportunitatea acestui tip de invatamant si utilitatea scolii clasice de stat.

Pe langa opiniile celor doi experti, speram ca vom primi si un feedback real de la voi.

[coloana]

Educatie de stat sau educatie privata?

de Stefan Vlaston, profesor, presedintele Asociatiei Profesionale pentru Educatie si Cercetare – Edu Cer

Discutia aceasta este veche si pasionala.

Cel mai vehement studiu contra educatiei de stat este Impotriva socialismului educational, scris de Murray N. Rothbard. Autorul argumenteaza ca invatamantul public gratuit este un mijloc utilizat de guvernanti pentru a indoctrina si modela tineretul unei natiuni in directia dictata de interesele pe care acestia le slujesc.

Iata ce spune Archibald D. Murphey, intemeietorul sistemului scolilor publice din Carolina de Nord, in favoarea unor astfel de scoli:

toti copiii vor fi instruiti in ele…In aceste scoli vor trebui sa fie inculcate principiile moralitatii si ale religiei, si sa se formeze obisnuinta subordonarii si a supunerii…Parintii lor nu stiu cum sa ii instruiasca…Statul, in caldura si solicitudinea sa fata de bunastarea lor, trebuie sa-si asume responsabilitatea acestor copii si sa-i aduca in scoli, unde mintile lor pot fi luminate, iar inimile lor se pot obisnui cu virtutea.

Pentru romani este inca proaspat in memorie exemplul scolii comuniste, asociat de “Cantarea Romaniei” si tot ce tinea de cultul personalitatii conducatorilor, exemplu care confirma cu asupra de masura concluziile studiului citat.

In prezent s-au schimbat conducatorii, presa este libera, dar structura scolii, curriculumul scolar, managementul institutiilor, toate sunt dictate de guvernanti. Ce interese slujesc acum guvernantii? Daca evaluam situatia economica, sociala si nivelul de eficienta atins de sistemele de educatie si formare profesionala putem concluziona ca nu interesele majoritatii cetatenilor. Altfel nu ne-am putea explica implozia economica si riscul iminent al unui faliment de tara in fata caruia ne aflam.

Care este, totusi, rolul statului?

Statul este  responsabil in fata cetatenilor de legalitatea, calitatea sau cel putin nenocivitatea bunurilor si serviciilor aflate in piata la un moment dat. De exemplu a serviciilor medicale si farmaceutice. Cu serviciile de educatie si formare profesionala  este mai simplu, ca din lipsa de educatie nu se moare.

Statul mai este responsabil de o egalizare, pe cat posibila, a sanselor, a echitatii accesului la educatie, a solidaritatii sociale. Faptul ca anumiti copii s-au nascut si traiesc in familii sarace nu este vina lor, fara interventia statului ar trebui sa refaca destinul parintilor, adica sa traiasca si ei in saracie si ignoranta. Solidaritatea sociala ii ajuta sa depaseasca aceasta conditie.

Prin instrumentele pe care le are la indemana, statul inlocuieste (sau ar trebui sa inlocuiasca) parintii, in alegerea traseeleor educationale ale copiilor. In functie nu de dorinte, de sperante si iluzii desarte ci de inclinatiile, talentele, potentialele copiilor, cerintele pietei muncii, adesea ignorate de parinti cu mai putina educatie.

Desi in Polonia fiecare scoala a primit dreptul de a-si dezvolta propriul curriculum scolar, propria identitate educationala, nu cred ca suntem in aceeasi situatie, nu toate scolile romanesti ar fi capabile de o asemenea performanta conceptuala. Solutia de compromis este data de proiectul Legii Educatiei Nationale care lasa la latitudinea scolii 25-30% din curriculum si la initiativa profesorului 25% din numarul de ore alocat disciplinei respective. Dupa o perioada de observare este posibil sa preluam si noi modelul polonez.

Statul certifica studiile, prin examene de absolvire. Sau da dreptul institutiilor de invatamant private acreditate sa le certifice. Fara diplome de absolvire, care sa confirme obtinerea unor competente specifice programelor de studii urmate, este greu de vazut cum se pot continua studiile la un nivel superior, respectiva intrarea in piata muncii.

Experienta invatamantului superior privat.

Profitand de explozia cererii de diplome universitare dupa 1990, invatamantul superior privat a devenit o afacere profitabila, indiferent la rezultatele activitatii, profitand de naivitatea tinerilor, de lipsa de control din partea organismelor de stat, de complicitatea parlamentarilor, ministrilor si  decidentilor, direct interesati prin bani si influenta in transformarea universitatilor private  in “fabrici de diplome” si de bani.

Fenomene negative, de genul universitatii Spiru Haret au distrus increderea publicului in invatamantul superior privat, mai ales de cand diplomele emise de aceasta universitate, la programele de studii neacreditate, nu sunt recunoscute in piata muncii.

Invatamantul prescolar privat

Gradinitele private au avut si au un nesperat succes, banii mai multi provenind din taxe si controlul nemijlocit, aproape zilnic, al parintilor au  condus la o prestatie multumitoare. Lucrand adesea cu un numar mic de copii, rezolvand criza de spatii pentru invatamantul prescolar din sistemul de stat, oferind solutii pentru parintii ocupati toata ziua la slujbe grele dar bine platite, invatamantul prescolar privat reprezinta o poveste de succes in plina dezvoltare. Inclusiv prin oferta de “after school” pentru elevii din invatamantul primar sau gimnazial.

Proiectul de Lege a Educatiei Nationale (LEN)

Acest proiect de lege, inca neaprobat de parlament, face un urias pas inainte, considerand ca finantarea de la stat a educatiei nu trebuie sa tina cont de proprietatea de stat sau privata a furnizorului ci doar de calitate. Astfel, se decide aplicarea principiului « finantarea urmeaza elevul » inclusiv in invatamantul acreditat privat, prescolar si obligatoriu, optiunea fiind a parintilor si elevilor. Chiar si pentru invatamantul superior se prevad granturi de excelenta, pentru acele universitati care le merita, sub aspectul calitatii.

Finantarea urmeaza elevul, inclusiv in sistemul privat,  ar urma sa fie un puternic imbold dat competitiei, singura generatoare de calitate.

Ce s-ar intampla in situatia in care educatia ar deveni un sistem in intregime privat?

– Fara un control institutional, din partea statului sau poate a unor agentii independente, fara competitia generatoare de calitate, interesele materiale ale furnizorilor ar predomina si ar transforma tot invatamantul in ceeace este acum cel superior: o fabrica de diplome.

– Este posibil sa nu functioneze solidaritatea sociala, astfel incat copii proveniti din familii sarace sa nu poata depasi conditia sociala a parintilor lor.

– Parintii fara prea multa educatie ar fi tentati, in multe cazuri, sa nu-si trimita copiii la scoala, condamnandu-i la munca de supravietuire in sanul familiei, in special in mediul rural.

– Un curriculum national, instrumentat si controlat de stat, daca ar urma modelele europene de succes, ar fi mai eficace, obligand scolile sa-si upgradeze resursele umane si materiale pentru a face fata obiectivelor scolare europene. Suntem in situatia de a arde etapele, nu ne permitem sa evoluam liniar, pentru ca n-am ajunge niciodata din urma statele cu un invatamant si economie performante.

Concluzii

Nu cred ca in momentul de fata trebuie sa alegem intre invatamant de stat sau privat. Mai degraba, asa cum se intampla in multe alte tari, avem nevoie de o competitie reala si nedistorsionata de finantarea diferita, intre cele doua forme de proprietate ale furnizorilor de educatie si formare.

Furnizorii privati raspund mai bine cerintelor pietei si beneficierilor, se pliaza mai rapid pe solutii moderne, pe alternative educationale, cresc eficienta si raportul calitate-pret. Adaugand la finantarea ce vine de la stat, din taxele si impozitele cetatenilor, a unor taxe mai mici decat acelea percepute in prezent, furnizorii privati pot oferi celor care-si permit sa plateasca astfel de taxe servicii de mai buna calitate, sa fie receptivi la cerintele beneficiarilor care nu mai percep astfel de servici ca fiind gratuite.

Celor care nu-si permit plata unor taxe suplimentare, le raman serviciile gratuite ale statului, cu conditia sa participe la actul decizional, in Consiliile de Administratie ale unitatilor de stat, cu constiinta si fermitatea celor care de fapt platesc, prin taxe si impozite, aceste servicii.

Invatamantul tehnico-profesional trebuie trecut urgent in logica parteneriatului public-privat, astfel incat sa beneficieze de suportul logistic-financiar si de specialitate al agentilor economici, in schimbul asigurarii fortei de munca calificate si a unor avantaje fiscale.

Statul are obligatia de a supraveghea in continuare, cu mai multa fermitate, sistemele de educatie si formare, sa protejeze cetatenii de actiuni nocive, precum cele intamplate la Universitatea Spiru Haret, sa autorizeze, acrediteze si sa controleze  unitatile furnizoare de astfel de servicii. Util ar fi ca evaluarea periodica a calitatii sa fie de terta parte, realizata de agentii independente, pentru a micsora tentatia statului, ca furnizor principal de servicii educationale, sa inchida ochii si sa ascunda gunoiul sub pres, cand e vorba de prestatia propriilor unitati. Gestionarea de catre societatea civila a acestor agentii si evaluatori independenti ar fi binevenita, ca o garantie a corectitudinii, profesionalismului si credibilitatii.

Totusi, invatamantul superior si o parte din invatamantul preuniversitar, cel de foarte buna calitate, ar putea fi concesionate sau privatizate cu avantaje evidente. Alaturi de finantarea de la stat, prin vouchere educationale sau prin alte mijloace, invatamantul superior ar beneficia de o piata libera nedistorsionata de diferenta de finantare, s-ar instaura competitia generatoare de calitate, totul sub un control al agentiilor de stat si private de evaluare a calitatii, autohtone sau europene, inscrise in EQAR, Registrul European al Agentiilor de Evaluare a Calitatii in Educatie. Elevii si studentii performanti, dar lipsiti de resurse materiale ar urma sa beneficieze de burse sociale, care sa le asigure taxele si intretinerea completa pe parcursul scolaritatii, conditionat de promovarea cu note mari a examenelor sau obtinerea de credite. S-ar elibera astfel importante resurse pentru asigurarea unui invatamant obligatoriu de buna calitate.

O dezbatere publica pe aceste teme trebuie inceputa si continuata, 20 de ani de invatamant care ne trimite la coada clasamentelor internationale fiind deja prea multi.

[coloana]

Scoala de acasa: invatamant de rezistenta

de Mircea Platon, scriitor, istoric

Dupa 1989, in loc sa recladim un sistem de invatamant clasic, al carui scop ar fi educarea elevilor in spiritul a ceea ce are mai bun traditia culturala romaneasca si universala, s-a trecut la un invatamant alternativ, facultativ, futurist si vag. Scoala de acasa e o alternativa la “alternativa” care, dupa 1989, a transformat sistemul de invatamant romanesc intr-o centrifuga furnizoare de vata de zahar pe bat. Scoala de acasa e o forma de rezistenta si de protest impotriva unui sistem de educatie care nu isi mai indeplineste menirea.

