Liviu Mihaiu: Caii din Deltă trebuie extrași, domesticiți și relocați pentru a salva un ecosistem unic

Soarta a 70 de cai sălbatici din pădurea Letea vânduți de localnici pentru abatorizare a scandalizat un număr impresionant de români. Organizațiile de protecție a animalelor și oameni simpli emoționați de tratamentul inuman aplicat cailor au reușit să-i salveze de pe drum. Animalele se recuperează momentan la o fermă din Brăila, însă incidentul a deschis o rană mai veche – în fiecare an, localnicii revendică noi și noi cai din zona Letea când au ofertă de cumpărare, cai care ajung pe mâna producătorilor de salam. În același timp, caii din pădurea Letea sunt o amenințare veche la adresa ecosistemului unic, însă autoritățile nu au reușit să găsească o soluție. Liviu Mihaiu, președintele organizației de mediu Salvați Dunărea și Delta, ne spune care este soluția, cât costă și de ce nu e implementată încă.

Interviu de Roxana Bucată

Caii din Delta Dunării sunt sălbatici?

Din ce spun specialiștii, sunt sălbăticiți, adică au fost în anii 70-80 eliberați de la fermă, iar oamenii și i-au însușit și i-au crescut cum cresc oamenii acolo animalele. Delta fiind o maree de verdeață, oamenii nu cresc animalele în islazuri dedicate pășunatului, ci le dau drumul în proximitate, că proximitatea este o arie strict protejată, că este un grind pentru ei are mai puțină importanță. Este clar că oamenii din spațiul rural, și cu atât mai mult oamenii din Delta Dunării, gândesc orice animal ca pe o sursă de carne, deci calul nu iese din această concepție adânc înrădăcinată în mentalul preocupărilor lor. Așadar, sigur că se poate propune ca aceștia să devină o nouă rasă de cai din Delta Dunării, dar este clar că nu este o specie autohtonă, așa cum nici vacile, nici oile care creează la fel de multe probleme în Delta Dunării ca și caii nu sunt specii autohtone, discuția este veche și nesfârșită.

Aceștia aparțin localnicilor?

Caii aparțin, se pare, localnicilor o dată pe an când primarul le face acte de proprietate și când ei îi vând entităților dispuse să îi cumpere. Asta se întâmplă în fiecare an, acum s-a auzit, a pleznit știrea datorită rețelelor de socializare și datorită, până la urmă, umanismului care ne caracterizează pe noi cei care vrem ca animalele să trăiască, nu să devină surse pentru salamurile producătorilor din România sau din străinătate. Calul este privilegiat de o iconografie mitologică, este mai aproape de om decât celelalte specii deltaice. Pentru soluționarea problemei există mai multe concepții, printre care una veterinară și umanistă prin care caii trebuie salvați și reintegrați în peisajul deltaic cu care sunt de acord cu un singur amendament – caii nu trebuie să fie atât de mulți și atât de dăunători unei arii strict protejate.

Care sunt daunele provocate de caii din Deltă ecosistemului?

Sunt multe daune, semnalate atât de îngrijitorii silvici, cât și de ecologiștii care se ocupă de parcuri din zona Tulcea și Delta Dunării. Mănâncă scoarță de copaci, mănâncă plante din această pădure tropicală și, oricum, unde stau 3-400 de cai la un loc nu mai crește aproape nimic.

Cum vedeți rezolvarea problemei cailor care distrug ecosistemul din pădurea Letea?

Noi avem o concepție macro, și sunt specialiști care susțin această concepție, o viziune integralistă de protecție a întregului sistem. Suntem de acord să protejăm caii, să-i salvăm de la abatorizare, dar în același timp suntem de acord să începem niște discuții cu autoritățile, să punem acest lanț de autorități la aceeași masă și să rezolvăm o dată pentru totdeauna problema extragerii cailor din pădurea Letea și relocarea lor. Au fost voci încinse care au spus că extragerea lor este egală cu moartea lor, că mai bine stau acolo unde sunt decât să-i omoare, dar aceasta este o viziune destul de îngustă, pe care o au oamenii care nu văd altceva decât salvarea lor cu care suntem de acord, numai că ecosistemul pădurea Letea trebuie prezervat, trebuie susținută refacerea lui. Soluțiile sunt, e adevărat, foarte costisitoare pentru această retragere. Dacă există 2.000 de cai în pădurea Letea, probabil că 1.500-1.600 de cai trebuie extrași, operațiune care durează peste 1 an, 1 an jumătate, cu costuri destul de mari. Nu poți cârpi un ecosistem, e mai bine să lucrezi profilactic, să preîntâmpini distrugerea unui areal unic în Europa decât să cheltuiești mai apoi banii pentru a reconstrui integral ecosistemul cvasidistrus din nepasarea de acum.

Direcția relocării acestor cai domesticiți în urma extragerii din pădurea Letea are mai multe capete. Unii se pot duce ca animale de tracțiune pentru oamenii săraci care nu au nici măcar un cal la căruță, alții se pot duce în alte parcuri naționale din țară sau pot fi folosiți pentru ecoturism. Sunt mai multe feluri de a vedea această relocare, dar se poate face. Sigur, costă bani, dar ne va costa mult mai mult mai târziu, poate chiar soarta Deltei Dunării și chiar viața din jurul ei.

