Uraganul Sandy a creat nu doar probleme americanilor, ci şi dezbateri intense legate de schimbările climatice şi de nivelul de pregătire al oamenilor pentru a face faţă unor astfel de fenomene ale naturii. Specialiştii spun că suntem foarte vulnerabili când vine vorba de evenimente meteo extreme şi că este necesar ca, la nivel global, populaţia să înţeleagă mai bine lucrurile şi să înveţe să se pregătească pentru fenomene meteo rare până acum, dar cu putere distructivă mare şi care vor fi tot mai dese în viitor.
Uraganul Katrina, cutremurul din Japonia şi accidentul nuclear declanşat de acesta, cutremurul din Noua Zeelandă, uraganul Sandy şi alte fenomene de acest tip arată că este nevoie să fim conştienţi că acestea sunt evenimentele meteorologice cu care ne vom confrunta de acum încolo mai des, susţine Tom O’Rourke, expert în catastrofe naturale şi infrastructură. Eşecurile administrative la scară mare au contribuit din plin la urmări şi mai grave ale dezastrelor naturale, ceea ce arată că oamenii aflaţi în funcţii de conducere şi coordonare trebuie să fie, la rândul lor, mai bine pregătiţi. Altfel, costurile se măsoară nu doar în pierderi materiale, ci şi în vieţi umane. Spre exemplu, accidentul nuclear de la Fukushima, din Japonia (pentru care compania TEPCO şi-a asumat vina, recunoscând că a trecut cu vederea măsuri de siguranţă), a afectat atitudinea publicului faţă de energia nucleară peste tot în lume şi a declanşat urmări de nivel geo-politic, susţine O’Rourke.
„Evenimentul respectiv chiar a schimbat viitorul în mod semnificativ”, consideră specialistul. El şi-a argumentat teoriile în cadrul unei dezbateri găzduite, săptămâna trecută, de Structural Engineers Association din New York şi de New York-Northeast Chapter of the Earthquake Engineering Research Institute. O’Rourke a detaliat dinamica transformărilor fenomenelor meteorologice (de la evenimente la dezastre) şi a oferit câteva soluţii. Printre acestea se numără o infrastructură adecvată şi susţinută de comunităţile locale, care trebuie să înţeleagă că sunt primele afectate şi, aşadar, trebuie să fie primele interesate să fie pregătite pentru un dezastru. De asemenea, în loc de scenarii virtuale discutate teoretic, oamenii ar trebui să se pregătească spunând: Dacă apa vine peste noi, ce facem, concret? Înlocuirea vechilor conducte şi ţevi cu unele de nouă generaţie, planificări făcute de ingineri, în colaborare cu administratorii şi eforturi financiare susţinute din buzunarul fiecărui membru al comunităţii pentru un nivel mai ridicat de siguranţă sunt alte idei oferite de specialist.
Sursa şi foto: Live Science