Lupoaica la romani

26

In Bucuresti, Lupa Capitolina e cea mai plimbata statuie – a fost mutata de cinci ori. In tara sunt minimum 24 de copii, sigur cele mai multe din lume. Unele au fost cadouri, dar pe majoritatea le-am confectionat noi, ca sa ne impunem sorgintea latina.

Text de Ani Sandu (republicat integral din Decat o Revista #3). Fotografii de Dacian Groza si Tudor Vintiloiu

Dupa o saptamana mai degraba ploioasa, caldura de iunie a transformat Centrul Istoric al Bucurestiului intr-un musuroi de oameni. In drum spre berea de vineri seara, majoritatea se opreau curiosi langa mica scena improvizata in capul strazii Lipscani. In fata ei, pe un covor rosu, erau aliniate cateva randuri de scaune, rezervate pentru presa si invitati. Intr-un colt, un DJ trecea cu lejeritate de la disco la pop la hip-hop, ca apoi sa se opreasca la acordurile maiestuoase din Vangelis, potrivite pentru dezvelirea statuii ce deocamdata statea ascunsa sub un material lucios visiniu.

Cu doua zile inainte de inaugurare, statuia nu era imbracata de gala; doar un cearsaf alb o ferea de ochii indiscreti. Iar cu cateva saptamani inainte, oricine ridica privirea dincolo de gardurile de santier din jurul monumentului putea zari pe soclu Lupoaica cu Pui. Pe numele adevarat de Lupa Capitolina, statuia a fost mutata acolo in primavara, dupa ce statuse 13 ani in Piata Romana.

Era a cincea mutare in 104 ani de existenta si noul sediu urma sa fie inaugurat cu fast de primarul Sorin Oprescu si invitatul sau special Giovanni Alemanno, primarului Romei.

Statuia din bronz, de 114 cm lungime si 75 cm inaltime, infatiseaza o lupoaica in marime naturala, care alapteaza doi prunci, pe Remus si Romulus. Fii ai lui Marte, zeul razboiului, si ai preotesei Rhea Silvia, au fost indepartati de unchiul lor, Amulius. Acesta preluase prin forta conducerea cetatii Alba Longa de la fratele sau si bunicul pruncilor, Numitor, si se temea ca mai tarziu Remus si Romulus vor revendica puterea. Servitorului ce trebuia sa-i omoare i s-a facut insa mila de ei si i-a lasat intr-un cos pe malul Tibrului. Romulus si Remus au fost salvati de o lupoaica, care i-a adapostit intr-o pestera si i-a hranit. Cand au crescut, au hotarat sa-si ridice propria cetate, Roma. N-au reusit sa cada de acord cine sa o conduca si, intr-o incaierare, Romulus l-a ucis pe Remus. Totusi, amandoi sunt considerati intemeietorii Romei. Simbolul lupoaicei care ii alapteaza a fost folosit de-a lungul timpului nu doar ca marca de nastere a cetatii, ci si ca insemn al unei legiuni romane, emblema a Jocurilor Olimpice in 1960 si ca stema a clubului AS Roma.

Statuia originala din Roma, reprezentand doar lupoaica, a fost initial datata ca fiind din secolul V i.Hr. O analiza tehnica recenta i-a determinat insa pe unii cercetatori s-o plaseze in Evul Mediu. Fara ca originea monumentului sa fie lamurita, se stie ca acesta a fost mutat in Muzeul Capitolin in secolul XV. Tot atunci au fost creati si adaugati lupoaicei cei doi prunci. Din secolul XVIII Roma a expus o copie a ansambului si in aer liber, in Piazza Del Campidoglio.

In urma cu aproximativ 100 de ani, italienii au inceput sa trimita copii in alte tari, in special cele cu fond latin. Benito Mussolini, de exemplu, s-a folosit de simbolul Lupoaicei in dorinta de a reface gloria Imperiului Roman si, pentru a atrage bunavointa americanilor, le-a donat la sfarsitul anilor ’20 cateva statui. Directorul Institutului Italian de Cultura din Bucuresti, Alberto Castaldini, spune ca Lupoaice au mai ajuns si in Franta, Spania, Macedonia, Argentina, Brazilia, Suedia, Canada, Japonia, Libia si Tadjikistan.

Romania a primit prima copie a Lupoaicei, cea din Bucuresti, in 1906, cand aniversa 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de catre Imperiul Roman. Statuia a fost amplasata in cadrul marii Expozitii Nationale din Parcul Carol, la Arenele Romane. Doi ani mai tarziu, dupa ce majoritatea pavilioanelor din parc au fost desfiintate, a fost dusa in Piata Sfantu Gheorghe (aproape de pozitia ei de azi), locul fiind denumit Piata Romei. In 1931, statuia a fost mutata pe Dealul Mitropoliei, drept celebrare a proaspetei amenajari a aleilor. A stat aici pana in 1965, spune istoricul Ionel Zanescu de la Muzeul de Istorie Bucuresti, cand comunistii, suparati ca multi din cei ce vin s-o vada intra si in curtea Mitropoliei, au ascuns-o intr-un scuar plin de vegetatie din Piata Dorobanti. Poate tocmai din cauza pozitiei ferite, Romulus si Remus au fost furati in repetate randuri.

Prin anii ’90, viceprimarul de atunci al sectorului 1, Razvan Murgeanu, i-a adapostit o vreme la el in birou. In 1997, primarul general Viorel Lis a mutat Lupoaica in Piata Romana, ca sa-i dea o vizibilitate mai buna, dar nici aici statuia n-a scapat de incidente. Fostul director al Administratiei Monumentelor si Patrimoniului Turistic, Florin Necula, spune ca ansamblul a fost deteriorat in mai multe accidente auto: „Cred ca unii voiau sa vada statuia mai de aproape. Unii au vazut-o foarte de aproape, vreo trei cazuri am avut – au intrat in soclul statuii. De aceea i-am pus niste stalpi de protectie”.

Astazi, monumentul se afla intr-un rond care, teoretic, e ferit de masini. In aprilie, cand a anuntat ca muta statuia in Piata Sfantu Gheorghe, primarul Oprescu a spus doar ca trebuie pusa mai bine in valoare si ca s-a inteles in privinta noului amplasament cu ambasadorul Italiei la Bucuresti, Mario Cospito, care ulterior l-a decorat pe Oprescu in grad de Mare Ofiter.

Am cautat statuile cu Lupa Capitolina din Romania si am gasit 24, cele mai multe in Transilvania. Am cerut Ministerului Culturii o lista completa cu statuile din tara, iar consilierul Liviu Mincu a raspuns intr-un mail ca ar fi doar trei: in Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara. Cand i-am cerut sa explice raspunsul, a spus ca s-a uitat pe lista monumentelor istorice, pe anumite site-uri, si a intrebat in cateva judete („doar nu era sa le iau pe toate 40 la rand”).

Statuia din Bucuresti n-a fost singura primita de la italieni. In perioada interbelica, pe cand Italia fascista redescoperea mitul Romei, au ajuns in tara Lupoaicele din Cluj-Napoca (1921), Targu Mures (1924), Timisoara (1926), Alba Iulia (1933) si Satu Mare (1936). In 1921, dupa unirea Basarabiei si Bucovinei cu Romania, a fost trimisa o Lupoaica si la Chisinau. Ea a fost distrusa odata cu invazia sovietica, dar reinstalata in 1991, dupa o donatie a Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni. Monumentul a fost dat jos din nou in 2005, pe motiv de degradare. La sfarsitul anului trecut, dupa ce comunistii au pierdut puterea, Lupoaica a fost reinstalata in fata Muzeului de Istorie.

Şi statuile din tara au avut o istorie zbuciumata. Cea din Cluj a fost transferata temporar la Sibiu in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cand Transilvania de Nord se afla sub ocupatia Ungariei horthiste. La fel s-a intamplat si cu statuia din Targu Mures, mutata la Turda. „Acolo fusese asasinat Mihai Viteazul in 1601, locul avea o semnificatie istorica”, spune istoricul Zanescu.

Despre statuia din Cluj, academicianul Dumitru Protase scrie intr-un articol ca dupa Razboi si-a schimbat si ea locul de mai multe ori: din fata Universitatii Babes-Bolyai, a fost mutata in fata vechii primarii din Piata Unirii, apoi pe Bulevardul Eroilor, dupa care a disparut o vreme in depozitul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei. Acum e din nou pe Bulevardul Eroilor. Si aici un prunc a fost temporar furat si gasit apoi la o cripta din Cimitirul Central. Istoricul Mihai Barbulescu scrie ca pe 22 decembrie 1989, pe soclul statuii clujene a fost arborat un drapel negru si, desi confruntarile avusesera loc intr-o intersectie alaturata, zile in sir au ars acolo lumanari.

In Targu Mures circula povesti cum ca ar fi singurul oras indreptatit sa aiba o Lupoaica, pentru ca ar fi singura primita in dar de la italieni, restul fiind doar copii. Protase spune ca monumentul din Mures ar fi de fapt o copie dupa statuia dusa la Turda, de care locuitorii de acolo n-ar mai fi vrut sa se desparta. Barbulescu sustine ca ar fi tocmai invers: turdenii si-au facut o copie, iar Targu Mures si-a primit statuia inapoi. Reprezentantii primariei muresene n-au stiut sa transeze disputa, dar Octavian Popa, fostul primar din Tarnaveni, judetul Mures, spune ca Lupoaica originala a fost intr-adevar adusa inapoi de la Turda la Targu Mures, pentru ca el o tine minte poposind intai la Combinatul Chimic din Tarnaveni pentru a fi curatata de impuritati. Isi aminteste ca era foarte grea si a descarcat-o cu o macara, ajutat de colegii din combinat.

Lui Popa i-a placut asa mult statuia, incat s-a hotarat sa ridice una si la el in oras. „17 piese compun Lupoaica”, spune el, „inclusiv Romulus, Remus, coada la lupoaica. Şi putulica de la Romulus si Remus era o piesa. Le-am luat mulajul la combinat la noi”. Statuia a fost inaugurata in 1992, langa primarie, in fata scolii „Traian”. Lupoaica din Tarnaveni simbolizeaza si apropierea de asezarile romane Apulum, Napoca si Potaissa. Chiar daca n-a avut nume latin – Tarnaveniul a fost atestat abia in secolul XIII –, s-au descoperit urme romane in localitate. „Ar fi trist sa uitam originea poporului roman”, spune el. „Consideram ca meritam sa lasam o urma.” Popa a condus primaria Tarnaveniului timp de 14 ani (1990–1996, 2000–2008), iar azi, din postura de consilier PSD la primarie, se gandeste sa mai candideze o data.

Intre timp au aparut Lupoaice si in alte localitati din Mures: Sighisoara, Reghin, Iernut si Ludus. Arhitectul sef al Sighisoarei, Ioan Velicu, spune ca s-au pus in toate localitatile care au avut primari din Partidul Unitatii Nationale Romane, ca un simbol al romanismului: „A fost o comanda pe linie de partid, de Parlament, si au venit pe banda rulanta. Asa statui nu erau inainte de Revolutie intr-un oras sasesc”. Teoria lui Velicu se confirma in Reghin, unde statuia a fost amplasata in 1994 si a marcat ridicarea localitatii la rang de municipiu, pe vremea primarului PUNR Eremia Pop (astazi in PDL). In Iernut, statuia a fost facuta la initiativa PUNR-istului Gheorghe Andreica (aici se depun coroane de flori la Lupoaica de fiecare 1 decembrie).

Alt judet in care prospera Lupa Capitolina e Bistrita-Nasaud, unde medicul stomatolog Traian Gheorghe Dascal si-a pus in minte sa umple toata Valea Somesului cu simbolul latinitatii. Are 71 de ani si din 2004 a amplasat deja Lupoaice in patru sate bistritene si inca una in Dej, judetul Cluj, unde a si fost numit cetatean de onoare. Lupoaicele nu sunt singurele statui donate de Dascal – in total, 30. „Asta a fost pasiunea mea din copilarie”, spune el. „Cartea unii n-o citesc, dar statuia si-un analfabet daca o vede face o apreciere.” In vara vrea sa monteze inca o Lupa Capitolina in Mocod, Bistrita-Nasaud, dar promite ca se va opri aici pentru ca a ramas fara fonduri.

Oricum statuile lui Dascal nu sunt din bronz, ci din praf de marmura. „Cine are posibilitatea, Doamne fereste, din bronz? In jur la 15.000 de euro e una.” Le face cu un artist local, Vlad Pruna, care modeleaza mulajele dupa poze din albume. Dimensiunile variaza cu 5–10 centimetri fata de original, in functie de comanda lui Dascal – pe cea mai mare a vrut-o la Nasaud, unde locuieste acum. Pentru ca i-a dat multe comenzi, Pruna ii lucreaza mai ieftin, cam 5.000 de lei pe lucrare. De ce cheltuie Dascal banii astia? „Noi suntem in Ardeal. Aici is mai multe nationalitati si am pus in evidenta romanitatea pentru a apara valorile culturale si istorice.” Cand l-am intrebat daca i se pare ca valorile acestea ar fi in pericol, a raspuns fara sovaiala: „Eu cred ca da. Nu vedeti ce se intampla in Covasna, Harghita, cum isi ridica cultura si viziunea politica altii? Vedeti ca ne pierdem identitatea nationala daca nu suntem vigilenti!”.

