Magistraţii vasluieni justifică statutul de “zonă specială de siguranţă publică” la Pungeşti

3

Judecătorii vasluieni au respins o solicitare pentru obţinerea unei ordonanţe preşedinţiale în vederea încetării declarării zonei Pungeşti drept “zonă specială de siguranţă publică” – statut invocat pentru prezenţa masivă a jandarmilor în regiune şi pentru toate acţiunile desfăşurate de forţele de ordine. Potrivit publicaţiei Vremea Nouă, sentinţa magistraţilor a fost dată săptămâna trecută.

 

 

Dacă solicitarea ar fi fost admisă, ar fi trebuit să ducă la retragerea trupelor de jandarmi din regiune şi la încetarea acţiunilor de legitimare şi interogare din partea forţelor de ordine. La Judecătoria Vaslui se află pe rol un proces deschis de Simone Nicolescot şi asociaţia „România fără ei”, împotriva Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Inspectoratului de Jandarmi Vaslui. Cum acest proces, însă, nu are fixat un termen de judecată, cauza putând ajunge în atenţia judecătorilor abia anul viitor, iar problemele din Pungeşti sunt de actualitate, reclamanţii din dosar au înaintat cererea de ordonanţă preşedinţială instanţei, pentru „încetarea comportamentului prepuşilor instituţiei Jandarmeriei Române, comportament ce încalcă drepturile fundamentale ale omului, respectiv dreptul la liberă circulaţie pe teritoriul comunei Pungeşti până la soluţionarea irevocabilă a procesului ce face obiectul dosarului nr. 8135/333/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Vaslui”.

Motivarea sentinţei date săptămâna trecută a fost transmisă reclamanţilor prin poştă, iar Simone Nicolescot a declarat că va ataca hotărârea cu apel la Tribunalul Vaslui, scrie Vremea Nouă. „Ceea ce mi se pare extraordinar, în afara soluţiei în această cauză, este faptul că am primit motivarea prin poştă la Curtea de Argeş, asta deşi am avocat la Vaslui, care a cerut să i se transmită de urgenţă, prin fax sau mail, acest document, pentru a putea înainta apelul cât mai curând. S-au pierdut trei zile, timp în care deja putea fi judecat apelul, şi, dacă am fi primit o soluţie corectă, pungeştenii ar fi putut circula iar liber în propria comună”, a declarat Simone Nicolescot pentru publicaţia citată.

În fundamentarea cererii, instanţa a reţinut că reclamanţii au invocat, printre altele, Directiva nr. 38/CE/29.04.2004 privind libera circulaţie a persoanelor, una din libertăţile fundamentale asigurate în spaţiul european fără frontiere interne, libertate care le-a fost încălcată prin acţiunile forţelor de ordine. Totodată, reclamanţii au arătat că limitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti fundamentale se poate face numai pe timpul stării de urgenţă sau a stării de asediu, iar la Pungeşti niciuna dintre aceste stări nu a fost declarată, drept urmare, măsurile luate de forţele de ordine sunt ilegale.

În motivarea judecătorilor din Vaslui (pe care o puteţi citi integral aici) se susţine că:

„(…) în privinţa aprecierii asupra aparenţei dreptului pretins de reclamanţi este faptul că această aparenţă în drept trebuie susţinută probatoriu, neputând fi dedusă a priori din simpla invocare a existenţei dreptului fundamental de liberă circulaţie. Directiva nr.33/CE/29.04.2004 nu este aplicabilă în cauză, obiectul acesteia fiind în sensul de asigurare a libertăţii de circulaţie a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene pe teritoriul acestora (respectiv dreptul de intrare şi ieşire din/în aceste state) şi nu a libertăţii de circulaţie pe teritoriul statului european ce a permis deja resortisantului intrarea sa”.

„(…) reclamanţii invocă împrejurări ce privesc în esenţă îngrădirea dreptului la liberă circulaţie, prevăzut şi garantat de dispoziţiile art. 25 din Constituţia României, precum şi dreptul de proprietate care este inviolabil, garantat de acelaşi act normativ. Este adevărat că prin Constituţia României se recunoaşte dreptul la liberă circulaţie a cetăţenilor pe teritoriul României, însă acest drept nu este unul absolut, ci relativ, fiind susceptibil de a fi restrâns în condiţiile expres prevăzute de art.53, în conţinutul căruia se specifică şi necesitatea asigurării ordinii şi siguranţei publice”.