In conditiile existentei unui invatamant normal, bazat pe un curriculum si pe metode pedagogice clasice, pe gramatica, logica, retorica, istorie universala, limbi clasice, asa cum era scoala in Romania anului 1947, scoala de acasa nu si-ar avea rostul decat in cazul unor comunitati etnice, religioase sau ideologice inchise, care ar dori in acest fel sa-si perpetueze identitatea. Dar acolo unde scoala promoveaza continuu, deliberat sau involuntar, prin programa sau prin atmosfera din scoala, analfabetismul si imoralitatea, atunci scoala de acasa devine un mod legitim al majoritatii de a protesta impotriva caderilor sistemului educational public si de a asigura transmiterea acelor valori care ajuta la perpetuarea unei natiuni de oameni integri. Scoala de acasa e deci o forma de protest si un remediu. Ea nu poate inlocui sistemul de invatamant public, dar, ca forma de invatamant privat, poate ajuta copiii sa scape urmarilor nefaste ale unui sistem de invatamant public nociv din punct de vedere intelectual si moral. Scoala de acasa nu e un mod de a dezerta de la batalia pentru un sistem de invatamant public sanatos. Din contra, scoala de acasa e un mod de a rupe cercul vicios care sustine invatamantul public de proasta calitate.

Sistemul in care traim, in Romania, se autoperpetueaza: coruptii si analfabetii recruteaza si promoveaza corupti si analfabeti. Ca si in cazul comunismului, “lupta din interiorul sistemului/partidului” e o iluzie. E o iluzie si pentru ca sistemul, sistemul de invatamant de exemplu, nu iti pune la indemana instrumentele conceptuale si obisnuintele morale cu care l-ai putea infrunta. “To think outside the box” e, in acest caz, nu doar o chestiune de fite, ci de supravietuire morala si intelectuala ca om liber si integru. Scoala de acasa e antrenamentul de azi pentru confruntarea cu sistemul corupt de maine.

Scoala de acasa e redescoperirea invatamantului la scara umana, un refuz al modului in care sunt “procesati”, pe banda rulanta, elevii de azi. Scoala de acasa nu creaza consumatori si nici rotite ale sistemului, ci oameni care pot sta pe propriile picioare, educati sa fie liberi si responsabili. Scoala de acasa nu submineaza insidios relatia dintre parinti si copiii in folosul profesorului-agent de indoctrinare (comunista, neoliberala, politic corecta etc.). Ceea ce nu inseamna ca scoala de acasa consta intr-o mama, fanatica religios, facand intr-o debara exercitii de aritmetica cu patru copii desculti.

De regula, scoala de acasa, in S.U.A. si in Europa de Vest, presupune efortul concertat al mai multor familii care se grupeaza pentru a-si educa impreuna copiii, mai ales cei din clasele I-VIII. In acest fel, copilului nu ii lipseste socializarea. Dar aceasta socializare se face organic, in comunitatea centrata pe familia exinsa, intr-un mediu ocrotitor, fara droguri, sex si violenta. Copilul, si parintii, descopera astfel virtutile comunitatii, ale vecinatatii, lucru important intr-o lume altminteri dominata de solidaritati mecanice, nu organice, de mobilitate motivata economic (te duci unde gasesti de lucru) care distruge familii si comunitati.

Anchetele si studiile efectuate in Occident arata ca scoala de acasa e practicata de parinti de cele mai diverse optiuni politice si identitati etnice si religioase: de la evrei sau atei la musulmani si crestini, de la ecologisti la baptisti, de la stanga anarhista la dreapta traditionalista. Copiii educati acasa obtin de regula rezultate cu 15-30 la suta mai bune la examene decat copiii educati in scolile publice. Materiile, obiectivele asumate si examenele sunt aceleasi. Difera insa calitatea programei si unghiul de abordare. Daca parintii nu se pricep la anumite materii, pot angaja preparatori, mai ales in cazul in care se grupeaza mai multe familii. Statul ofera reduceri de impozite familiilor care isi educa acasa copiii. Scoala de acasa e un mod de a redeveni responsabili in privinta educatiei copiilor nostri.

Cred deci ca ar trebui tratat cu toata seriozitatea si legalizat ca forma de invatamant nu alternativ, ci de rezistenta.

[coloana]

Tags:



87 de comentarii

  1. Romanii, desi au votat influentati de cele doua articole, PRO scoala de acasa, nu-s obisnuiti sa plateasca pentru educatie sau pentru sanatate! Li se pare logic sa-i dea instalatorului, pentru repararea tevii, 200 de lei, dar li se pare imoral sa-i dea doctorului sau profesorului 10 bani pentru prestatia lui! Oamenii sunt entuziasti vis-a-vis de idee, dar cand vor scoate bani din buzunar pentru educatoare, invatatoare, profesor de gimnaziu si profesor de liceu vor zbiera si guita dupa invatamantul “gratuit” de pe vremea lui Ceasca….Oricum, discutia este inutila, 70% din populatia tarii (nu vorbesc despre Bucuresti, unde sunt bani) abia isi permit sa-si achite fctura la electricitate si ratele la masina SH, daramite sa mai plateasca educatie privata….

    • Asa este…
      Din nefericire :
      1) Profesorii trag chiulul cit pot de la indatoririle lor, sint uneori slab pregatiti si ii trec pe elevi numai ca sa aiba slujba.
      2) Elevii trag chiulul de la scoala, NU INVATA NIMIC, si profita cit pot de slabiciunile sistemului

      Rezultatul : hoarde de absolventi inculti care au doar niste cartoane numite diplome

    • @ Misoginelul
      da mi se pare normal sa dau 200 RON instalatorului, deoarece acesta nu primeste salariu lunar din impozitele platite de mine, primeste acei bani deoarece presteaza un serviciu, profesorul, doctorul, etc. sunt platiti lunar indiferent daca muncesc sau nu si ma deranjeaza cand profesorul nu face mai nimic la ore si vine si iti sugereaza ca ar fi bine sa iei meditatii copilului daca vrei sa treaca clasa.
      Sa inteleg ca tu esti frustrat ca si-a cumparat poporul masina? Esti din aceeia care au si acum Dacia 1100 cumparata pe vremea lu’ Ceasca si acum te incurca restul participantilor la trafic?
      Si de unde ai dedus tu ca in Bucuresti sunt bani si restul tarii moare de foame? Da-ne si noua niste statistici care sa demonstreze acest lucru, sa se mai ilumineze si restul tarii.

    • @ Misoginelul
      da mi se pare normal sa dau 200 RON instalatorului, deoarece acesta nu primeste salariu lunar din impozitele platite de mine, primeste acei bani deoarece presteaza un serviciu; profesorul, doctorul, etc. sunt platiti lunar indiferent daca muncesc sau nu si ma deranjeaza cand profesorul nu face mai nimic la ore si vine si iti sugereaza ca ar fi bine sa iei meditatii copilului daca vrei sa treaca clasa.
      Sa inteleg ca tu esti frustrat ca si-a cumparat poporul masina? Esti din aceeia care au si acum Dacia 1100 cumparata pe vremea lu’ Ceasca si acum te incurca restul participantilor la trafic?
      Si de unde ai dedus tu ca in Bucuresti sunt bani si restul tarii moare de foame? Da-ne si noua niste statistici care sa demonstreze acest lucru, sa se mai ilumineze si restul tarii.

    • Cetatenii deja platesc,fara sa fie neaparat constienti – scoala prin impozite si taxe redistribuite spre scoala de stat. Nu mai spun de clasicele fonduri de clasa, rechizite, uniforme, carti ,care tot de parinti sunt cumparate.

    • Perfect de acord cu Dumneavoastra… Daca imi permiteti sa extind remarca, romanul nu e pregatit sa plateasca orice serviciu nu are ca efect imediat un produs palpabil (nu platim designeri, nu platim educatori, nu platim medici). Nici la capitolul instalatori nu stam mai bine pentru ca lipsa noastra de educatie ne face sa nu apreciem just munca celor din jurul nostru, cu toate ca ne simtim nedreptatiti cand suntem pusi in aceeasi situatie. Mediul educational institutionalizat nu este un lucru rau, doar ca din pacate se separa din ce in ce mai mult de viata de familie si nu pregateste oamenii pentru situatii reale. Se intampla si in scoli generale se intampla si in facultati. A devenit un mediu de sine statator din care viitorii adulti nu pleaca pregatiti pentru viata reala: meserie, crearea unei familii in paralel cu aceasta… relatii interumane sanatoase. Tindem sa devenim indivizi sociali si prin aceasta ne auto subjugam regulilor sociale in defavoarea mediului familial. Personal vad scoala de acasa mai mult ca pe un invatamant de tip maestru/ucenic, invatamant care aplicat in mod corect impleteste atat dezvoltarea individului pe laturile care ii sunt favorabile cat si o componenta sociala mai echilibrata. Poate parea o utopie, cred insa cu tarie, ca am uitat sa experimentam sub alte forme poate, lucruri care in trecut functionau foarte bine.

    • sunt de acord sa platesc dar legal …..orice ban neinregistrat (fara chitanta) nu va ajunge acolo unde si cum trebuie…..Iar de “guitat” trebuie sa “guitam” tocmai pentru a identifica problemele. De exemplu, statul acorda o suma de bani pe cap de ele cu care ar trebui sa ne putem duce in orice fel de unitate de invatamant, fie de stat fie privata, pentru o concurenta LOIALA. Diferenta sa se poata plati in functie de regulamentul fiecarei scoli si de organizarea ei.

  2. Optez oricand pentru scolarizarea la domiciliu si ca forma de rezistenta, si ca alternativa la scoala de stat. Este cea mai benefica forma de educatie, personalizata ca stil si adaptata la nevoile si scopurile elevului. In treacat fie spus, in comunitatile izolate asa incepeau micile scoli private in trecut: mai multe familii isi incredintau copiii cuiva dintre ei mai citit si dispus sa faca lectii cu cei mici, contra cost, fireste. E o forma extinsa de meditatii, daca vreti, ceea ce intareste si mai mult ideea ca lectiile in particular sunt forma ideala de scolarizare si reflecta costurile reale pe care le presupune educatia – iar cererea este enorma! Insa nu toata lumea isi permite asa ceva si putini realizeaza faptul ca si aceasta forma de scolarizare este monitorizata de sistemul de stat. Si daca tot am ajuns aici, as mentiona un mare risc in ceea ce priveste scoala acasa: monitorizarea sociala si medicala a copiilor. Profesorii de la scoala, si medicul scolii, au obligatia sa raporteze cazurile care tin de Protectia copilului si de imbolnaviri, ceea ce reprezinta o forma suplimentara de protectie de care, din pacate, doar o parte dintre copii beneficiaza daca sunt educati exclusiv acasa.

  3. hai sa facem ca in state: nu te obliga nimeni sa faci 12 ani de tampeala (hai sa vorbim de curiculumul ascuns din manuale (vezi Puiul, Agripina sau M Viteazul care face prima uniune nationala la 1600 cand conceptul de natiune era plecat in vacanta – si vorbind de Rothbard, nici Nozick nu-i de lepadat). daca esti in stare sa treci examenele ti se elebereaza diploma si la revedere! ai terminat liceul, gimnaziul si alte scoli pregatitoare in iubirea vesnica de glie.