Stomatologul isi aminteste cum a vizitat Corneliu Vadim Tudor una dintre Lupoaice din Nasaud, pe cand era vicepresedinte al Senatului. „I-am spus: «Va rog sa va pronuntati cum va pare Lupa Capitolina»”, la care Vadim ar fi raspuns: „Din cate monumente am vazut dupa Revolutie, acestea sunt cele mai proportionale si mai corect executate”. Istoricul Protase, cu care Dascal se sfatuieste in privinta statuilor, i-a facut si o inscriptie in latina pentru socluri: „HIC EGO SUM SIGNUM LATINITATIS POPULI DACOROMANI QUI PRO AETERNITATE IN DACIA NATUS EST. DACIA ET CARPATHES ITALIA ET ROMA HISPANIA ET GALLIA AETERNO IN ROMANITATE UNITAE” (Eu sunt aici simbolul latinitatii poporului roman, nascut pentru eternitate in Dacia. Dacia si Carpatii, Italia si Roma, Hispania si Gallia, etern unite in romanitate). Protase a oferit inscriptia si la Cluj, dar a fost refuzat. Aici a fost preferata inscriptia originala: „ALLA CITTA DI CLUJ ROMA MADRE MCMXXI”. Academicianul are in continuare planuri mari cu Lupoaica. Spune ca a luat legatura cu presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Mihai Cimpoi, si i-a propus sa mai amplaseze una in Moldova. Cimpoi a zis ca daca li se da ca sponsorizare, o primesc.

Lupoaica din Alba Iulia a fost daruita in 1933 de municipalitatea orasului Alessandria, din nordul Italiei. Cele doua localitati s-au infratit in 2008, iar anul acesta Primaria din Alba Iulia le-a intors serviciul italienilor si le-a trimis propria replica a monumentului. Lupoaica din Zalau, judetul Salaj, dateaza din 1993, conform inscriptiei de pe soclu. Purtatorul de cuvant al primariei, Maria Ghiurutan, n-a stiut sa spuna decat ca statuia e in fata primariei; pe site-ul institutiei, la categoria monumente, Lupoaica apare insa ca „monumentul leoaica, din fata primariei”.

Mai sunt Lupoaice si in Galati (din 1996) si Constanta (2006), dar cele mai multe raman in Transilvania. Explicatia istoricilor e pe de o parte ca aici s-au gasit urme de romanitate, pe de alta parte ca s-a simtit nevoia de afirmare a latinitatii. „Nu uitati Şcoala Ardeleana, care a facut eforturi disperate, nu uitati memorandistii”, spune Zanescu. „Acolo trebuia sa le monteze. Arestari, deportari, acolo trebuia sa intaresti elementul acesta al continuitatii poporului roman.” Zanescu nu crede insa ca astazi mai avem motive sa insistam pe fondul latin: „De ce apropierea asta de acum de Italia? Sa ne mai dam si noi in stamba. Nici nu prea avem relatii asa deosebite cu Italia in momentul de fata. Ati auzit sa vina Berlusconi la noi?”.

Pentru minoritatile italiene, Lupoaica a reprezentat motiv de galceava. Asociatia Italienilor din Romania (RO.AS.IT), infiintata in 1993 la Suceava, si Comunitatea Italiana din Romania, fondata in 1990 la Iasi, si-au revendicat in instanta acum doi ani dreptul de a-i folosi imaginea in sigle, dupa ce ambele organizatii si le inregistrasera la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Siglele nu sunt identice: in cea a Asociatiei Italienilor lupoaica priveste inainte, in cealalta are capul intors spre cei doi prunci (ca in statuie). Deputatul Mircea Grosaru, reprezentant al Asociatiei Italienilor din Romania in legislatura 2004–2008, a intentat proces pentru ca s-a temut ca siglele similare pot crea confuzie in randul electoratului. „Cand am construit-o prima data pe calculator nu au putut sa o reproduca exact – tehnicile din 1997–1998 nu erau asa de evoluate ca acum”, explica el. „Am construit-o asa cum s-a priceput respectiva firma si din cauza aceasta avea privirea inainte.” Instanta a decis ca ambele asociatii pot folosi simbolul.