Câți bani ar trebui?

Pentru a rezolva durabil problema este nevoie de peste 1 milion de euro. Fondurile sunt destul de mari pentru a rezolva de-a lungul a unui an jumătate – doi extragerea, domesticirea, analizarea și relocarea – asta înseamnă foarte mulți bani.

În ce stadiu sunteți cu implementarea soluției dumneavoastră?

Salvați Dunărea și Delta și-a propus săptămâna viitoare o întâlnire de arbitraj și advocacy cu autoritățile – cu DSV, ARBDD, Ministerul Mediului – la care să invităm membrii Coaliției de Mediu să se implice în această problemă cu specialiștii pe care îi are societatea civilă verde. Cred că ecologiștii au acum ceva de spus și de făcut în fața unei epoci de-a dreptul ostile protecției mediului.

Există interes din partea autorităților?

Nu, autoritățile nu fac mai mult decât să ocupe uneori locul pe care stau. Adică există o mentalitate a administrației de stat în care la 4 am plecat acasă și oricum salariile sunt mici. Nu există motivație pentru a se implica. Ceea ce știm cu toții este o problem care există de foarte mult timp, dar nu a rezolvat-o nimeni până acum. Am discutat-o cu autoritățile locale chiar în timp ce am fost guvernator în Delta Dunării timp de patru luni jumătate.

Cum credeți că a fost gestionat incidentul de zilele trecute în care au fost implicați 70 de cai vânduți de localnici pentru abatorizare și salvați de iubitorii de animale?

Foarte bine, i-am felicitat pe toți, a fost un act unic pe care l-am văzut în România, este fără precedent ce s-a întâmplat. Și acum oamenii se ocupă de salvarea lor în continuare, de strângerea de fonduri pentru îngrijirea lor, dar asta este o verigă dintr-un lanț care trebuie completat. I-am salvat, dar de aici în colo ce facem cu ei? Caii trebuie diagnosticați, domesticiți și relocați. Acest lanț lucrativ înseamnă mult mai mult decât salvarea din mâinile abatoarelor. Sunt mândru că reacționăm în termeni europeni la o chestie medievală pe care am întrerupt-o cu această ocazie.

Dar nu este un caz singular, în fiecare an, caii ajung la abator. Este o soluție pentru comunitate?
Exact, pentru că sunt extrași din resursa asta pe care localnicii o consideră a lor, toată Delta dacă îi întrebi este a lor, și într-un fel au dreptate, dar a extrage 50-100 de cai și a-i vinde unor abatoare anual din cei 1.500-2.000 de cai câți sunt în pădurea Letea nu rezolvă decât problemele de șpriț ale unora sau își mai pun un gard la casă. Nu e o rezolvare asta și nici nu are sensul unei rezolvări ecologice.

Cum vi se pare soluția propusă de Vier Pfoten de control al reproducerii cailor din zona Letea?

Vier Pfoten nu este o asociație ecologistă, tot respectul pentru ce fac ei, dar nu poți să aplici exact aceeași soluție pentru câinii comunitari și în cazul cailor dintr-o rezervație de patrimoniu mondial. Dacă Vier Pfoten ar fi colaborat cu organizațiile de mediu specializate pe acest subiect, probabil că lucrurile ar fi mers mult mai bine și spre o rezolvare care să satisfacă protecția întregului ecosistem. Felicitări pentru ce face Vier Pfoten, dar nu cred că este singura soluție cu care poți să salvezi și caii și pădurea Letea.

Cum gestionează autoritățile locale?

După părerea mea, autoritățile nu gestionează deloc problema asta. Asta se cunoaște de ani și ani de zile, discuții pentru rezolvarea acestor probleme au fost de ani de zile, au fost primite fonduri, s-a făcut un gard care să separe animalele domestice, ale sătenilor în această pădure, evident că el s-a furat sau s-a pierdut. Soluțiile trebuie puțin elaborate și fondurile trebuie folosite eficient pentru a se instituționaliza un tip de acțiune care să salvgardeze ecosistemul.

Cum se pot implica localnicii?

Comunitatea se poate implica într-un program financiar de extragere și domesticire a cailor din pădurea Letea. Este foarte greu să scoți 1.500-1.600 de cai de acolo, să-i analizezi și să-i domesticești. Ca să prinzi un cal de acolo din rezervație îți trebuie foarte multe resurse și un tip de antrenament pe care numai un gaucho sau un cowboy îl are. Un cal sălbatic este foarte periculos, uneori te poate omorî.

Foto: Salvați Dunărea și Delta, Vier Pfoten / George Nedelcu

Citiți și:

Protocol pentru reglementarea situației cailor de la Letea. Între timp, caii salvați se recuperează la Brăila

INTERVIU: Caii de la Letea pot trăi în libertate, cu excepția celor bolnavi

Salvați pădurea Letea, dar si caii din ea!

Caii sălbatici din Deltă pasc pe o pajiște din Brăila, prima dată după două săptămâni