  4. Scoala pentru adulti te pregateste mai ales sa treci niste examene standardizate (fie, de stat, sa zicem). Dar pentru copii si adolescenti inseamna o perioada de formare personala, nu doar predare si testare a unor cunostinte. Este nevoie de toate obiectele de studiu, de cultivarea cat mai multor talente, de expunerea la informatie si cultura – toate mass media, literatura, muzee, teatru, expozitii, calatorii, cinema etc. – si de participarea la viata publica (cluburi, voluntariat, joburi mici alese adecvat etc.) Toate acestea le dezvolta inteligenta, intuitia, simtul estetic, inteligenta afectiva, ideile religioase si filozofice si chiar si identitatea nationala – chiar in masura in care ultimele doua implica si niste alegeri personale. Nu as copia neaparat un model simplist de scoala, fie el si american, daca acesta implica sarirea unor etape doar pentru a obtine o diploma.

    • Cultura educationala vestica a sintetizat f. bine cei patru piloni:

      a invata sa stii (learning to know), a învăţa să faci (learning to do), a învăţa să trăim împreună (learning to live together) şi a învăţa să fii (learning to be- Learning as Personal Growth).

      La noi nici proiectul noii legi a educatiei nu pomeneste de aceasta noua paradigma educationala.

      • Cu atat mai mult imi pun sperantele in educatia la domiciliu. Ceea ce sistemul (inca) nu face, macar niste parinti deschisi la minte, coalizati si dublati de o mana de preparatori (profesori sau invatatori, dupa caz) ar putea suplini cu succes.
        DAR: Sa nu uitam ca aceasta alternativa nu poate exista in absenta unui mediu comparabil cu ea. Paradoxal, acolo unde sistemul de stat ARE succes si este organizat pe baze solide pe toate componentele (inclusiv in activitatea sociala), sistemul paralel de educatie la domiciliu ARE SI EL succes. Cele doua sisteme comunica prin standardele parintilor/educatorilor la domiciliu (impuse de sistemul de stat si care autorizeaza un parinte sa-si educe copilul acasa), prin monitorizarea scolara, prin examenele obligatorii chiar si pentru cei care invata acasa si prin obiectivul final, acela de a echipa copilul cu tot ce ii trebuie ca sa se integreze in toate (sau in cat mai multe) dimensiunile societatii. La un moment dat tanarul va parasi casa in care a fost educat pentru a-si croi un drum pe cont propriu si se va intalni inevitabil cu alti tineri educati la scoala de stat si vor trebui sa traiasca si sa munceasca la un loc, nu?

  5. Scoala de acasa este, asa cum s-a scris, un mod de a protesta impotriva sistemului si “un mod de a rupe cercul vicios care sustine invatamantul public de proasta calitate”, dar nu e numai atat. Sigur, nemultumirea parintilor fata de sistemele de invatamant public sta la baza deciziei de a-si educa acasa copiii in cele mai multe cazuri, insa aceasta nu trebuie sa fie singura motivatie.
    Eu sustin educatia acasa nu ca alternativa la cea publica, ci ca singura educatie care respecta persoana copilului, libertatea lui, interesele, starea lui emotionala. Chiar daca sistemul romanesc ar fi foarte bun, eu tot mi-as educa acasa copilul.
    Sunt impotriva ideii de sistem de invatamant public obligatoriu, chiar daca am trecut deja prin 18 ani de educatie de stat, scolara, universitara si post-universitara. Am fost si cadru didactic.
    Ma uimeste cum niciun adult nu sesizeaza abuzul infaptuit zilnic asupra a mii de copii obligati sa-si paraseasca familia si casa pentru jumatate de zi, sa mearga intr-o cladire neprimitoare, sa stea intr-o clasa, pe un anumit scaun, pentru perioade fixe de timp si sa faca ce li se spune sa faca, sa se gandeasca la ce li se spune sa se gandeasca. Care adult ar tolera ca statul sa-i faca asa ceva? Cine ar putea suporta ca statul (in persoana unui adult “profesionist”, autoritate incontestabila, careia ii datorezi supunere si care te poate pedepsi in varii feluri, fara sa fie tras la raspundere) sa-i dicteze la ce sa se gandeasca???
    Eu sustin si promovez (pe scara mica, dar asa e la inceput) educatia acasa pentru ideea in sine, pentru dreptul copilului si al familiei de a nu-si intrerupe viata, de a nu-si lasa timpul, mintea, curiozitatea, pasiunile pe mana unor straini (pe deasupra instruiti si platiti prost).
    Parintii care sunt dispusi sa se ocupe de copiii lor si in privinta nevoilor educationale ar trebui sa aiba, fara discutie, dreptul de a o face intr-un stat ce se pretinde democratic, fara a apela la azil politic sau la cine stie ce chichite legislative.

    • ai multă dreptate, dar lumea gândeşte încă în şabloane … cum adică să nu fie strânşi într-o clădire şi să nu stea într-un scaun cinci reprize a câte cincizeci de minute?

    • Doamne cata dreptate ai draga Dana,si iti vorbeste o mama de 2 baieti, din care unul a facut liceu particular,dar din pacate la cel mic (care are ceva probleme de sanatate si care a primit recomandare de a urma scoala de masa), am ales forma de invataman de stat pt.ca pentru scoala de acasa, nimeni,dar nimeni, nu a fost in stare sa ma lamureasca cum trebuie sa fac. Tare as vrea, daca cineva ma poate ajuta cu o directie spre care sa apuc pt.a-mi retrage puiul (clas.aIIa) si a-i facilita accesul la “scoala de acasa”.Intr-adevar, societatea noastra este bolnava, de aceea nu este deschisa la alternative. Si pe noi, cei care vrem altceva, ne condamna aceasta lancezeala bolnavicioasa a “norodului” si imbecilitatea conducatorilor nostri. Concluzia: “scoala de acasa” este calea spre o instruire la fel de profunda (daca nu chiar mai buna) a cunostintelor dar marele castig este ca copiii raman copiii ,fara depresii,fara amaraciuni si fara stres. Sau daca vreti, cu stres controlabil. Haideti sa facem ceva, ca macar micutii ce sunt azi acasa cu bonele sau cu mamicile, sa beneficieze de aceasta minunata alternativa.

  6. Mai incerc o data.
    La ora actuala ar fi de incercat formarea unor scoli private, care sa obtina de la stat banii pe care statul i-ar cheltui pt. nr. de elevi ai scolii respective.
    Din acesti bani prof. sa fie platiti doar cu salariul cuvenit unui prof. stagiar, restul sa fie intrebuintati pt. intretinere si material didactic. Salariul final insa sa fie negociat cu parintii; ei sa acopere restul. La fiecare inceput de an sa aiba loc alte negocieri. In felul acesta prof. isi vor da silinta sa fie cat mai buni la clasa (nu acasa), pt a fi reangajati (de parinti) sau pt a pretinde o marire de salariu. Prof. de la stat (care sunt capabili) ar putea sa-si dea silinta pt. aintra in vizorul parintilor de la privat; eventual sa negocieze sub nivelul celor de la privat sau macar sa fie o concurenta reala pt ca acestia din urma sa nu ceara salarii colosale.
    Insa trebuie sa se schimbe si admiterea la licee, pt. ca prof. sa nu mai fie “motivati” sa umfle notele.

  7. Din pacate comentariul d-lui Vlaston nu atinge domeniul homeschooling ci al invatamantului privat. Mi se pare o diferenta foarte mare intre cele 2 concepte.
    Din punctul meu de vedere cred ca scoala la domiciliu nu este o alternativa in conditiile in care traim intr-un mediu extrem de competitiv si foarte social. Copilul trebuie sa se integreze in societate si sa aiba ocazia sa colaboreze si sa concureze cu copii de varsta sa. Nu cred ca poate face asta stand acasa indiferent cat de bun este tutorele. Ideea cu mai multe familii care se ocupa de un grup de copii mi se pare interesanta dar mi se pare imposibil momentan de aplicat in Romania din cauza incapacitatii noastre de a avea astfel de asocieri.

    • Educatia acasa nu se limiteaza la a-ti petrece timpul solitar, cu cartea si caietul, stand intr-o camera confortabila la masa, cu pisica preferata alaturi, eventual aproape de baie si bucatarie. Inseamna doar absenta din sala de clasa intre anumite ore. In rest, ea presupune toate activitatile scolare si extrascolare, plus cele sociale (in tarile din care ne inspiram, ele sunt obligatorii si se pot selecta din diverse oferte de stat sau particulare). In afara de asta, nu este singura varianta de ‘homeschooling’. O alta este invatarea la distanta, pentru comunitatile izolate, prin contact radio, video sau prin internet, dublata, la intervale de timp stabilite, de asistenta unor tutori si, bineinteles, cu obligativitatea altor tipuri de activitati si monitorizari. ‘Homeschooling’ in niciun caz nu inseamna lipsa de socializare cu alti adulti sau copii. Este o imagine distorsionata si o falsa problema.

    • Eu am avut de comentat invatamantul public, de stat sau privat. Ambele sunt publice, indiferent de forma de proprietate. ‘Homeschooling’ este un invatamant nepublic. Nu cred in sansele sale, mai ales ca ar trebui schimbat din constitutie termenul “invatamant obligatoriu”. Dar daca ar exista si parinti care ar profita de “libertatea” de a nu-si da copiii la scoala pentru a-i exploata economic? Luati in considerare si partea negativa. In Germania politia a dus cu forta la scoala copiii unei familii de profesori. Pana la urma ar fi vorba de meditatii generalizate. Cati au bani pentru atatea meditatii?

      Educatia in familie, inclusiv ajutor prin meditatie este cu totul altceva. Nu inlocuieste integral educatia publica.

      • Este necesara o completare. Educatia acasa se limiteaza in special la acea perioada in care statul considera ca scolarizarea este obligatorie sau pana la obtinerea unor diplome/certificate in urma unor examene obligatorii pentru orice elev. In acest interval (care variaza intre niste limite comparabile la nivel international), se poate opta pentru o scoala de stat, una privata sau alte forme de educatie la alegerea parintilor. Cand se depaseste acest interval, educatia acasa nu se mai justifica. Pregatirea pentru o meserie, aprofundarea unor obiecte de studiu, cultivarea suplimentara a unor talente, artele, antrenamentul fizic sau pregatirea militara – toate acestea depasesc posibilitatile educationale de acasa. Niciodata nu se va face invatamant teologic sau chimie industriala la domiciliu. Nici facultate, nici stagiu, nici practica, nici cursuri de master. Din acest punct de vedere, este evident ca invatamantul de stat si cel privat ofera mult mai mult decat ‘homeschooling’.

      • @Denisa
        Chiar inv. general obligatoriu facut acasa trebuia sa stea cu ochii pe curricula oficiala, din care elevul va da examene de certificare a studiilor, fara de care nu poate merge mai departe sau intra in piata muncii. Atunci, care mai e libertatea parintilor de a decide ce sa invete copilul?

      • @Stefan Vlaston
        Cred ca nu conteaza numai CE se preda, ci si CUM se preda. Aici pot avea parintii libertate, in modul de prezentare.

    • @vlad

      Sun parerile tale si le respect. Problema (destul de spinoasa) e ca eu am alte pareri despre educatie si vreau sa-mi fie respectate, deci sa am posibilitatea sa-mi educ copilul asa cum vreau eu.

      Mie mi se pare mai important pentru un copil formarea caracterului, a unor valori despre lume si viata si a discernamantului decat competitia. Astea mi se par obiectivele principale ale primei perioade din educatie.

      Nu vreau sa-mi cresc copilul doar ca sa-l pregatesc sa fie un hamster care trebuie sa alerge intr-o colivie.

      • mai e ceva: programa fixeaza niste obiective. de exemplu: ca un copil sa stie, pana in clasa a opta, sa stie sa faca un rezumat. problema e daca il inveti sa faca un rezumat pe texte din Dostoievski 🙂 sau din manuale politic corecte si inepte. si aici parintii pot sa-l invete pe copil nu doar cum, ci si ce.

  8. ultimul comentator are dreptate – toate studiile arată că învățarea, asimilarea și înțelegerea cunoștințelor noi, se face mai productiv într-un colectiv și într-un mediu competitiv.
    clase mai mici, da, sunt recomandate. însă învățământul individual este mai degrabă o excepție, aplicabilă unor cazuri particulare – copii foarte înzestrați, cu probleme de interacțiune socială șamd – nu o regulă generală. de altfel, și în țările mai dezvoltate educația se face tot într-un cadru social.
    toate acestea trecând peste problema costurilor, prohibitive pentru cei mai mulți dintre români (și nu numai).

    • pentru camil – este impresionant ca ati reusit sa cititi toate studiile legate de relatia competitie – productivitate. unul din lucrurile care ma preocupa foarte mult in ultima vreme este subiectul competitie – cat este ea de necesara, naturala, productiva in special in invatare. si acum aud ca exista cineva care le-a citit pe toate. coplesitor. cu toate astea ceva mai lasa nedumerita. am citit despre foarte multe studii legate de acest subiect (este adevarat, nu toate) si rezultatele lor (multe din ele foarte surprinzatoare pentru autorii cercetarilor) au fost ca, in cel mai bun caz, competitia nu afecteaza invatarea sau productivitatea, in celelalte situatii afectand-o negativ.

  9. Degringolada din invatamant si mai ales din societatea romaneasca creaza false solutii salvatoare.
    Homeschooling-ul va fi un faliment in Romania de azi pentru ca presupune o inalta constiinta a parintilor si elevilor. Asta presupunand ca homeschooling-ul va fi gratuit, altfel problemele sunt si mai mari.
    Homeschooling-ul este judecat la global, dar el poate lua forma unor lectii la domiciliu (caz extrem de costisitor) sau forma invatamantului de la distanta (ce presupune conexiune internet, cunostintele necesare accesarii ceea ce in mediul rural nu e tocmai la indemana etc.). Ma intreb cat vor invata copiii de la distanta cand multi nu pricep nici macar cand merg la scoala si le explica de cateva ori un profesor. Suntem o tara cu analfabetism functional la vreo 70% in randul elevilor ce termina liceul ; cine le va explica copiilor acestora notiunile de baza ale matematicii, gramaticii, chimiei, fizicii etc. cata vreme parintii lor nu le pot intelege?
    Homeschooling-ul are si deficiente importante, precum lipsa contactului social. Asta poate crea probleme respectivilor copii. O fi scoala sociala mod de pervertire a maselor, dar totodata este un mod de integrare a viitorilor adulti in modelul de societate in care traiesc.
    Ramane de vazut cum asiguri o dezvoltare armonioasa prin homeschooling. Sportul de ex este si in scoala publica evitat si considerat un fel de sub-materie in Romania. Oare cei ce vor invata acasa vor face macar bruma de sport de la scoala publica ? Nici macar drumurile spre scoala nu vor mai exista…
    Introducerea homeschooling in Romania nu ar fi decat confirmarea fabricilor de diplome de azi (vezi Spiru Haret). Cine va mai confirma valoarea diplomelor acordate prin acest invatamant de la distanta? Este stiut din practica faptul ca invatamantul la fara frecventa producea absolventii cei mai slab pregatiti. Si ma refer inclusiv la perioada comunista, pe cand exista in invatamant o rigoare cu mult mai mare decat azi.
    O alta problema ce ar pune-o invatamantul de la distanta ar fi cea a cadrelor didactice. Un invatamant informatizat ar
    Parerea mea ar fi sa ne concentram pe imbunatatirea sistemului de invatamant existent, pe coabitarea invatamantului de stat cu cel privat, dar sub o atenta supraveghere a calitatii actului educational si pe reabilitarea societatii romanesti in general, astfel incat sa produca nevoia de oameni educati si bine pregatiti profesional.
    Implementarea pripita a unor solutii-miracol nu va aduce decat o confuzie si mai mare si va dilua si mai mult calitatea scolii romanesti. Nu exista minuni, totul se construieste cu inteligenta, cu rabdare, cu pasiune. Aici e secretul.

    • evident ca homeschooling-ul ar fi pe bani, nu exista nicaieri homeschooling gratuit si nici nu se pune problema de asa ceva, pentru ca a aduce profesori acasa e prin definitie un lux care nu are nimic de-a face cu definitia unor servicii publice.

      in rest sunt de acord cu tot ce spui. cat despre ce scriu unii dinainte, ca e o forma de protest fata de “imoralitatea promovata in sistemul public” (???), ar fi bine de stiut ca anii de scoala ai unui copil nu sunt un teren de exercitat ambitii si tzafne din partea parintilor. ai bani, ok, tine-ti copilul acasa si ofera-i invatamant dupa mintea ta, dar nu te mira pe urma ca vlastarul creste asocial, nepregatit pentru confruntarea cu medii diverse si ostile, neobisnuit cu efortul sustinut, cu competitia, cu disciplina si poate chiar incult, atata vreme cat nu vad cum un parinte care da bani pe “homeschooling” ar vrea si ar putea sa-i ofere toate sau macar majoritatea materiilor predate intr-o scoala de stat sau o scoala privata normala. parintele va porni de la ideea “eu decid ca nu-i trebuie sa invete cine a fost Mihai Viteazu sau ce personaj era Agripina” (vezi un comentariu stupid de mai sus) si de la bugetul de care dispune, iar rezultatul va fi fix in functie de astea.

      cineva mai sus atinge apogeul snobismului, sustinand ca e un abuz asupra copiilor sa-i pui sa se scoale zilnic si sa se duca la scoala, de-a valma cu strainii si in locuri care nu-i plac. garanteaza respectiva ca daca ar fi scolit acasa, copilul ei n-ar ajunge un lenes rasfatat care mai tarziu ar considera tot un “abuz” daca va fi pus sa se scoale zilnic si sa mearga la munca?
      presupun ca unii dintre autorii de mai sus sunt fie foarte tineri, fie n-au copii deloc, fie ei insisi au detestat scoala in copilarie, si de-asta simt acum nevoia sa se “razbune”.

      • “evident ca homeschooling-ul ar fi pe bani, nu exista nicaieri homeschooling gratuit si nici nu se pune problema de asa ceva, pentru ca a aduce profesori acasa e prin definitie un lux care nu are nimic de-a face cu definitia unor servicii publice.”

        In homeschooling parintii se implica de obicei direct in educatie, adica ei sunt invatatori pentru copii lor. Alteori apeleaza la tutori. De regula parintii care aleg acest tip de invatamant il aleg pentru ca sunt mai responsabili, petrec mai mult timp cu copiii lor si ii intereseaza cum sunt educati. Nu se multumesc sa-i trimita la o scoala si sa scape de ei pentru jumatate de zi.

        Tu ai parerile tale despre educatie si ti le respect, desi ele s-au cam dovedit falimentare in practica, daca ne uitam in jur. La fel vreau si eu sa-mi fie respectate parerile. De ce sa decizi TU ce sa invete copilul MEU si sa nu decid EU?

        Homeschooling-ul se face de obicei dupa programa unei scoli, nu dupa cum vrea fiecare.

        Uneori lucrurile nu stau asa cum ne imaginam, de-aia e bine sa ne mai si informam, inainte de a face comentarii… nu mai zic de care.

  10. am absolvit o facultate tehnica…in acest moment pot spune ca traiesc decent din ceea ce am invatat singur si nu din ce am invatat din facultate…evident, facultatea mi-a dat o diploma, mandatorie in Romania in cele mai multe cazuri…de aici se poate incepe o analiza imensa despre avantaje/dezavantaje

  11. Toate acestea sunt generate de faptul ca statul nu-si mai exercita atributiile de baza in mod temeinic si responsabil iar societatea simte nevoia de a-si recupera prerogativele, pe care tot ea le-a pus la dispozitia statului. Practic este o recuperare de atributii. Dintr-o entitate reprezentativa, statul a devenit un regulator independent. Pentru repunerea in matca fireasca a lucrurilor cred mai putin in justitie, sanatate, educatie privata si mai mult in revenirea la pozitia initiala, adica la implicarea societatii in reglarea acestor atributii conform nevoilor sale. Privatizarea neprivatizabilului va duce la o cresterea a calitatii, dar la o marire a costurilor.
    O societate pauperizata cum este cea romaneasca nu poate face fata unei asemenea privatizari selective. Practic, noi suntem ingrijorati de scaderea calitatii acestor servicii pe care NOI le-am incredintat statului. Daca vrem cresterea calitatii, tot NOI trebuie sa o impunem statului, care este creatia noastra. Nu trebuie sa ne retragem in cubicule platind de doua ori acelasi serviciu.

    • Poanta e ca “statul” a scapat de sub controlul cetatenilor si acum isi face de cap, fura, nu-l intereseaza interesele cetatenilor ci doar propriile interese. Cum sa-l mai recuperam, daca au trecut cam toti pe la guvernare? O luam de la inceput: PSD, PNL, ….

      Cine afla solutia recuperarii e demn de premiul Nobel in politica

  12. chestionarul Dv. se refera strict la 2 optiuni total diferite; eu as fi total de acord cu posibilitatea mixarii tuturor variantelor (scoala, acasa, stat, privat) functie de posibilitatile parintilor , optiunile copiilor,etc. Adica, o parte din materii se pot studia acasa, o parte la scoala, unele la scoala de stat altele la scoala privata. Un exemplu evident pt. toti: mai repede si bine se invata o limba straina acasa decit la scoala, mai repede si mai bine invata un copil sa citeasca si sa scrie acasa decit la scoala, etc. Important este sa existe programe scolare clare si profesori supraveghetori/indrumatori

  13. @Stefan Vlaston: Parintii pot opta pentru o perioada limitata de ‘homeschooling’, de ex. doar un an sau doi, nu zece cat este invatamantul obligatoriu in tara noastra acum. Poate este mai potrivit asa daca sunt pe picior de mutare, sau scoala la care sunt arondati are probleme cu drogurile sau violenta (etc., sunt multe motive perfect rezonabile ca sa tii copilul departe de scoala macar pentru o perioada). Cat despre libertatea de a decide ce sa invete copilul, ma tem ca este limitata si gresit inteleasa. Da, intr-adevar, ‘homeschooling’ urmareste curricula oficiala, iar parintii sunt urmariti de scoala la care sunt arondati ca sa predea o materie in termenul impus pentru anumite testari facute de profesorii de la acea scoala. Intregul proces nu este asa de haotic cum pare. Anumite materii se fac obligatoriu, conform unui plan punctat de anumite teste cu note. Exista catalog – copilul de acasa nu este lipsit de documente scolare, le va folosi cand se intoarce la scoala, cand se transfera sau cand isi da examenul de capacitate. Alte materii se pot face optional si in ritmul ales de parinti, mai ales daca nu sunt vitale pentru examenul de capacitate, sau pentru admiterea la liceu. Parintii ordoneaza aceste prioritati intr-un mod personalizat. Ei decid orele de lucru, locul, programul zilnic, pauzele, hainele (lipsa uniformei adica), materiile optionale (religia, artele), lectiile suplimentare fata de ce oferea scoala (mai multa franceza, de ex.), materialele didactice aditionale samd. Nu sunt chiar de capul lor. Au dreptul la niste optiuni si negociaza unele libertati fata de scoala, insa sunt obligati sa respecte niste standarde verificabile in educatia copilului. De aceea, daca ei nu pot face asta personal (nu au ei suficienta scoala pentru asta), apeleaza la cineva care poate si este agreat de scoala, contra cost. E mai complicat decat pare…

  14. Domnul Stefan Vlaston repeta niste clisee rasuflate despre “fabricile de diplome” fara sa inteleaga din ce cauza piata ofera acest serviciu. Aceste “fabrici de diplome” exista numai pentru ca statul impune detinerea de diplome pentru a avea dreptul legal de a desfasura diverse activitati (care in realitate n-au nevoie de nicio diploma). Cu alte cuvinte, studentii care se duc la Spiru Haret pentru o diploma nu sunt prosti si naivi asa cum ii prezinta dl Vlaston, ci se duc acolo pentru a obtine cat mai usor o prostie de hartie impusa de statul roman – este calea cea mai eficienta pentru a depasi birocratia sufucanta din Romania: “fabricile de diplome” ofera deci un serviciu extrem de important care ajuta mediul privat sa depaseasca cat de cat dificultatile artificiale create de supra-reglementarea creata de guvernanti.

    In consecinta, analogia dlui Vlaston intre homeschooling, sau scoli si licee private in general, si “fabricile de diplome” este extrem de proasta – ea este rezultatul neintelegerii acestui fenomen economic care este mediul universitar privat si a motivelor pentru ca exista (si continua sa existe!) cerere pentru diplomele respective (exista cerere pt ele cu toate ca toata lumea stie ca ele nu certifica nicio competenta – mediul privat certifica competentele altfel, fie direct, fie indirect prin firmele de plasament).

  15. Home scooling presupune ca parintii sa fie foarte educati, ceea ce la majoritatea nu e cazul, cade din start eficienta lui, nu vad de ce am mai discuta de optionale si altele cand nu are cine sa le faca.
    Tinerea copiilor acasa e de natura sa cauzese probleme psihologice (deja prezente la unii copii de fitze) din cauza izolarii fata de mediul real in care vor trai si vor trebui sa performeze, scoala publica are totusi rolul de a dezvolta relatiile si capacitatea de comunicare si se rezolvare a problemelor cu alti indivizi decat parintii deci o mai buna adaptare la viata reala.

  16. Mie imi place foarte mult ca se vorbeste despre HS si despre pretinse studii (pe care desigur, autorii mesajelor omit sa le numeasca) care ar arata ca “invatamantul se face cel mai bine in colectivitate” de catre oameni care, in fapt, nici macar nu inteleg conceptul despre care vorbesc, nu au avut se pare nici macar curiozitatea sa il “googaleasca”.
    Va recomand spre familiarizare, pe langa sutele de site-uri care exista in limba engleza si pe care cineva interesat le-ar putea rasfoi inainte de a-si da, romaneste, cu parerea despre lucruri pe care nu le cunoaste, sa rasfoiti site-uri in limba romana care vorbesc si despre acest tip de educatie non-institutionalizata , precum http://temepentruacasa.wordpress.com/ si http://educatielibera.blogspot.com/2007/11/despre-ce-vorbim-aici.html

    Apropo, cineva mentiona trunchiat cazul din Germania in care politia a fortat o familie sa isi institutionalizeze copiii. A omis sa spuna ca acea familie a primit AZIL POLITIC in US in urma acestui fapt, lucru cu totul jenant pentru o tara pretins democratica precum Germania. In Europa doar ea, Slovenia, Bulgaria si Romania au ramas singurele care nu permit HS. De asemenea, poate veti dori sa stiti ca HS a fost interzis in Romania de catre regimul comunist, inainte de asta fiind permis si practicat in mod firesc, ca in orice tara libera.

  17. Mircea – felicitarile mele! Excelenta abordarea! Si, in sfarsit, documentata! Multi vorbesc despre homeschooling, si mai multi bat campii despre falsele probleme ale homeschooling, dar iata ca, in sfarsit, sunt si oameni care apreciaza creativitatea si care vad ca oamenii sunt fiinte si nu masini, ca fiecare om are sau e capabil sa dezvolte abilitati proprii, distincte, asa incat e nevoie ca macar acum dupa aproape 70 de ani de exclusivitate a scolii publice ca masinarie de produs nu stim ce, sa lasam oamenii liberi sa aleaga si sa gandeasca si altfel decat se dicteaza “de sus”…felicitari inca o data

  18. Blogurile sunt pareri personale, nu site-uri de informatii. In majoritatea tarilor totusi nu se practica sistemul (chiar daca are multi avovati) iar acolo unde se face observam cum apar fanatici religiosi din aceste sisteme denumite impropriu invatamant 🙂
    Si da, fara a fi intr-un colectiv esti rupt de realitate, ca sa faci invatamant ai nevoie de calificari, de acel simt didactic care la noi lipsesc cu desavarsire, conform ultimelor studii inteligenta la romani nu trece de media UE… ba chiar e destul de jos. Cine sa faca invatamant HS, cei care nu sunt in stare sa mearga pe sistemul public sau care nici n-au facut scoala ? 🙂

    • Andrei, imi pare rau sa observ ca indemurile mele au ramas fara rezultat. In sistemul pe care il lauzi se preda (iata, foarte prost sau degeaba) o disciplina care se numeste “logica” . Acolo inveti printre altele cum se construieste corect o argumentatie, ce este un sofism si asa mai departe, lucruri folositoare intr-o dezbatere. Iti recomand sa incerci sa rasfoiesti macar putin aceste idei inainte de urmatoarele schimburi de idei.
      Si desigur, ar fi util sa citesti, macar pe diagonala daca abilitatea de a te concetra nu iti permite mai mult, linkurile la care incerci sa te referi intr-o discutie.

  19. Comentariul lui Vlad e foarte important. Domnul Vlaston ar face bine sa-l citeasca si sa inteleaga ca discutia se poarta la un cu totul alt nivel decat acela la care e capabil sa acceada dumnealui, cu instrumentarul teoretic rudimentar de care dispune actualmente.

    La subiect: daca vrei sa compari performantele invatamantului privat cu cele ale invatamantului public, e absurd s-o faci in interiorul unui sistem care pune in joc stimulente (“incentives”) perverse, de natura sa incurajeze goana dupa certificari, nu dupa cunostinte. Intrucat in Romania functioneaza un astfel de sistem, cum mentiona Vlad mai sus (literalmente, statul nu iti impune sa ai doar diploma de medic, sa zicem, ceea ce e rational, ci si diploma universitara ca sa ocupi pozitie de conducere intr-o firma oarecare! In Romania, pe cartile de munca ale lui Bill Gates si Larry Ellison n-ar putea scrie decat “asistent manager”…), e firesc pentru niste societati comerciale care maximizeaza profitul (universitatile private) sa caute sa le ofere clientilor (studentilor) ceea ce-si doresc (diplome), cu un cost cat mai mic. Adaugati si faptul ca Romania e o tara corupta, in care performanta pe piata interna depinde mai degraba de bunavointa unor privilegiati politic si veti gasi ca e firesc ca educatia reala sa aiba o valoare de piata redusa.

    Cum am putea atunci sa comparam performantele invatamantului universitar privat cu ale invatamantului universitar de stat? Simplu, cautam o tara in care nu sunt in joc nici stimulentele perverse mentionate de Vlad si in care performanta economica nu e conditionata in asa masura de accesul la bunavointa politicienilor. Un exemplu perfect e SUA. Comparati acolo invatamantul universitar de stat cu cel privat. Ma opresc aici, e clar care va fi rezultatul comparatiei.

    • Multi isi dau cu parerea despre ce isi imagineaza ca este homeschooling-ul, fara sa aiba bunul simt sa se informeze cat de cat, mai ales ca vorbim (de fapt scriem) despre educatie de la un computer cu internet.

      Cum se face, cum se verifica, ce rezultate are, puneti mana si cititi, inainte sa vorbiti de sus despre educatie.

      Apoi nu stiu de ce nu intelegeti ca nu se pune problema ca Homeschooling-ul sa devina singura forma de invatamant sau sa devina obligatoriu. E vorba sa existe ca OPTIUNE. Pentru cine vrea si poate.

      Pentru cine considera ca e mai important sa invete de mic sa injure, sa scuipe, sa se bata si alte lucruri mult mai grave, vor exista intotdeauna celelalte optiuni.

  20. problema sistemului particular e ca, daca te-ai nascut intr-o familie saraca si nu esti exceptional, ci doar eventual bun, te vor manca porcii pe viata (in cazul in care n-ai facut in scaldatoare). exclud aici cazurile in care nescoliti semi-analfabeti au geniul business’ului si ajung sus, ma refer doar la cazurile obisnuite, normale. in vest scoala privata nu-i face mai destepti, dar le asigura mai departe un vad special (de genul corb la corb) de trecere.. mi se pare ca orice discutie e inutila atat timp cat la noi nu stiu sa existe cu adevarat o scoala, liceu sau facultate privata care sa sparga avioane.. daca dolphi drimer a facut oboseala aia de universitate ecologica, desi se presupune ca ar fi avut cap sa faca ceva competitiv, deocamdata universitatea de stat ramane la noi standardul, iar cei necompetitivi aleg una privata.. scoala americana? ma pufneste rasul, acelasi nivel redus ca in state.. nu confundati puterea universitatilor private din state care beneficiaza de fonduri uriase, cu puterea sistemului scolar american care e departe de a fi cat de cat performant. aratati-mi performanta la noi in sistemul privat, si discutam dupa aia, altfel vorbim vorbe..

  21. Mie imi plac cei care spun ca trebuie sa luptam pentru imbunatatirea invatamantului de stat si ca, pentru a face asta, nu trebuie sa lasam sa prolifereze invatamantul acasa.

    Tare mi-e teama ca asta e ceva de genul “musca la arat”. Adica in fiecare clasa sunt 5 parinti activi si 25 de mocofleti. Daca aia 5 isi iau copiii acasa, cei 25 de mocofleti vor fi siliti chiar sa faca ceva. Si nu vor. ca e mai comod sa-si lase copiii pe mana statului, ca sa-o “socializeze”. Asa ca striga ca nu cumva cei 5 parinti activi sa aiba dreptul de a-si educa acasa copiii. Pentru ca astfel cei 25 de mocofleti pot sa beneficieze de pe urma luptei cu sistemul a celor 5. E timpul sa va treziti, dragi parinti. Nu se mai poate lupta nimeni pentru copiii vostri.

  22. Eu nu stiu cum va inchipuiti dumneavoastra invatamantul la domiciliu, dar noi nu ne-am mutat in padure de cand am inceput sa ne educam copii acasa. Locuim pe o strada cu multi copii, iar copii nostri se intalnesc zilnic cu cei ai vecinilor. Casa noastra este foarte des plina de mici musafiri. Participam la cercuri: dans, muzica si pictura. Ne plimbam pe strada si stam de vorba cu vecinii nostrii.
    Nu doresc sa prezint avantajele invatamantului la domiciliu, cu pro si contra, dar pentru familiile care sunt gata sa adopte acest stil de viata, care doresc sa cladeasca o legatura mai puternica in cadrul familiei, care sunt gata sa se implice, doresc sa le spun ca este o calatorie minunata, deloc lipsita de culoare, aventura si mult umor.

    Deci, calatorie placuta!

    P.S. Multumesc si celor doi autori care si-au dat silinta sa ne trezeasca mintea prin impartasirea gandurilor dumnealor in legatura cu acest subiect.

  23. “Dar acolo unde scoala promoveaza continuu, deliberat sau involuntar, prin programa sau prin atmosfera din scoala, analfabetismul si imoralitatea, atunci scoala de acasa devine un mod legitim al majoritatii de a protesta impotriva caderilor sistemului educational public si de a asigura transmiterea acelor valori care ajuta la perpetuarea unei natiuni de oameni integri. Scoala de acasa e deci o forma de protest si un remediu. Ea nu poate inlocui sistemul de invatamant public, dar, ca forma de invatamant privat, poate ajuta copiii sa scape urmarilor nefaste ale unui sistem de invatamant public nociv din punct de vedere intelectual si moral.” Acesta a fost pasajul meu preferat din articolul acesta.
    Mi se pare ca cei mai multi care au vorbit aici despre HS, nu cunosc nimic despre aceasta forma de invatamant. Dar mai grav nu cunosc nimic nici despre invatamantul public. Anul acesta vom avea cateva campanii antidrog in scoliile generale din oarsul nostru, deoarece problema aceasta incepe sa fie tot mai mare in randul elevilor din clasele V-VIII. Sa nu mai vorbim de licee, unde nu mai exista nici un fel de respect fata de autoritate. Ca sa nu aberam despre studii pe care nimeni nu le indica print-o sursa concreta, am sa pun cateva stiri despre sistemul de invatamant din Romania care le-am folosit si in licenta mea in capitolul “Esecul sistemului de invatamant din Romania”.


    Aici un elev isi arata organele genitale unui profesor apoi il ameninta cu un scaun si il injura


    Aici un elev mimeaza ca face sex cu profesorul in timp ce acesta ii explica unui alt elev ceva.


    Aici un elev isi abuzeaza o colega de clasa pe care o forteaza sa mimeze o scena de sex, fortand-o pe o banca din clasa in timp ce colegii rad.


    Aici elevii il sfideaza pur si simplu pe profesor facand tot felul de semne obscene


    Aici un baiat de 13 ani este fortat de 4 colegi sa-si dea jos panatalonii in timp ce ei il filmau si faceau gesturi obscene.


    Aici bataie intre o profesoara si un elev, se pare ca elevul a castigat.


    Asta e cel mai violent film despre violenta scoalara pe care eu l-am vazut. Pur si simplu m-am ingrozit cand am vazut cruzimea cu care o fata o batea pe alta colega. Picioare in fata, calcat pe cap, etc.


    Aici o profesoara bate o eleva destul de serios, asa incat sa ajunga la stiri.


    O eleva are o relatie cu directorul scolii unde invata.


    Rom de 13 ani casatorit cu o colega de clasa.


    Un profesor a impuscat un elev in clasa.


    Asa arata profesoarele din ziua de azi, nu toate, dar trebuie sa recunoastem ca e mare diferenta intre cele de azi si cele de acum 20 sau chiat 10 ani in materie de moralitate.


    O elevă de 12 ani a fost tunsă cu forţa şi arsă cu ţigara pe faţă de trei fete de 16 ani, care s-au răzbunat astfel pentru că eleva ar fi încercat să fure iubitul uneia dintre ele.

    Asa ca cred ca in primul rand ar trebui sa se discute despre cat de buna este scoala pentru copii in ziua de azi si abia mai apoi despre ce alternativa este sau nu potrivita.

    Va doresc vizionare serioasa.

  24. @ George si Radu Zugravu: excelent! Toate deciziile astea se iau de catre parinti – tutorii legali ai copiilor. Si de catre parintii educati si care gandesc, si de cei din alte categorii. Dar trebuie sa aiba optiuni. Libertatea este direct proportionala cu responsabilitatea, iar la noi in tara multi parinti refuza sa se comporte ca niste adulti pentru copiii lor, sau nu au bani sa apeleze la sisteme alternative de educatie – macar alea cate sunt la noi. Asta nu inseamna ca trebuie sa renuntam sa le concepem, existenta lor este benefica pana si pentru sistemul de stat.

  25. scoala de stat este sfanta, dar nu in Romania. Personal sfatuiesc oamenii sa emigreze si sa-si duca copii la scolile de stat din tarile de adoptie. Acolo muncind in cadrul societatii si cotizand chiar merita !

    • Nu toata scoala romaneasca e proasta si lupta sa o facem mai buna nu trebuie sa inceteze. Obligativitatea inv. la noi e mai mult o lozinca, n-am auzit nici macar de amenzi date parintilor care nu-si trimit copiii la scoala, din motive de saracie. Dupa clasa a 8-a sunt 36.000 de copiii care nu s-au prezentat la repartitia computerizata.

      Sunt uimit de amploarea comentariilor pro HS, pentru ca nu s-a inregistrat inca in Romania un caz de parinti care sa fi facut cerere de renuntare la scoala publica pentru HS. Poate ar fi avut castig de cauza.

      Acum se discuta inca la Senat LEN (legea ed. nationale). Poate inca nu-i tarziu pentru o initiativa cetateneasca de introducere in LEN a recunoasterii oficiale a HS, conditionat de anchete sociale.

      Pentru ca vad ca nimeni nu ia in considerare utilizarea HS in scopuri negative, derivand din convingeri religioase, sectante, de exploatare economica, cu efect nefast asupra copiilor.

      • Exploatarea economica este abuz , iar din nefericire copiii sunt abuzati in Romania in grad foarte mare chiar si cu scoala obligatorie. Ca sa nu mai discutam despre faptul ca sunt abuzati chiar la scoala, tot in numar ingrijorator. A pleca de la prezumtia de rea-intentie (parintii vor HS ca sa isi poata abuza copiii) este insa o absurditate si un reflez propriu regimurilor totalitariste. Despre “secte” nu ma voi pronunta, atata vreme cat scoala romaneasca de stat a introdus educatia religioasa obligatorie (si trebuie sa faci cereri speciale ca sa i se respecte copilului dreptul la propriul cult sau la ateism) cred ca e ridicol sa ne putem problema pericolului educatiei religioase de acasa.

        Revin cu rugamintea de a va informa inainte de a face afirmatii nefondate. Exista familii care practica HS in Romania si exista o gramada de studii comparate cu rezultatele la teste standardizate ale copiilor care sunt educatia acasa versus copiii insititutionalizati. Este suficient sa va informati inainte de scrie “axiome” de felul asta in dezbateri.
        Un exemplu de familie din Romania care practica HS :http://www.rri.ro/arh-art.shtml?lang=2&sec=42&art=21782 (mai sunt si altele, dar zau daca mi se pare firesc ca cei care sunt interesati de aceasta dezbatere sa faca afirmatii nefondate si sa aiba nevoie sa li se serveasca continuu argumente in conditiile in care nu se obosesc niciodata ca caute argumente si dovezi in sprijinul afirmatiilor cu pretentie de veridicitate, neintemeiata de nimic, pe care le fac. Sa fie un reflex in urma scolarizarii autoritariste si care impiedica gandirea proprie prin care au trecut?)
        Initiativa de schimbare a legeii invatamantului in vederea legalizarii HS, iarasi exista de ceva vreme: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6953744-interviu-deputatul-carmen-axenie-despre-invatamantul-domiciliu-homeschooling-statul-economiseste-niste-bani-iar-unii-parinti-vor-multumiti-ascultat-cerinta.htm

      • @Ina
        Si dv. puteti emite axiome si judecati definitive in favoarea HS? Concluzii rezultate din cateva cazuri? Fenomenele sociale nu se judeca in astfel de termeni. Dar fiecare are propria ierarhie si sistem de valori. Este ok pana la momenul in care ii acuzati pe altii ca judeca altfel decat dv.

      • homeschooling father on

        Mr. Vlaston!

        Excuse me for my English answer, but since I am not Romanian, my Romanian grammar is quite poor and I don’t want to offend anyone with it.

        First of all I would like to make clear the followings: We don’t want homeschooling against the public school! We don’t want homeschooling for everybody, instead of public school. We want only to have a legal option for those parents that would like to choose this educational model. There can be many, well grounded reasons for this (more than I can enlist in a short comment like this).
        I also would like to mention, that when we enlist the reasons of our decisions, we don’t do it in order to attack the public education (although it might seem to be so). We accept that homeschooling is not for everyone, but on the other side, please accept it that there are some that might chose homeschooling.

        Almost all the civilized countries have this educational model legalized and quite well defined.
        We would like a homeschooling, which is legal, is well defined and properly organized. We would like to give something more to our children, compared to the public education, not less.
        The legalization of homeschooling would help to avoid the dangers that you are also afraid of: negative goals, economical exploration of the children and so on.

        We live in Romania since our children were born (for the last twelve years), we are personally homeschooling our children from the beginning.

        I am also amazed while reading that you are amazed about the popularity of this issue. I am amazed, since in the last eight – ten years we did tremendous efforts to popularise homeschooling in Romania, and you, as a key person within the Romanian education, did not know much about it.

        Since 2002 we have “Asociatia Home Schooling România”. Beside personal attempts, this association also tried many times and in many areas to popularise homeschooling. We tried many times to introduce legislative amendments to our parliament, but sadly with not much success. We had thousands of supporting signatures attached to our request and sadly no one took it seriously. We met with politicians from almost all the parties from the Romanian parliament, we met with members of educational comity, we received encouraging promises, but no results up till now.
        Few times the media also presented this educational model, but homeschooling it is still quite unknown for many.

        As far as I know, this year was the firs time when the educational comity discussed this issue, but they had no consent on it.

        You are right: there are no families that applied officially for homeschooling, since there is no possibility for this. But on the other side, there are many families that homeschool their children, without any official request.

        There are some interesting studies made on this issue. Please check: http://www.nheri.org/

        with respect:

        A homeschooling father.

      • @homeschooling father

        Ok, am inteles dorinta si preocuparea multor parinti de a primi prin lege dreptul de a se ocupa de educatia copiilor lor in cadru familial, neinstitutionalizat. Daca anchetele sociale realizate de Inspectoratele Scolare atesta resursele materiale si educationale ale parintilor nu vad de ce n-ar primi acest drept. Aceste anchete sunt necesare pentru a elimina eventuale abuzuri impotriva unor copiii fara aparare.

        Tot ce pot face este sa scriu presedintelui Comisiei de Invatamant din Senat, impreuna cu link-ul la aceasta discutie. Sunt sceptic asupra rezultatului, dar sa incercam.

      • Ce anchete sociale, domnule Vlaston? De unde această inepţie cum că educaţia nu e posibilă decât în nu ştiu ce condiţii care trebuie în prealabil certificate? Şi certificate de cine? De un aparat birocratic („Sfântul Stat”) a cărui performanţă în domeniul educaţional e deplorabilă!

        Dacă vreţi anchete sociale ce-ar fi să propuneţi una prin care să descoperiţi cine-şi asumă responsabilitatea pentru eşecurile pe bandă rulantă pe care le generează şcoala publică din România. Cine, dl. Vlaston? Cine este responsabil pentru analfabetismul funcţional atât de prezent printre absolvenţii şcolilor publice?

