La sfârșitul săptămânii trecute, la Sebeș, unul dintre cele mai industrializate orașe din țară, s-a derulat un nou episod din lupta pentru aer curat a locuitorilor prinși între cinismul corporației și nepăsarea sau chiar reaua-credință a autorităților. Pe fondul nemulțumirilor apărute ca urmare a eliberării în condiții neclare de către Agenția pentru Protecția Mediului Alba a unei autorizații ce permite Kronospan creșterea producției cu 25%, au avut loc întâlniri ale cetățenilor cu autoritățile și proteste.
Text şi fotografii de Radu Cernuta
În urma protestelor de anul trecut și a contestațiilor depuse de cetățeni și ONG-uri faţă de procedura prin care compania austriacă cerea revizuirea Autorizației Integrate de Mediu și creșterea capacității de producție cu 25%, autoritățile au emis mai multe decizii prin care impuneau Kronospan completarea documentației. Acestea au fost atacate de companie, care a dat în judecată Ministerul Mediului și, în primă instanță, a câștigat. Sentința, deși nu este definitivă și a fost atacată cu recurs de minister, a fost pusă în aplicare de APM Alba, care a eliberat o autorizație „actualizată” ce permite companiei să crească producția. Condițiile în care această autorizație a fost eliberată nu sunt în întregime clare și noi facem demersuri pentru a le elucida.
O altă sursă de nemulțumire este nepăsarea Primăriei Sebeș față de locuitori și modul în care aceasta a renunțat la studiul asupra sănătății acestora promis în toiul protestelor de anul trecut, pentru a realiza o evaluare a percepției subiective a riscului cu ajutorul unor chestionare problematice despre care am mai scris.
Și nu în ultimul rând, modul în care a fost administrată situația ozonului troposferic, substanță descrisă în rapoartele APM ca fiind „una din noxele cele mai periculoase, producând dificultăți de respirație și afecțiuni pulmonare” și având „potențial cancerigen”, este considerat problematic de către cetățeni. Poluant secundar, ozonul troposferc se formează din compuși organici volatili, oxizi de azot și monoxid de carbon, toate regăsindu-se între substanțele emise pe platforma industrială a orașului. În cursul verii lui 2015, s-au înregistrat aproape 60 de depășiri ale valorilor țintă. Raportarea acestora a fost defectuoasă, iar ulterior nu s-au mai făcut înregistrări, varianta oficială fiind că analizorul de ozon era programat pentru revizie. Această revizie durează deja de câteva luni. În plus, s-a descoperit un defect care face ca și depășirile înregistrate în vară să fie invalidate. Această situație nu este nouă, și în 2013 au fost înregistrate câteva depășiri, iar apoi aparatura a fost scoasă din uz, iar în septembrie 2014, a fost înregistrată o depășire la formaldehidă care ulterior a fost invalidată.
Sâmbătă, 13 februarie 2016, la sediul Primăriei Sebeș, a avut loc o întâlnire pe tema poluării, convocată de prefectul Gheorghe Feneșer, între parlamentarii de Alba și ONG-urile și cetățenii interesați. La întâlnire au participat, alături de prefect, senatorul Alexandru Pereș și deputații Dan Simedru și Clement Negruț. Din partea localnicilor au fost prezenți reprezentanți ai ONG-urilor PrimaNatura și Centrul Independent pentru Protecția Mediului Sebeș și cetățeni interesați. Au mai luat parte câțiva consilieri locali.
La întâlnire, cetățenii au prezentat situația de fapt și din oraș și care sunt nemulțumirile lor. Bazându-se pe Regulamentul Comisiei Europene 605/2014 din iunie 2014, care clasifică formaldehida drept cancerigenă și mutagenă, și pe articolul 58 din Legea 278/2013 privind emisiile industriale, care cere înlocuirea substanțelor cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere în procesul de producție, reprezentanții PrimaNatura au cerut parlamentarilor o inițiativă legislativă prin care obiectivele „care se încadrează în Directiva UE 2010/75/UE/privind emisiile industriale (IED) să nu mai obțină autorizație integrată de mediu dacă nu sunt la minim 10 km distanță față de zona locuibilă”. Ei își doresc ca „statul să delimiteze clar noțiunea de ‘zonă industrială’, luându-se în considerare toate condițiile de mediu din jurul acestei zone”. De asemenea, își doresc implementarea unei zone tampon „de tip perdea forestieră” în jurul instalațiilor cu putere mare de ardere și vor ca „legea să prevadă înlocuirea în mod obligatoriu a substanțelor periculoase în procesul de producție cu alte substanțe care nu sunt inflamabile și nu provoacă efecte dăunătoare asupra sănătății”. De asemenea, ei își doresc personal cu pregătire adecvată în cadrul autorităților statului și o dotare suficientă a acestora pentru a urmări calitatea aerului.
Nichita Comăniciu, cetățean al orașului și consultant pentru proiectarea de sisteme de management al calității și mediului, a vorbit despre lipsa de încredere din rândul populației atât în companie, cât și în autorități. Ca și soluție, a propus să i se ceară investitorului o certificare EMAS. EMAS (Eco Management and Audit Scheme) e un instrument de management dezvoltat de Comisia Europeană cu ajutorul căruia companii și alte organizații pot să-și evalueze, raporteze și îmbunătățească performanța de mediu. Obținerea unei astfel de certificări se face în urma unei inspecții de mediu din partea unor verificatori agreați de Comisie, după care e creat un program de măsuri ce trebuiesc implementate de companie și este elaborat un sistem de management, care va fi urmărit prin audituri. Este vizată atât respectarea legislației de mediu, cât și performanța de mediu a companiei și eficiența ei.
Din partea autorităților, senatorul Pereș a pus sub semnul întrebării pregătirea cetățenilor. Deși aceștia doar puneau întrebări, iar cei care ar trebui să fie pregătiți pentru a da răspunsuri sunt oficialii statului. De asemenea, a exclus o „supra-reglementare”, spunând că legislația româneasca este în acord cu cea europeană.
Prefectul Feneșer a propus restabilirea încrederii populației printr-un dialog între autorități și ONG-uri din care să rezulte un caiet de sarcini pentru un nou studiu de sănătate. Aceștia ar urma să semneze cu toții, încă înainte de realizare, că își vor asuma acel studiu, iar cercetarea efectivă să fie efectuată de un organism din străinătate pentru a nu fi probleme. Problemele au început însă imediat, odată cu discutarea, chiar și la modul teoretic, singurul posibil la momentul respectiv, a finanțării. Aceasta a fost pasată ca un cartof fierbinte între nivelul central și cel local, iar sumele vehiculate au fost prea mici pentru ca o astfel de propunere să poată ajunge să se materializeze și să fie realizată în mod serios, fără a avea soarta deja faimoaselor chestionare.
În opinia deputatului Negruț, în Sebeș e „ceva putred” și a promis că, de pe poziția sa de membru al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, va face o adresă către Primul Ministru pentru a trimite Corpul de Control să facă verificări. Aceasta posibilitate a fost însă negată de colegii săi, care au spus că în atribuțiile Corpului de Control nu intră verificarea unei firme.
Deputatul Simedru a spus că, în privința dotării cu aparatură a APM Alba, s-au făcut demersuri pe lângă Ministerul Mediului și un laborator mobil a fost prevăzut în bugetul pe 2016. A arătat și el că, în privința reglementării, nu trebuie să fim „mai catolici ca Papa”, pentru că atunci investitorii nu vor mai veni la noi.
Duminică, 14 februarie 2016, au avut loc manifestări de stradă ale cetățenilor din Sebeș, inițial în Piața Primăriei din din oraș, ulterior în fața sediului APM Alba, din Alba Iulia. Deși ele au fost anunțate de ONG-urile organizatoare, PrimaNatura și Centrul Independent pentru Protecția Mediului, ca un „protest împotriva poluării și a incompetenței autorităților”, acestea a avut mai degrabă caracterul unei întruniri cetățenești. Fără pancarte, steaguri sau lozinci, oamenii s-au adunat în piața publică ce începe să-și revendice rolul de loc unde oamenii comunică, se informează, participă la viața comunității și urmăresc evoluțiile. „Am urmărit ce s-a discutat aici între noi și la mitingul pe care l-am făcut”, mi-a spus unul dintre participanți. „ În mass-media nu s-a discutat prea multe despre chestia asta. La televizor, ei își fac doar ratingul și atât. Nu doar la nivelul ăsta, la nivel de țară.”
Prezența, chiar dacă nu a mai fost de ordinul miilor, ca în alte dăți, a fost bună, prin piață trecând cam 200 de oameni, cifră echivalentă cu totalul celor care și-au arătat interesul ori și-au anunțat participarea pe pagina de facebook a evenimentului. Oamenii au venit atât din nevoia personală de aer curat pentru ei și familia lor, cât și din spirit civic și solidaritate. „Calitatea aerului trebuie să fie bună pentru toți”, mi-a spus o participantă. „Nu doar pentru mine am venit aici, am venit pentru copiii mei, pentru toată lumea”.
De la o portavoce, reprezentanții ONG-urilor au vorbit despre ultimele evoluții, despre nemulțumirile lor, despre întâlnirile cu autoritățile și despre solicitările către aceștia. Însă nu doar ei sunt cei care fac ceva, oamenii încep să se implice, să-și asume responsabilități și să caute soluții. O cetățeană a contactat-o pe ministrul mediului pe facebook. „Am trimis și poze și mai multe mesaje și, până la urmă, mi-a răspuns”. Îmi arată răspunsul pe telefon (foto jos). „Eu zic că soluția este să mergem la București. Nenorociții ăștia de aici nu ne bagă în seamă, simt că vin degeaba la protest. Nu se poate, după atâta timp, un an de zile, să ne ignore în halul ăsta”.
La sediul APM, în Alba Iulia, au mers cam 20 de persoane. Pe scările clădirii, reprezentanții ONG-urilor au citit o listă de observații și solicitări, după care au fost primiți de locțiitorul directorului executiv, Filon Voloșeniuc. În cadrul unei convorbiri de aproximativ o jumătate de oră, acesta a încercat să dea niște explicații ONG-iștilor, fără însă a-i putea convinge. La plecare, lista de solicitări a fost depusă la secretariat. „De lăsat, noi nu ne lăsăm”, mi-a spus o participantă. „Sperăm în continuare. Până la urmă tot o să se întâmple ceva. Dacă mergem în continuare, o să se schimbe ceva”.
