Libertatea presei în 2017: În România e încă bine?

0

Pe fondul celor două campanii electorale din anul 2016 și al protestelor antiguvernamentale de la începutul lui 2017, o bună parte a mass‑media au funcționat ca instrumente de propagandă ale unor actori politici, intoxicând agenda publică cu discursuri partizane, dezinformări flagrante, amenințăriși instigări ce au inflamat atmosfera și așa extrem de tensionată care caracterizează în ultimii ani discursul mediatic. Escaladarea dezinformărilor și a discursurilor contondente s‑a petrecut cu oblăduirea Consiliului Național al Audiovizualui, care a tolerat și încurajat prin inactivitate și sancțiuni blânde derapajele televiziunilor de știri. ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei a lansat Raportul FreeEx (2016-2017) – Libertatea Presei în România, care poate fi consultat aici.

În același timp, este remarcabilă evoluția jurnalismului de calitate, în special în zonele de reportaj și investigație. Revirimentul înregistrat în ultimii ani s‑a menținut, au continuat să apară proiecte noi, iar investigațiile au reușit să aibă impact la nivelul agendei publice.

Principalele evenimente din 2016‑2017 cu impact asupra libertății de exprimare:

  • Alegerile locale și parlamentare din 2016, precum și masivele proteste din ianuarie‑februarie 2017 au oferit prilejul unor dezinformări și manipulări de amploare.
  • Mass‑media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public. Jurnaliștii continuă să fie ținta unor linșaje mediatice venite din partea colegilor de breaslă.
  • Meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, șantaja sau pentru a face trafic de influență.
  • Abaterile etice și profesionale grave ale televiziunilor de știri au declanșat reacții din partea publicului și a societății civile.
  • Ministerul de Interne a alcătuit liste cu jurnaliști și politicieni pe care îi acuză că ar fi incitat cetățenii să participe la protestele din ianuarie‑februarie 2017.
  • În timpul protestelor din lunile ianuarie și februarie 2017, unii protestatari au devenit ostili sau chiar agresivi cu jurnaliști sau angajați media de la instituții de presă care transmiteau puncte de vedere diferite de ale lor, sau informații false și instigatoare.
  • Unele instituții de presă au continuat atacurile la adresa magistraților, pe fondul problemelor penale ale patronilor.
  • Structurile statului continuă să blocheze sau să îngreuneze accesul la informații privind doctoratele și gradele obținute de militari, politicieni și demnitari din partea unor instituții de învățământ ale structurilor militare, precum și accesul la informații relevante despre funcționarea acestor instituții.
  • În 2016, a crescut numărul avertizorilor de integritate din instituțiile publice care au sesizat public diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități constatate.
  • Avertizorii de integritate au continuat să fie hărțuiți de instituții sau companii publice.
  • Structurile de forță manifestă uneori un comportament excesiv față de cetățenii care protestează, în stradă, prin intermediul petițiilor sau al unor postări în mediul online.
  • Procurorii au pus sub urmărire penală trei jurnaliști britanici pentru difuzarea unui reportaj înscenat privind un presupus trafic de arme din România.
  • Jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de politicieni, persoane publice, reprezentanți ai autorităților, oameni ai legii, protestatari, preoți și enoriași, suporteri de fotbal.
  • La fel ca și anul trecut, au existat mai multe situații în care autoritățile române au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare.
  • Au apărut noi cazuri de corupție în presă, de care se fac vinovați patroni și administratori de presă, dar și jurnaliști.
  • Radio Guerrilla a devenit prima instituție media care sancționează colaborarea salariaților cu serviciile de informații.
  • Un număr semnificativ de jurnaliști au candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, continuând tendința apărută în ultimii ani în interiorul breslei.
  • Instituțiile publice continuă să îngreuneze accesul la informații de interes public și să ignore prevederile Legii 544/2001.
  • Cabinetul Cioloș a depus eforturi pentru îmbunătățirea accesului la informații de interes public.
  • Legea nr. 544/2001 și normele ei de aplicare au fost îmbunătățite în Parlament, și, respectiv, de guvernul Cioloș.
  • În 2016, piața media românească a crescut cu 10% față de anul precedent.
  • Ordonanța „anti‑rebate”, care reglementa circuitul banilor de publicitate în mass‑media, a fost abrogată.
  • Prin modificarea legislației achizițiilor publice, achiziționarea de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media este exceptată de la prevederile privind achizițiile publice.
  • Saga adoptării legislației de tip „Big Brother” continuă, probabil până când serviciile de informații vor obține ceea ce își doresc: diverse sisteme de supraveghere generalizată, prevăzute prin lege.
  • Procurorii au descins în 2016 atât la TVR, cât și la SRR, pentru a investiga infracțiuni economice. Foști și actuali membri ai CA din SRR, printre care și un fost PDG, sunt urmăriți penal.
  • Parlamentul a numit un nou Consiliu de Administrație la televiziunea publică.
  • Taxa radio‑tv a fost eliminată după mai multe încercări ale politicienilor în acest sens în ultimii ani.
  • Prin noile reglementări, bugetul TVR a crescut semnificativ în 2017. Aceleași reglementări au impus TVR să folosească sumele alocate de la bugetul de stat pentru a achita datoriile imense ale instituției față de buget, ceea ce sa și întâmplat, în aprilie 2017.
  • Conducerea radioului public a demarat o campanie agresivă împotriva proiectului de separare a funcțiilor de președinte și director general. Această campanie a fost sancționată de CNA pentru lipsa imparțialității în dezbaterile difuzate.
  • Conducerea SRR a hărțuit prin intermediul unor anchete interne jurnaliștii SRR care au semnalat diverse nereguli și abateri editoriale comise de posturile SRR.
  • PDG al SRR a emis un ordin prin care se instituie reguli restrictive privind modul de semnalare de către salariați a neregulilor din instituție.
  • ICCJ a confirmat decizia prin care Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa stării de incompatibilitate în cazul Președintelui‑Director General al SRR, Ovidiu Miculescu.
  • CNA s‑a discreditat puternic în ochii publicului din cauza pasivității, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri.
  • CNA nu a putut lua decizii în spețe sensibile din cauza lipsei de cvorum, astfel încât încălcări grave ale legii au rămas nesancționate.
  • CNA a fost inexistent în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare ce au avut loc în luna decembrie.
  • Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod Civil (intrat în vigoare în toamna lui 2011). Numărul proceselor pare să fie în creștere.
  • Hotărârile instanțelor în materie civilă sunt incongruente și, astfel, devin lipsite de previzibilitate. Fapte similare par a fi sancționate în mod divergent de la o instanță la alta.
  • Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei și de necesitate într‑o societate democratică, limitând deci, nejustificat, dreptul la libertatea de exprimare.
  • Continuă ascensiunea presei de calitate. În 2016, investigațiile media au avut impact asupra agendei publice.

Acesta este cel de-al 18-lea raport FreeEx lansat de ActiveWatch cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, sărbătorită în fiecare an pe 3 mai.


Leave A Reply