Mikael Knip, un specialist finlandez în medicină, reia o teorie interesantă: mizeria sau, mai bine spus, lipsa mizeriei joacă un rol crucial în raport cu sănătatea. Astfel, explică el, locuitorii țărilor foarte dezvoltate au șanse mult mai mari să sufere de boli rare, spre deosebire de locuitorii țărilor mai sărace, unde sistemul imunitar este mai bine consolidat.
Punctul său de plecare a fost o simplă observație: în ultimele decenii, Finlanda a ajuns pe locul întâi al țărilor, în ceea ce privește numărul de copii care suferă de diabet tip 1: 64 din 100.000 de copii finlandezi sunt diagnosticați anual cu această boală. În același timp, la circa 300 km de granița finlandeză, în Rusia, numărul copiilor care suferă de această boală este de șase ori mai mic. Ținând cont de faptul că cele două populații sunt foarte asemănătoare din punct de vedere genetic, având riscuri similare de diabet de tip 1, dar și de faptul că ambele trăiesc în condiții geografice și climatice apropiate, Knip a încercat să găsească elementele care determină această diferență semnificativă. Singura diferență majoră pe care a depistat-o specialistul a fost însă de natură economică: finlandezii sunt de șapte ori mai bogați decât vecinii lor din Karelia.
După nenumărate analize biologice, patologice și genetice, echipa de medici finlandezi condusă de Knip a ajuns la o concluzie aparent surprinzătoare: finlandezii, precum și locuitorii bogați ai țărilor dezvoltate, sunt prea curați pentru propria sănătate. Această idee nu este însă una noua, ea reiterând o teorie mai veche, propusă în anii 80 de medicul Erika von Mutius, care studia astmul în zona Munchenului. Deși cercetătorii au crezut inițial că era vorba de poluarea aerului care determina expansiunea acestei boli, experimentele au arătat că în cazul copiilor crescuți în medii mai murdare, cum ar fi în gospodăriile de țară, numărul de îmbolnăviri cu astm sau de alergii era mult mai mic decât în orașe. Copiii din Elveția și Bavaria rurale sufereau în număr sensibil mai mic de aceste boli decât copiii din Germania urbană, iar un alt studiu din acea perioadă a arătat că în gospodăriile americane din Arizona unde copiii locuiau alături de animale de casă, riscurile de îmbolnăvire erau mai scăzute. Treptat, cercetările pe șoareci au arătat că animalele crescute în medii sterile au riscuri masive la bolile autoimune, consolidând astfel așa-numita ”ipoteză a igienei.”
Revenind la medicul finlandez, acesta explică lucrurile astfel: ”Sistemul nostru imunitar se programează în primii ani de viață. Cu cât infecțiile din copilărie sunt mai puține, cu atât sistemul imunitar are mai puține de făcut, astfel încât caută alte ținte,” detaliază Knip. Astfel, se poate explica de ce în țările dezvoltate, unde igiena a ajuns să fie prea strictă pentru nevoile organismului, locuitorii au riscuri mari de boli autoimune, ca alergiile, diabetul de tip 1 sau scleroza multiplă, toate acestea fiind fenomene moderne. În trecut, când populația rurală era mult mai numeroasă, când nu existau antibiotice, iar condițiile de viață erau mult mai aspre, sistemul imunitar era mereu ”pe fază”, luptând împotriva pericolelor. ”Dacă ne uităm la situația lumii în perioada de dinaintea impunerii igienei stricte, vedem că nu existau alergii. Azi, în societatea igienei, indiferent de rasă și etnie, numărul alergiilor a crescut masiv,” explică pentru Smithsonian Mag Thomas Platts-Mills, specialist alergolog american.
Deși este incontestabil faptul că civilizația și stilul de viață din țările dezvoltate sunt responsabile pentru o speranță de viață din ce în ce mai ridicată, marea provocare a specialiștilor este aceea de a descoperi cum anume locuitorii țărilor bogate se pot feri eficient de propriile capcane ale civilizației. Knip și echipa lui continuă cercetările în Rusia, în speranța că vor găsi un microb pe baza căruia să elaboreze un vaccin împotriva diabetului de tip 1.
Sursa: Smithsonian Mag
Foto: tinyfarmblog.com
4 comentarii
Se pare ca saracia are si o latura mai buna, daca pot sa zic asa 🙂
Sau sunt statistici facute “pe picor”.
In mediile sarace, cum e si Romania, evidenta bolilor, de tot felul, este precara.
Pastrand analogia, probabil ca finlandezii sunt “mai bolnavi” decat noi.
Pe hartie.
Si numai de la curatenie nu li se trage.
Oare nu are legatura si faptul ca finlandezii fiind mai bogati isi hranesc copiii cu mai multe dulciuri sau alte produse cu continut ridicat de zahar, produse mai putin accesibile vecinilor mai saraci?
Pingback: Susțineți Organizația pentru Drepturile Microbilor | TOTB.ro - Think Outside the Box