In seara dezvelirii Lupoaicei de pe Lipscani, jandarmii s-au asigurat ca multimea ramane pe trotuar in timp ce primarii Bucurestiului si Romei, insotiti de ambasadorul italian, si-au facut intrarea pe scena. Oprescu a deschis seria discursurilor. Purtand o cravata visinie asortata la vesmantul temporar al statuii, a citit de pe o foaie, rar si apasat, legenda Lupoaicei. Omologul sau, Giovanni Alemanno, a vorbit despre cele 28 de mii de firme italiene din Romania, despre cei 1,5 milioane de romani care muncesc in Italia si a conchis ca italienii si romanii, fiind popoare asemanatoare, frati chiar, trebuie sa investeasca in viitor, in ciuda neintelegerilor recente.

Apoi ambasadorul Italiei a tras vesmantul de pe Lupoaica, reflectoarele atintite asupra ei facand-o sa para de aur, nu de bronz. Gazda evenimentului, Roxana Iliescu, prezentatoarea unei rubrici de stiri mondene la B1 TV, a anuntat ca din acel moment piateta se va numi „Piata Roma”. In timp ce invitatii au facut schimb de placute de multumire, silueta lupoaicei s-a conturat deformata pe schelele fostului magazin Bucuresti, acum o darapanatura pe care Oprescu a promis ca o va desfiinta pentru a face loc unor basoreliefuri cu scene de pe Columna lui Traian.

Foto main: Lupoaica din Cluj

Articol republicat integral din numărul #3 al trimestrialului Decat o Revista. In DoR #3 mai gasiti o aprofundare a cuvantului “imediat”, un raspuns la intrebarea: “De ce nu mai e Vama Veche ce a fost?”, un pictorial superb de Alex Galmeanu despre starea modei romanesti si un portret al regizorului Cristi Puiu. DoR #3 se gaseste in reteaua Carturesti si Humanitas. Mai multe detalii aici.


26 de comentarii

  1. La Blaj este o “Lupa capitolina” in centrul orasului. mai sunt si alte orase cu astfel de statui. Articolul e o.k. insa o documentare mai buna nu ar strica. cat despre cei de la Ministerul Culturii… la ce profesionisti sunt isi uita si adresa sediului.

    • Jurnalista a spus ca a gasit 24 de de statui in Romania. Asta nu inseamna ca in articol a scris despre istoria fiecarei statui. Prin urmare, in cele 24 numarate ar putea fi si cea din Blaj…
      Asa ca o lectura mai atenta a articolului nu ar strica.

  2. mic dictionar de limba latina.
    lupa = lupoaica
    lupa = prostituata

    se mai spune ca “lupoaica” ar fi fost de fapt o simpla prostituata.
    dar ce legenda e aia cu doi copii crescuti de o curva?
    ar fi plina istoria omenirii de legende.

  3. nu inteleg cum poate promite Oprescu ca desfinteaza magazinul Bucuresti, cand acesta e in proprietate privata, tocmai castigat in instanta de mostenitorii lui Bucur Bunescu, cel care l-a construit in 1929. Politicienii astia cred ca daca ajung la putere pot spune si face orice. Mai mult respect si bun simt nu v-ar strica, domnule Oprescu!

    • fie-va mila de “bietul” oparescu. singurul lui neuron care a scapat de bisturiu, s-a dilatat de la incalzirea globala.

  4. Demersul este interesant si binevenit.
    Imi amintesc ca atunci cand am vizitat Muzeul Capitolin, am lasat aparatul foto la intrare (scria clar ca nu se pot face fotografii); inauntru, mi-a parut rau … o gramada de alti turisti fotografiau de zor …
    O alta copie se afla la Brasov, in fata primariei – am postat o fotografie la http://members.virtualtourist.com/m/p/m/175c04

  5. Daniel Ovidiu on

    Cum Dumnezeu sărbătorește România cucerirea de către romani?

    Hai să mai facem niște statui cu turbane sau cu cai și să sărbătorim cucerirea de către turci sau de către huni.

    • nu vreau sa fiu urmas al romanilor, vreau si sunt urmas al dacilor. romanii au fost ocupanti…..exact ca turcii, ungurii, rusii….

      • Tudore, ai dreptate. Dar spre deosebire de ceilalti ocupanti, romanii au adus cu ei CIVILIZATIE. Si as putea spune ca si ungurii la fel. Asa ca, una peste alta, cucerirea Daciei de catre romani, a fost un lucru benefic pt noi 😉

      • Draga Tudor, demn urmas al dacilor te rog sa ne spui in limba daca ceea ce crezi tu ca esti,si al cui urmas esti tu.In Turcia,Mongolia si Rusia nu stiu daca te simti mai bine decat in Spania sau Italia(omitind actiunile tiganilor ).Orice ai spune tu graiul nostru este latin si nu slav sau mai stiu eu cine naiba a mai trecut pe aici.Asta este situatia, romanii au stiut sa-si impuna in Dacia limba,obiceiurile…asa a fost sa fie.Daca bunicii tai au venit mai recent pe aici si esti hun ,evreu,turc ori tatar este normal sa nu te simti roman.Dar poate pe noi nu ne intereseaza asta.

    • Tudor, sau cum te numesti tu cu adevarat, poti fi urmas si al culturii Cucuteni. Poti sa pleci din tara, nu mai avem nevoie de tine.

  6. buna ideea cu turcii si hunii. Doar si ei au contribuit la formarea poporului roman!!!! Ca muntencele , oltencele si moldovencele sunt fane Galata,Besiktas si Fener iar ardelencele ce sa mia vorbim – toate tineau cu Ferenzvaros.

  7. clamam originea noastra romana dar nu avem nimic din spiritul nobil care ii caracteriza pe romani. nu avem vitejia, dragostea pentru ordine si disciplina, pentru legi si curatenie. in afara de influentele asupra limbii, nimic nu ne apropie de romani sau de urmasii lor. suntem mult mai aproape de orient, de murdaria si lenea care ii caracterizeaza pe orientali, de bacsis si de hatar. din pacate nu am luat nici macar partile bune ale orientalilor (cultura, credinta puternica in divinitate etc.). suntem o mixtura a elementelor negative ale ambelor lumi.

  8. mazochismul la romani: la 106 am fost invinsi dar, in loc sa cautam revansa, multiplicam javra acelor talhari invadatori

  9. La Timisoara este in plin centru statuia Lupoaicei cu Romulus si Remus, dar al Italiei ca semn al latinitatii noastre, dat dupa o vizita in Romania a unei delegatii italiene care sa constate ca si in Banat majoritatea populatiei o constituie romanii. Aceasta se intampla inainte de Diktatul de la Viena, dupa care, Romania fiind ciopartita si cu ajutorul lui Mussolini, a avut loc o demonstratie de protest a studentilor la care s-a strigat “Duce, Duce, ia-ti catzaua si ti-o … !

  10. .....escu. unul dintre ei on

    nu inteleg chestia cu ,, impunerea sorgintei romane ,, . colegu, te platesc si pe tine ungurii sau o faci benevol?

  11. Razboaiele daco-romane dupa parerea mea s-au inchieat abia in 410 cand Alaric cucereste Roma, Alaric fiind nascut la gurile Dunarii. Am si eu o singura intrebare pentru domnul reporter, evul mediu cand incepe in Europa Occidentala? nu vad ce nu e ok ca sunt atatea statui, macar se bucura porumbeii, ca bobrul cultura ioc

  12. Foarte interesant si bine documentat articol.Felicitari autoarei!Avem si oameni de cultura care ne reprezinta motivat ca neam si e o mindrie ca o tinara are bunavointa sa scrie si ceva bun intr-o revista ca ne-am saturat de monden si ispravile potentatilor zilei.

  13. Mai exista aceasta statuie si in judetul Sibiu, orasul Avrig…si ar mai fi cateva.ideea e ca nu toti ajungem sa scriem pe la gazete…insa documentati lasa de dorit…niste romani adevarati…ne batem toti cu pumnii in piept ca ce stim noi si ca le facem pe toate…ideea e ca nu trebuie sa citim chiar tot ce scriu oamenii astia…ne plangem de capra vecinului cand cea din curtea noastra sta sa moara de foame..Romania tara tutor si a nimanui…

  14. Pingback: Lectură de weekend: Lupoaica la români : A Scrie

Reply To Bucur Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger