Satul belgian Doel opune rezistenţă planurilor de expansiune ale portului Antwerp, planuri care ar urma să şteargă satul de pe hartă şi să îl transforme într-un nou doc. Doel se află între docuri deja funcţionale şi o centrală nucleară; cândva, avea peste o mie de locuitori, dar acum nu are mai mulţi de 30 şi este considerat un oraş-fantomă.
Guvernul regional flamand speră să includă satul în dezvoltarea portului Antwerp, unul dintre cele mai mari din Europa, începând cu data de 17 iunie, în ciuda opoziţiei localnicilor care încă trăiesc aici. Aceştia se vor adresa celei mai înalte instituţii de justiţie administrativă pentru a bloca intenţiile guvernamentale. „Trebuie să fim încăpăţânaţi şi dispuşi să ducem lupta, chiar dacă nu avem siguranţa victoriei”, consideră Frie Lauwers, care reprezintă coaliţia celor ce doresc să menţină satul viu, pe harta Belgiei. Planurile urbanistice prevăd apariţia unor docuri în locul clădirilor şi străzilor şi a unei rezervaţii naturale în locul terenurilor agricole din prezent.
Satul Doel are 400 de ani, iar timpurile moderne l-au făcut să fie străjuit de turnurile de răcire ale unei centrale nucleare şi să intre în planurile de reorganizare ale autorităţilor încă din anul 1998. Din cauza incertitudinii care a planat, de atunci, asupra lui, satul s-a golit de locuitori, încetul cu încetul, transformându-se într-o localitate fantomă, cu clădiri acoperite cu graffiti. Cei mai mulţi localnici au plecat în anii 1990, când autorităţile au oferit prime compensatorii celor care şi-au vândut casele din zonă. Ultimii zece proprietari de locuinţe din regiune ar urma să fie deposedaţi, prin lege, de proprietăţile lor. Cei care nu deţin proprietăţi, însă, pot închiria case în zonă, conform unei decizii judecătoreşti de acum câţiva ani, iar asta permite oamenilor să rămână pe baricade şi să lupte pentru salvarea satului.
Cei rămaşi în Doel spun că, în ciuda proximităţii portului şi centralei nucleare, există atracţii arhitecturale în sat, precum ar fi o casă despre care se spune că ar fi aparţinut familiei pictorului Peter Paul Rubens. Alţii, însă, susţin că satul nu mai poate fi recuperat turistic sau din alt punct de vedere din cauza anilor de neglijenţă, squatting şi devalizare. „Cred că satul este mort acum şi un cadavru nu mai poate fi reanimat”, declară Frans Sans, care a părăsit Doel acum patru ani, după ce şi-a trăit aproape toată viaţa acolo. Localnicii au câştigat o bătălie cu autorităţile în 2012, când instanţa administrativă a respins planurile oficiale de transformare a satului în port; însă autorităţile au revizuit planurile, spunând că vor face doc în loc de port şi, astfel, localnicii sunt nevoiţi să apeleze din nou la instanţă.
Sursa şi foto: Reuters