        A fost vreodată vreun ministru, vreun inspector şcolar, vreun director de şcoală, vreun profesor sau suplinitor tras la răspundere pentru rezultatele catastrofale obţinute? NU! N-a fost şi nici n-are să fie vreodată, pentru că Statul are grijă să-şi asume drepturi (şi monopoluri) şi să se ferească de responsabilităţi.

        Şi în atari condiţii Dumneavoastră veniţi şi spuneţi că părinţii sunt cei care trebuiesc anchetaţi, de parcă aceştia ar avea IMPLICIT o problemă de responsabilitate faţă de proprii copii. Chiar nu vă e limpede că în marea lor majoritate părinţii sunt INFINIT mai interesaţi de bunăstarea copiilor lor decât Statul? Şi că acest interes se manifestă inclusiv în asigurarea condiţiilor optime de educare a odraslelor?

        Din punctul meu de vedere, este absolut aberant ceea ce propuneţi. Păreţi c-aţi rămas încremenit într-o gândire de tip totalitar ce pleacă de la premize de culpabilizare sfidând evidenţa şi bunul simţ.

      • Domnule Vlaston, nu este nevoie sa va oferiti serviciile in a anunta comitelele si comitile de birocrati despre aceasta idee, deoarece au fost anuntate deja, a exista o initiativa a unei deputate sprijinita de sute de studii si documente, un discurs chiar in Paralament (dupa cum am mai aratat) si au ales, desigur , sa ignore. Exista de asemenea o asociatie care lupta de ani buni pentru legalizarea HS, fara niciun rezultat. Chiar si acest mod de a va oferi cu “o interventie” de parca cetateanul obinsuit, platitor de taxe , nu ar avea acces la a face asemenea propuneri catre maretul aparat de stat, imi repugna ca principiu.
        Adevarul este ca lucrurile s-ar misca asa cum se misca in Romania de regula: cu spaga. Dar vedeti, parintii care cred in libertate in asemenea grad incat sa fie informati si sa lupte ca statul sa permita ceva atat de natural si firesc in tarile civilizate ca HS,nu prea sunt grupul tinta pentru cerut spaga, ei pur si simplu nu functioneaza asa.
        Genul asta de discurs, cu afirmatii generalizatoare si niciun argument cand este vorba despre cai batute, arata exact modul de administratie romanesc in care desteptii ajunsi prin functii tin neaparat sa inventeze personal apa calda, ignorand ca ea exista , omitand sa cerceteze intai cum fac altii, cum functioneaza pe acolo si apoi sa isi dea cu presupusul. Din acest motiv in primul rand avem colaps in toate domeniile si legi infiorator de proaste.
        Nu voi comenta ideea “anchetelor sociale”, deoarece cred ca Augustin a explicat destul de clar care ii sunt neajunsurile. Cine poate face in mod legitim asa ceva si dupa ce criterii, stabilite in mod legitim de catre cine? Inainte de a propune aceasta idee, ati cercetat putin cum suna reglementarile in alte tari in care sistemul functioneaza excelent?

      • Daca in cazul scolii de stat gasiti scuze partilor negative, de ce nu faceti la fel si in cazul HS? De ce in cazul Homeschooling-ului nu gasiti scuza ca nu exista sistem perfect?

        Mi se pare mai normal ca sa riscam sa lasam parintele sa decida asupra propriului copil, decat sa nu lasam niciun parinte sa aiba optiunea asta.

  26. Educaţia de acasă poa’ să-nsemne diverse lucruri pentru diverşi oameni — pentru unii ar putea fi o formă de rezistenţă în faţa consumerismului şi superficialismului omniprezent în învăţământul public de Stat, pentru alţii ar putea fi o modalitate de ataşament şi respect faţă de propriile odrasle, pentru încă alţii o modalitate de a dirija expunerea propriilor copii în direcţii conforme propriilor covingeri morale, religioase, filozofice sau de orice altă natură, etc. Şi, cred eu, tocmai această varietate este principalul atu al educaţiei de acasă — fiecare familie ar fi liberă să se folosească de educaţie pentru a-şi atinge scopurile pe care şi le propune.

    În fine, ar fi mai multe de spus iar acum nu am timpul necesar să o fac. Poate revin. Aş vrea însă să închei copiind bucata care mi-a plăcut cel mai mult din acest colaj de opinii:

    „Scoala de acasa e un mod de a redeveni responsabili in privinta educatiei copiilor nostri.”

    Food for thought…

  27. Opozitia “scoala de stat-homeschooling’ nu mi se pare potrivita. Mai ales cind in analiza ea derapeaza spre opozitia “scoala de stat-scoala privata”. Comparatia corecta pentru analiza este intre invatamintul institutionalizat (fie el de stat sau privat) si homeschooling. Iar scopul analizei nu ar trebui sa fie raspunsul la intrebarea ”care este mai bun?”, ci raspunsul la aspectul mai simplu “este HS o alternativa acceptabila?”. La acesta din urma eu raspund “da” , cu argumentul de bun simt ca tot ceea ce este normat intr-o forma unica neaga diversitatea naturala.
    Asadar accept HS, dar nu pentru ca invatamintul institutionalizat este slab (la noi sau aiurea); adica HS nu este o solutie la ineficienta educatiei institutionalizate.
    Pur si simplu mi se pare ca legea ar trebui sa permita HS. Adica statul sa renunte la monopolul pe care l-a impus asupra educatiei de tip scolar. Restul sunt detalii.

    N.B. In conditiile in care gradinitele au o programa de pregatire, iar gradinita nu este obligatorie trebuie sa accptam ca HS este recunoscut de facto, cel putin la ciclul prescolar.
    Oricum o parte a educatiei continua a fi realizata acasa. Scolarizarea rezolva doar o pate a ei. Asadar exista HS pe aspectele la care scolarizarea nu are solutii.
    Eu nu am facut gradinita, dar citeam curent inainte de a merge la scoala, inclusiv texte cu litere chirilice (pentru care nu am avut abecedar, ci o carte cu povesti; curiozitatea a fost atit de mare incit am invatat si asta ca sa pot citi acea carte). Dar exemplele nu demonstreaza reguli. Ele arata doar ca este posibil.

    • Iată, o opinie de bun simţ. Îmi place mai ales cum daţi un exemplu (propria persoană) în care educaţia neinstituţionalizată a produs rezultate notabile, ferindu-vă însă de la a generaliza. Este exact atitudinea opusă celei afişate de dl. Vlaston, care sugerând câteva cazuri izolate de abuzuri familiale generalizează grotesc prin culpabilizarea tuturor familiilor.

  28. Ce ma distreaza cel mai tare este faptul ca toti care comenteaza impotriva homeschoolingului habar nu au cu ce se maninca. Isi dau cu parerea asupra unui lucru cu care nu au avut nici o tangenta. Cite familii care au facut educatie la domiciliu au analizat? Stiu ce procent dintre cei educati acasa nu reusesc sa se adapteze vietii de adult??

    Sa fim seriosi insa…comunismul ne-a spalat creierele sa credem ca doar statul poate si stie sa educe copiii, parintii sint prea dobitoci. Exact acei parinti, care la rindul lor au invatat la scolile statului. Daca ar fi sa urmarim aceeasi directie de gindire, parintii care nu stiu sa-si educe copiii pentru ca sint prea analfabeti, sint asa pentru ca este dovada ca scolarizarea nu a avut succes. Insa tot de la acelasi sistem ne asteptam sa ne scoata copiii educati.

    • HS se leaga si de posibilitatile parintilor si nu neaparat materiale. Sa stea acasa, sa fie ei insisi pregatiti psiho-pedagogic, sa asigure socializarea odraslelor, sa tina aproape de curricula oficiala pentru a asigura succesul la certificarea studiilor. Cati indeplinesc, cumulativ, aceste conditii?

      Sau apeleaza la meditatori, dar atunci tot pe maini straine isi dau copiii, un fel de inv. privat la domiciliu.

      Stiti cazuri concrete de familii care si-au educat copiii prin HS si cu ce rezultate?

      • Stiu cazuri foarte concrete si cu zecile, daca nu cu sutele. Nu am auzit despre nici un copil care sa nu poata face fata la viata pentru ca a fost educat acasa. Dimpotriva, sint studii ca se descurca mai bine pe plan psihic, social, etc, decit cei din scolile publice.

        Un lucru vreau sa-l mentionez. Sint tari unde nu exista currricula oficiala, si nimeni cine sa certifice studiile. Fiecare universitate decide daca sa accepte diploma de educatie acasa sau nu. Harvard, de exemplu, o accepta.

        Din nou ideea comunista ca trebuie facuta o programa de cineva care habar nu are de felul si dorintele copilului si ca trebuie un minister sa-ti certifice studiile. America nu mai moare si are facultati in TOP100 (cite are Romania cu scoala obligatorie??) ca nu exista o curricula oficiala si nici un minister sa certifice studiile.

        Cit despre calitatea psiho-pedagogica, este o prostie de care s-a folosit Hitler ca sa pacaleasca parintii sa-si dea copiii la scoala publica pentru a fi indoctrinati de el. De ce nu ne trezim odata?

      • Si ce-i daca au? Am spus ca sint tari care nu au, si totusi nu dispar de pe suprafata pamintului….Din contra, multi gasesc ca fiind un privilegiu sa mearga sa studieze in acele tari.

      • Nu stiu de unde le scoateti. Inafara de Germania, unde sunt permise o gramada de alternative educationale (care desigur ca nu au legatura cu “curricula”) in toate statele mentionate de dumneavostra HS este legal si bine-merci si statul nu forteaza copiii sa urmeze o curricula oficiala, “de stat”.
        Eu inteleg lipsa de informare a unor persoane, dar ma deranjeaza foarte mult obstinatia cu care tin sa dezinformeze si pe altii.

      • Dl. Vlaston, ce legătură are curricula oficială cu educatul acasă în ţările respective? Curricula oficială se foloseşte în şcolile publice, în timp ce cei care optează să educe acasă folosesc ce curriculă vor (una din opţiuni fiind cea oficială, o alta fiind să nu urmeze nici o curriculă, şi pe lângă aceste două opţiuni mai sunt o infinitate altele).

        Dar că veni vorba, ştiţi ce face o curriculă oficială la pachet cu obligativitatea şcolii publice? Elimină alegerea în domeniul educaţiei. Renunţarea la obligativitatea şcolii publice este modul prin care multe din statele lumii au ales să permită cetăţenilor lor să facă alegeri inclusiv în acest domeniu, al educaţiei. În România (dar şi în Germania şi în celelalte câteva alte state europene menţionate de Ina în careva răspuns), statul român continuă să interzică cetăţenilor săi să facă aceste alegeri.

        Aş fi curios, domnule Vlaston, dumneavoastră nu v-aţi simţi mai bine dacă v-aţi trimite copiii la şcoala publică pentru că aţi ales explicit să o faceţi (aţi OPTAT, voit, din proprie convingere, pentru această variantă) în loc să faceţi acelaşi lucru în virtutea unei obligaţii derivate din nu ştiu ce lege?

        La urma-urmei, chiar şi-n ţările în care HS este legal, majoritatea părinţilor îşi trimit copiii la şcoala publică, dar fac asta în urma unei alegeri pe care şi-o asumă cu toată responsabilitatea. În România această alegere nu există. Trist. Foarte trist.

    • In vest se pune mare accent pe invatamantul prescolar, exista o presiune mare pentru participarea de la varste cat mai mici la forme de socializare si educare. Studiile arata o evolutie superioara pentru copiii participanti la educatia prescolara, comparativ cu ceilalti.

      Atunci?

  29. M-ati innebunit cu “studiile” astea, in curand o sa vad si exprimari de genul “un grup de cercetatori americani” a conchis ca….
    Deci: cand se aduc niste presupuse studii ca argument, se mentioneaza care studii anume ca sa poata fi consultate. Care studii, cine le-a facut, cand le-a facut, pe ce esantion, etc etc etc…
    Continuati sa vorbiti despre “studii” pe care omiteti sa le mentionati, este un procedeu pur si simplu inafara oricarei reguli elementare de dezbatere, inafara a ceea ce inseamna cercetare, educatie, invatamant..si alte vorbe mari pe care nu le ocoliti in forma (bombastica), dar o faceti, iata, cu totul, in privinta fondului lor.

  30. @Stefan Vlaston, nu , eu nu aduc “axiome” in favoarea pozitie mele. Daca va uitati putin in urma, veti observa ca am dat niste linkuri care contin la randul lor atat diverse studii cat si diverse articole ce contin argumente pe care desigur le puteti contracara cu altele. Consider ineficient sa ma apuc sa le dezvolt aici, atata vreme cat ele exista pe larg deja scrise si am aratat calea spre a fi citite/rasfoite.
    Am dat deasemenea linkuri exacte catre studii privind socializarea si niveul invatamantului romanesc. Studii serioase de nivel academic.
    Afirmati ca eu as judeca pe altii pentru ca “judeca” altfel decat mine. Sunt doua probleme aici:
    1. A judeca presupune un proces deductiv, ceea ce este exact ce reprosam eu oponentilor ca nu fac. Deci nu le pot critica “judecata” atata vreme cat eu indemnam la ea.
    2. Legalizarea HS presupune a da posibilitatea celor care doresc aceasta forma alternativa de educatie sa o poata urma, prin urmare tocmai oponentii HS sunt cei care impun in mod practic si coercitiv propria “judecata” celorlalti, impiedicandu-i sa actioneze conform propriilor convingeri argumentate.

  31. Oameni buni,
    Ca parinte si absolvent de studii superioare la stat, cu toate ca am avut binecuvantarea Dumnezeiasca a unor profesori cu har, la care invatai de drag, trebuie sa spun ca mi-as mai lua doua locuri de munca, astfel incat copiii mei sa stea acasa si sa invete.Si mi-as gasi timp sa le impartasesc si eu din cunostintele si experientele mele de viata.
    In prezent, invatamantul de stat este dublu subventionat:o data de stat si o data de contributiile directe ale parintilor;mai bine zis, noi, palmasii, platim de doua ori acelasi DESERVICIU facut copiilor!
    Eu am facut practica pedagogica si stiu acum ce presupune cu adevarat munca unui profesor:este uriasa, iar motivatia a cam disparut:atat cea extrinseca, cat si cea intrinseca;salariu de mizerie, iar pe copii ii doare la basca si mai sar si la bataie, incurajati de parintii manelizati.Nu invata nimic, habar nu au de adevarat istori, datorita manualelor alternative sub orice critica.
    In afara scolii nu se face nimic practic!Eu am fost varza la capitolul arheologie, pana nu am ajuns in practica pe santier.Nu asa se face scoala:nimic nu se invata pur teoretic, ci trebuie sa se fac sincron teorie-practica.
    Avem o tara de inculti, condusa de niste tradatori cretini, abjecti.
    Dar o tara de prosti este usor de condus, in timp ce scoala adevarata te invata sa gandesti, te dezvolta ca personalitate si creaza cel mai periculos produs:CETATEANUL!
    ASA CA SE DISTRUGE INVATAMANTUL, SE PUN DOBITOCI PE POST DE PROFESORI, IAR ROMANUL NAIV DA VINA TOT PE PALMASI!

  32. Nu dam vina pe palmasi, dar dl Vlaston e un exemplu tipic de educrat. Dl Vlaston, ca toti educratii si “expertii” pare iritat de libertatea altora. Sa fie clar: nimeni nu e expert in privinta a cum sa ne crestem proprii nostri copii. Expertii in educatie au venit in romania doar cu idiotenii.

    Vezi aici:

    “Expertii in educatie ai Uniunii Europene pun criza societatii romanesti pe seama “cultului geniilor”. Conform profesorului Robert D. Reisz, modelul intregului invatamant romanesc e Eminescu si, prin el, o anumita imagine a “creatorului vag paranoid si asocial”. Mitologia geniului, scrie profesorul Reisz amintindu-mi de Personalitatea autoritara a lui Adorno, da loc in domeniul social-politic “nevoii unui conducator charismatic, mesianic si autoritar”. Mitologia geniului merge asadar mana in mana cu fascismul. Intr-o societate cu adevarat democratica, scrie profesorul Reisz, scoala ar trebui sa “produca cetateni” si “persoane normale, bine integrate social”, adaptate “mediocritatii vremurilor”. Trebuie, indeamna profesorul Reisz, sa se reabiliteze normalitatea, definita in termeni de “medie”, de “pasi algoritmici” si de “predictabilitate a actiunilor”. Exceptionalismul e pagubos si, de aceea, profesorul Reisz cere schimbarea formelor pentru a obtine modificarea fondului”

    http://www.ziuaveche.ro/editorial/expertul-si-geniile

  33. Problema educatiei trebuie pusa altfel. Situatia este foarte grava. Dupa toate semnele, ROMANIA VA MURI CURAND! Oricat de drastic suna, tot mai multi simt asta.
    Singura solutie este educarea celor mici in asa fel ca sa poata continua spiritul romanesc, in ce a avut mai bun.
    Prioritatea trebuie sa fie formarea caracterelor, si nu bagajul inutil de cunostinte.
    Deci singura solutie pentru salvarea tarii este modificarea fundamentala a invatamantului de stat in directia formarii caracterelor.

    Iar caractere nu se pot forma fara Dumnezeu. Dovada este poporul actual, mitocan si manelizat, dupa zeci de ani de scoala atee.
    Educatia caracterelor, formarea simtului onoarei, al neacceptarii minciunii si furtului, trebuie sa inceapa cu studiul vietii sfintiilor si martirilor pe care i-a dat tara aceasta. Daca nu exista o solida legatura cu temelia turnata prin jertfele celor mai buni ai acestui neam, atunci sandramaua romaneasca, urata si subreda cum e, va fi luata de vanturile istoriei si facuta tandari.

    Copiii ar trebui invatati, mai mult decat orice, sa fie sinceri, corecti, sa nu
    minta, sa nu fure, sa aiba onoare. Si chiar si cum sa stea la o coada in mod civilizat, nu inghesuindu-se ca vitele si incercand sa fure randul, asa cum fac adultii.
    Sa fie invatati sa nu accepte tirania, birocratia, minciuna si ticalosia. Numai de aici se poate incepe vindecarea acestui neam.

    Homeschooling este o varianta foarte buna pentru cine poate si vrea. Guvernul nu ar avea voie sa impuna invatamantul de stat, decat in cazul familiilor unde copiii sunt invatati sa cerseasca si sa fure. Sau doar daca invatamantul de stat ar forma cu adevarat caractere si ar avea ca scop salvarea tarii, nu distrugerea ei.
    Doamne ajuta!

    • Ce legatura are moralitatea cu un personaj imaginar (D-zeu) care a omorat oameni fiindca nu au respectat niste reguli arbitrare impuse de el (vezi Sodoma si Gomorra, potopul)? Eu unul vreau ca tara mea sa aiba ca model tari precum Suedia (60% atei sau mai mult), nu Arabia Saudita sau Iranul. Indoctrinarea religioasa in scoli este calea sigura inspre talibanism, intoleranta, superstitie si ignoranta generalizata. Biblia nu invata pe nimeni cum sa construiasca poduri, drumuri, sa scrie programe, sa vindece oameni, sa propuna ipoteze in biologie, fizica, etc si sa le demonstreze experimental. Toate aceste lucruri au fost descoperite/aplicate prin truda unor matematicieni, oameni de stiinta, medici si ingineri. De acesti oameni are nevoie Romania, caci de talibani ortodocsi si oameni necivilizati si needucati nu ducem lipsa!

      • Rar aud oameni atat de inculti aparand cultura. Ai putea te rog sa ne dai cateva nume de matematicieni, Oameni de stiinta, medici si ingineri care intradevar au revolutionat cunoasterea in trecut, care erau atei?
        Spunea cineva in alt comentariu ca comunismul ne-a spalat pe creier, dar asta parca e prea de tot.
        Ce legatura are Biblia cu Iranul nu mai tu sti. Majoritatea celor care au publicat pana acum se plang de lipsa de moralitate a sistemului de invatamant si vorbesc despre copiat (furt- porunca 8), despre diplome false (minciuna- porunca 9), despre lipsa de respect fata de autoritate (respectul parintilor – porunca 5), despre abuzurile sexuale (curvie- porunca 7), violenta scolara (crima – porunca 6), si asa mai departe. Astea sunt poruncile alea arbitrare despre care vorbeai tu ca le-a impus Dumnezeu?
        Sa inteleg ca tu vrei ca scoala sa produca mincinosi, hoti, curvari, criminali, egoisti care sa nu aiba nici un respect pentru adulti? Sau o societate tip Sodoma si Gomora in care nistre trecatori de gen masculin erau pe punctul de a fi violati de homosexualii din aceste cetati? Sau poate vrei o societate ca Olanda, alta tara plina de atei care are prostitutia, drogurile si homosexualitatea legale si intrate in normalitate si care acum lupta pentru legalizarea pedofiliei. Ma ingrozesc stiind ca ai putea sa fi profesorul fetitei mele, sau ca copilul tau ar putea sta cu ea in banca si de aceea ma bucur ca am ales HS.

        Nu vreau sa te jignesc, dar nu mi-a venit sa cred ce asocieri si ce idei ciudate ai.

        Vad ca inca nu se intelege ca tot ce vrem cei ce aparam HS este sa avem aceasta alternativa si sa putem sa o folosim in mod legal. Nu e vorba sa fortam pe nimeni sa faca acest lucru ci doar sa putem noi sa o facem daca alegem asta.
        La fel cum nu mi se pare normal ca cineva sa forteze copiii sa invete religie in ciuda dorintei copilului sau a parintilor, nu mi se pare normal sa obligi copilul sa fie supus indoctrinarii evolutioniste/materialiste/ateiste.

        Daca tot vorbim de democaratie, atunci hai sa renuntam la atitudinea asta de monopol asupra familei. Pana la urma sunt copiii mei nu ai statului si am tot dreptul (european) sa ii cresc cum vreau eu nu cum vrea statul.

  34. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Razboi rece in B.O.R.?/ MARTURISIRI DE CREDINTA IN PRESA/ “Dezbateri” media pe teme dintre cele mai sensibile: religia in scoli, legalizarea prostitutiei, homeschooling/ NOUA PSIHOZA GLOBALA A SUPERBACTERIEI SI A

  35. Pingback: Mircea Platon – Şcoala de acasă: învăţămînt de rezistenţă « regăsirea frumosului pierdut…

  36. Pingback: Scoala de acasa le surade cititorilor » Think Outside The Box

  37. Pingback: Homeschooling în România « LiA POEM

  38. Pingback: Școala de acasă. De ce fac meditaţii preșcolarii | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger