Lipsa de transparenţă a Agenției Naționale de Resurse Minerale, sancţionată de justiţie

0

Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Efectul Fluture (parte a rețelei Mining Watch România) şi Asociaţia Vira au cerut în cursul anului 2013, prin numeroase cereri de informare întocmite în temeiul legii 544/2001, mai multe clarificări privind activitatea Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale în raport cu exploatarea zăcămintelor aurifere sau de gaze de şist. Informaţiile cerute fac referire la documentaţia aferentă licenţelor miniere pentru perimetre din judeţele Hunedoara şi Maramureş, precum şi informaţii referitoare la proiectul implementat de ANRM şi finanţat de Uniunea Europeană cu titlul “Campanie de informare şi dezbatere publică privind gazele de şist”.

 

exploatare

În fiecare din aceste cazuri ANRM fie nu a răspuns cererilor, fie a refuzat publicarea informaţiei cerute, motivând lipsa de transparenţă prin interpretarea eronată şi rău-voitoare a legislaţiei în vigoare. Prin urmare, asociaţiile au decis să se adreseze instanţelor de judecată pentru obligarea ANRM la redactarea de răspunsuri oficiale. Pe parcursul proceselor, ANRM a invocat mereu în apărarea sa Ordinul 202/2003 prin care toate informaţiile cerute de reclamante sunt clasificate ca „secret de serviciu”. Deşi instanţele au cerut în nenumărate rânduri ca ANRM să depună acest Ordin, Agenţia a refuzat. Ordinul nu este publicat în Monitorul Oficial, prin urmare instanțele au constatat că acesta nu poate produce efecte juridice.

Instanţele de judecată au decis aşadar să oblige ANRM la comunicarea tuturor informaţiilor cerute nerecunoscând astfel pretenţia ANRM ca activitatea sa de administrare a resurselor naturale să fie una secretă. Tocmai secretomania ANRM ridică numeroase suspiciuni de favorizare nelegitimă a companiilor miniere cărora Agenţia le supraveghează activitatea la nivel de atribuire a licenţelor şi a concesiunilor de explorare şi exploatare. Transferul de licenţă din 1995, de la Minvest Deva către compania ce ulterior s-a divizat şi acum încearcă avizarea proiectelor de la Roşia Montană şi Certej, a fost tot unul secret, realizat în condiţii ce justifică acuzaţii de conflict de interese. Documentele publicate de Rise Project despre cedarea licenţei miniere denunţă incapacitatea ANRM de a gestiona zăcămintele în interesul statului. Actele transferului au fost semnate la acel moment de funcţionari ce ulterior s-au regăsit pe statele de plată ale companiilor beneficiare iar câştigul Statului Român a fost reprezentat de plata unui program informatic şi deplasarea a patru angajaţi ai ANRM la Las Vegas şi Rio de Janeiro.

Documentele cerute de Asociaţia Efectul Fluture urmăreau să verifice activitatea Deva Gold, companie de deţine prin transfer de la Minvest Deva licenţa de exploatare pentru perimetrul Certej din comuna Certeju de Sus, Hunedoara. Agenţiei i-au fost cerute acte adiţionale ale licenţei, cantitatea de rezerve, obligaţiile titularului, planul de refacere a mediului, dovada constituirii garanţiei de mediu şi documente de autorizare a începerii activităţii miniere. CIDRM a cerut informaţii referitoare la perimetrele miniere din judeţul Maramureş: licenţele de exploatare a produselor miniere reziduale deţinute de Romaltyn Mining alături de documentele ce au stat la baza emiterii lecenţelor, dovada garanţiei financiare şi stadiul de avizare al lucrărilor. Asociaţia Vira a cerut informaţii referitoare la finanţarea obţinută de ANRM pentru derularea proiectului de informare publică privind extracţia gazelor de şist prin fracturare hidraulică: contractul de finanţare, bugetul, alături de informaţii privind sondajul realizat de instituţie în cadrul proiectului.

Mining Watch alături de Asociația Vira reclamă atitudinea feudală a ANRM ce se comportă precum un proprietar al zăcămintelor de pe teritoriul României, în vreme ce rolul său este de administrator al acestora în interes public. Lipsa transparenţei din activitatea acestei instituţii nu face decât să alimenteze continuu suspiciuni de corupţie la cel mai înalt nivel. Zone extinse din ţară pot fi afectate ireversibil prin activităţi de minerit la suprafaţă sau de fracturare hidraulică, prin urmare este necesară o mai mare transparenţă astfel încât comunităţile să îşi poată asuma conştient decizia de a urmări un model de dezvoltare durabilă sau monoindustrială.

Citiți și:

Foraje miniere fără consimțământul comunitățății în Deva-Muncel și Brad

“Ca fiu al Roșiei Monane nu voi accepta să fiu complice la distrugerea localității” – scrisoarea unui roșian către Parlamentul European 


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger