Mesajele secrete sunt cel mai eficiente atunci când sunt ascunse în văzul tuturor. De la cretă și cărbune la tehnologii open-source de citire, orașele sunt adesea împânzite de metode obscure de transmitere a informațiilor utile. În loc să dispară în fața tehnologiei, ștanțarea pereților reușește să înainteze în paralel.
Atenție, cad cărți! Foto: freshlymintedlibrarian
de Mihai Ilioaia (Das Cloud)
De prin a doua jumătate a secolului XIX și până pe la al doilea război mondial, vestul Statelor Unite era împânzit de vagabonzi care călătoreau ilegal cu trenul de-a lungul și de-a latul țării, fără vreun țel anume. Erau golani, cerșetori, hoți de buzunare, homeleși aflați mereu în căutare de munci sezoniere sau de surse de venit mai mult sau mai puțin legitime.
Deveniți persoaneje popcult, acești hobos au început să folosească un sistem de simboluri propriu, mâzgălite cu cretă sau cărbune pe stâlpi și garduri, pentru a transmite altor posibili călători cu același stil de viață informații utile ca “loc bun de dormit” sau “polițiști agresivi”. Un fel de taguri cu hinturi, dacă vreţi.
Pe la jumătatea secolului XX, odată cu modernizarea sistemului de căi ferate, tradiția hobo s-a cam stins, iar perioada de glorie a train-hoppingului a început să fie tot mai idealizată, cu precădere în rândul anarhiștilor, hackerilor și, în general, a răzvrătiților care vor să trăiască în afara societății. În ultimii ani au existat câteva tentative de a resuscita acest spirit de solidaritate întru independență, venite mai ales din zona grupurilor open-source. Rezultatul? Noi metode de solidaritate a vântură-lumii, cu simboluri şi sisteme de reprezentare adaptate contextului tehnologic 2.0.
Golanii Internetului
În 2002, un grup de prieteni întreprinzători americani au creat și publicat pe Internet un set de simboluri dedicat marcării zonelor în care se poate găsi semnal Wi-Fi liber, spre folosința oricui este familiarizat cu simbolurile. Sistemul de notare a primit numele dewarchalking și face parte dintr-un lung șir de practici al căror scop e folosirea de internet gratis. Vezi wardriving-ul – plimbatul cu mașina în căutare de semnal wireless, la rândul său denumit după wardialing – tehnică populară în anii ’80 de accesare a internetului prin apelarea automatizată a tuturor numerelor de telefon dintr-o anumită zonă, în căutarea de modemuri. Erau bunele vremuri romantice de odinioară, când muzica se asculta pe walkman, iar hackingul se făcea mai mult cu receptorul în mână.
Mai recent, în 2011, F.A.T Lab, un fel de cooperativă de artiști dedicați luptei împotriva viziunii curente asupra drepturilor de autor, pleacă de la ideile codului hobo și warchalking și duc însemnele la un nou nivel, transformându-le în coduri QR (Quick Response Code). E vorba de codul de bare bidemensional, inventat de Toyota pentru uz industrial în marcarea pieselor auto, dar devenit ubicuu în advertising odată cu apariția smartphone-urilor.
Au făcut public un set de 100 de semne, unele inspirate din codul original, ca “apă nepotabilă”, “pericol” sau ”asistență medicală gratuită”, altele mai potrivite pentru mediul urban contemporan, cum ar fi “cameră de supraveghere ascunse”, “aici poți cumpăra contraceptive” sau “hoți de biciclete în zonă”.
de lebădă al codurilor QR, ori trecerea lor către utilizări de nișă. La apariție, aceste coduri în forme ciudate de labirint au fost primite cu entuziasm și curiozitate. Au devenit mai apoi apanajul campaniilor de publicitate, ca metodă de atragere rapidă pe siteuri a consumatorilor. Cu timpul, și-au pierdut din popularitate, chiar dacă sunt în continuare o metodă utilă de comunicare a informațiilor scurte, care nu condiționează utilizatorul de memorarea simbolurilor complicate. Dar chiar şi aşa, există încă potențialul ca aceste coduri să devină un limbaj secret al orașului, recognoscibil şi descifrabil de către toţi cei direct interesaţi.
De la mâzgălitul cu creta la plotare laser și smartphone recognition, condiționăm tot mai mult comunicarea interumană de tehnologie. Iar fără acces la un smartphone, pare-se că boemii zilelor noastre n-au cine ştie ce şanse să scape nemușcați de vreun maidanez bine ascuns în spatele unui cod QR cu mesajul “Cave canem”.
Foto 2: Hobo QR Codes/fffff.at
Acest articol a fost preluat de pe site-ul partener Das Cloud.
Un comentariu
nice and perky “)