„Aspectele de fapt relevate în susţinerea solicitării (…), astfel cum rezultă din mijlocul de probă administrat în cauză expus pe larg în aliniatele anterioare, nu sunt de natură să creeze aparenţa încălcării dreptului de liberă circulaţie prin exercitarea unor abuzuri din partea Jandarmeriei Române”.

„Se invocă caracterul notoriu al abuzurilor exercitate de organele de ordine publică asupra protestatarilor, însă trebuie precizat cu privire la acest aspect că acest caracter notoriu se întemeiază pe aprecierea reprezentanţilor mass-media, articolele de presă sau reportajele audio-video neconstituind mijloace legale de probă, susceptibile de a fundamenta soluţia unei instanţe în condiţiile în care este necesară respectarea principiului nemijlocirii administrării probelor, ca şi garantie a impartialităţii instanţei”.

„Stabilirea încălcării dreptului la liberă circulaţie prin acte abuzive din partea autorităţilor care acţionează în baza unor decizii administrative reprezintă o chestiune de fond care va fi analizată în cadrul dosarului nr. 8135/333/2013, aflat pe rolul Judecătoriei Vaslui. În acest sens, măsura care se solicită a fi luatã pe calea ordonanţei preşedinţiale trebuie să aibă un caracter provizoriu, cu dublă semnificaţie: a întinderii măsurii până la pronunţarea asupra fondului şi a naturii reversibile a efectelor încetării temporare a acestei măsuri. Or, măsura care se cere a fi luată, de interzicere a Jandarmeriei Române de a nu mai condiţiona temporar (până la finalizarea protestelor) accesul persoanelor în zonă, de identificarea lor şi justificarea unui interes, până la soluţionarea acţiunii de fond, este de natură a produce de fapt efecte ireversibile în contextul necesităţii asigurării continue a ordinii şi liniştii publice. Luarea unei asemenea măsuri ar echivala în mod necesar cu prejudecarea fondului, ceea ce denotă neîntrunirea condiţiei contrare a ordonanţei preşedinţiale.

A fortiori, aparenţa de drept este reţinută ca fiind în favoarea reclamantului atunci când poziţia acestuia în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială este preferabilă din punct de vedere legal. Or, în contextul situaţiei de fapt reţinute în cauză, în care condiţionarea libertăţii de circulaţie – de prezentarea unei legitimaţii şi de justificarea unui interes – prezintă o aparenţă de legitimitate, zona fiind declarată de siguranţă publică, nu se poate reţine caracterul preferabil al aparenţei unui drept relativ (care comportă de altfel anumite limitări), în cadrul prezentei proceduri, fără a prejudeca fondul”.

 

Sursa şi foto: Vremea Nouă

 

Puteţi citi şi:

Manifestanţii din Pungeşti s-au ales cu dosare penale

Dictatura cetăţenească

SRI, ţăranii de la Pungeşti şi “atentatul la siguranţa naţională”

Răscoala de la Pungești. 7 Decembrie 2013

Chevron a reluat operațiunile la Pungești după ce a anunțat că le suspendă

Jandarmeria se comportă ca o firmă de pază la Pungești

România la Pungești. Apel la mobilizare națională


3 comentarii

  1. Nici eu n-am reusit sa parcurg cu calm toata motivatia juridica . Am impresia ca traiesc un cosmar si ca cele de mai sus se intampla intr-un film de avertisment. Ce sa inteleg eu ca cetatean? Ca pot trece granita dintre state in mod liber ca cetatean european, dar odata ajuns acasa umblu numai daca imi dau voie jandarmii? Nu e stare de necesitate dar nu pot sa ma deplasez liber, nestingherit pe drumurile publice? In rest, nu stiu ce asteapta Tribunalul Vaslui: un certificat de deces ca sa vada in sfarsit ca exista abuzuri grave si brutalitati intolerabile din partea jandarmilor? Ce tratament asteptam inafara Romaniei, daca pentru propriul nostru stat suntem cetateni de mana a doua? Neglijabili?

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger