ACTA, varianta europeană a SOPA, a fost semnată aproape in corpore de statele UE și mai are doar câțiva pași de făcut până să devină lege şi în România. Das Cloud a stat de vorbă cu europarlamentarii români care vor decide în această vară dacă intimitatea calculatoarelor noastre va fi sau nu ştearsă din Internet fără drept de apel.
de Cosmin Popan (Das Cloud)
România a semnat joi, la Tokyo, alături de alte 21 de state din Uniunea Europeană, infamul acord Anti-Counterfeiting Trade Agreement (ACTA). Numai că în ceea ce iniţiatorii acestuia văd o mai bună protejare a drepturilor de autor, societatea internaută denunţă violarea intimităţii pe internet şi încălcarea flagrantă a dreptului la protecţia datelor personale ale utilizatorilor.
În Polonia, au izbucnit proteste de stradă imediat după aflarea veștii: mii de oameni au ieșit pe străzile din Poznan să își exprime nemulțumirea față de acordul semnat, iar parlamentarii au purtatmăști a la Guy Fawkes în timpul ședințelor din plen.
Kader Arif, însărcinat în calitate de raportor să informeze Parlamentul European despre ACTA, și-a prezentat azi demisia acuzând o “mascaradă la care nu vrea să participe”. “Vreau să denunț cât mai puternic posibil întregul proces care a dus la semnarea acestei înțelegeri: nici o includere a organizațiilor din societatea civilă, lipsa de transparență încă de la începutul negocierilor, amânarea repetată a semnării textului fără vreo explicație, ignorarea cererilor făcute de Parlamentul European în diverse ocazii”, scrie el pe blogul său.
“Eșecul european”
Libertatea de exprimare a internauților va fi afectată, la fel și comerțul internațional, accesul la cultură și viața privată a indivizilor. Adăugaţi şi obstacolele ridicate în calea inovării. Acestea sunt acuzele principale aduse echivalentului european al SOPA (Stop Online Piracy Act), proiect de lege față de care internetul a protestat în masă săptămâna trecută.
Acordul bătut în cuie în capitala Japoniei nu înseamnă, din fericire, că va trebui să ne punem de îndată în gardă. Este doar primul pas pentru intrarea tratatului în vigoare; mai trebuie ratificat de parlamentele statelor europene care s-au şi grăbit să-l semneze pe nemestecate (inclusiv România), dar și de Parlamentul European (într-o sesiune anunţată pentru jumătatea lunii iunie). Ceea ce înseamnă că ACTA încă mai poate fi blocată. Dacă doriți să faceți acest lucru, puteți trimite aici mailuri celor 33 de deputați români care ne reprezintă la nivel european.
Parlamentarii Europeni au încercat să nuanțeze în luna noiembrie 2010 prevederile dure ale acordului ACTA, propunând o rezoluție alternativă acestui document. A căzut însă la vot în plenul de la Bruxelles, la o diferență de numai 16 voturi. La acea vreme, 15 europarlamentari români au semnat pentru varianta revizuită.
Unul dintre ei este Adina Vălean, care crede că Uniunea Europeană a suferit în acel moment un eșec în lupta cu pirateria. “Pentru că nu a reușit să facă distincția dintre cei care fac un business încălcând drepturile de autor și cei care accesează informații cu copyright pentru uz personal”, declară europarlamentarul liberal.
Europa are, pe de o parte, un interes major de a lupta împotriva produselor contrafăcute, spune Vălean. “La nivel mondial câștigăm (Europa) cel mai mult de pe urma brandurilor și creațiilor intelectuale. Acestea sunt căutate în lumea întreagă. Este absolut necesar să găsim o soluție pentru a le apăra”. Pe de altă parte, completează europarlamentarul, “Uniunea Europeană trebuie să fie principalul promotor al libertății internetului”. “Și nu este o soluție ca providerii de internet să poată accesa în orice moment computerele utilizatorilor. Trebuie creat un nou model de business pentru cei care fac creație intelectuală”.
România a urmat turma
Un alt europarlamentar român care a fost de acord acum mai bine de doi ani cu varianta mai blândă a ACTA este Renate Weber. Într-o postare pe blogul său, Weber scrie: “Ceea ce am votat în noiembrie 2010 a fost o rezoluție pe care am și co-inițiat-o, în numele grupului ALDE, cu privire la ACTA, în care ne exprimam îngrijorarea cu privire la conținutul acordului și ceream Comisiei Europene să prezinte o evaluare completă a consecințelor acordului înaintea semnării acestuia de către statele membre. Cei care au votat în favoarea rezoluției sunt cei îngrijorați de prevederile ACTA. Cei care au votat împotriva rezoluției sunt cei care acceptă orice sancțiune în internet fără să crâcnească. Nu mi-am schimbat punctul de vedere din 2010 și până acum”.
PDL-istul Cristian Preda s-a opus în 2010 semnării ACTA în variantă soft. La solicitarea Das Cloud, europarlamentarul s-a ferit să își exprime părerea față de acordul semnat la Tokyo: “Am primit 70 de interpelări. Nu mă mai bombardați. O să îmi exprim opinia prin vot”.
Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia și Germania sunt singurele state ale Uniunii Europene care au refuzat semnarea ACTA. În opinia Adinei Vălean, România nu a fost capabilă de o poziție similară pentru că atitudinea europarlamentarilor autohtoni “face parte dintr-un comportament general al României: încercăm tot timpul să ne plasăm într-o poziție majoritară, nu minoritară. Nu facem consultări publice. Europarlamentarii români din Comisia de Comerț Exterior și cei din Direcţia de Tehnologie trebuiau să formuleze un punct de vedere public în România. Suntem departe de a apăra opinia și interesele cetățenilor români”.
Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (APTI) acuză lipsa de transparență în discuțiile purtate la nivel european în privința ACTA. “Atât în perioada de negociere, cât și pe parcursul informărilor făcute de Comisia Europeană către Parlamentul European, nu au existat consultări publice”. Secretomania a continuat și în sânul Parlamentului European, spune Manolea: “Când a ajuns textul la Parlamentul European s-a semnat un angajament de confidențialitate că nu vor da textul mai departe”. Din punctul său de vedere, acordul semnat de România a fost “o bifă pe ceva în privința căruia nu ai informat cetățenii în calitate de locuitori ai unui stat membru. Poate că discuțiile s-au purtat la nivel ministerial, dar nu au fost făcute publice”.
Acest articol a fost preluat de pe site-ul partener Das Cloud.
Foto: Parlamentarii polonezi au protestat impotriva ACTA, AP