Legea risipei alimentare obligă operatorii economici să doneze înainte să arunce

0

În această săptămână, Comisia de Industrii din Camera Deputaților a aprobat legea care își propune reducerea risipei alimentare. După un traseu dificil, ultima formă a legii obligă operatorii economici să doneze alimentele și să nu le mai distrugă. Simon Suitner, managerul magazinului social Somaro din București, s-a implicat în elaborarea legii de la primele intenții de a reduce cantitatea de alimente aruncate la gunoi în România. El ne-a explicat care sunt punctele tari și punctele slabe ale legii, și la ce efecte să ne așteptăm.

Cum a decurs colaborarea cu Comisia de Industrii care a aprobat legea?

În primul rând, sistemul parlamentar este unul dificil ca metodologie. Cu toate acestea, oamenii cu care noi, ca reprezentanți ai Asociației ASproAS și Asociația SOMARO, am colaborat au făcut tot posibilul ca noi să ne putem exprima opiniile dobândite prin experiență. Pot să spun că persoanele din comisie au încercat să țină cont de aspectele ridicate de noi și astfel să ajungem la un numitor comun, să găsim compromisurile acceptabile pentru fiecare parte implicată. Vrem să mulțumim inițiatorului legii, dl. deputat Alexe Florin, pentru că ne-a oferit posibilitatea să ne exprimăm argumentele față de lege în fața comisiei.

Care sunt cele mai bune aspecte ale legii?

Primul aspect este că toți operatorii economici din sectorul agroalimentar vor fi obligați să întreprindă acțiuni de prevenire a risipei alimentare, metodă prin care se protejează mediul și se reduce utilizarea resurselor de orice fel. De exemplu se impune ca tot lanțul – începând de la recoltare până la raft – să nu consume toate aceste resurse doar pentru ca alimentul să ajungă la gunoi.

Iar al doilea aspect este că prin legea risipei alimentare, operatorii economici din sectorul agroalimentar înainte de a distruge alimentele, vor fi obligați să ia legătură cu entități din societatea civilă (asociații, fundații sau întreprinderi sociale) pentru a găsi o soluție în vederea donării sau sponsorizării. Concluzia finală a acestor aspecte este că legea încearcă să distribuie o cantitate mare de alimente, care încă sunt potrivite pentru consumul uman, către acele entități care sunt angajate în ajutorarea categoriilor sociale defavorizate (spre exemplu cei 51% dintre copiii din România care trăiesc în sărăcie și nu numai).

Care sunt cele mai proaste aspecte ale legii?

Nu putem spune că legea are aspecte proaste, dar în același timp nu putem nici afirma că legea este 100% perfectă. Sunt multe puncte care pot fi criticate în aspectele legii, dar rezultatul este un compromis între foarte multe puncte de vedere. Ca un exemplu putem menționa faptul ca legea nu atinge deloc problema de interpretare a termenelor de valabilitate a alimentelor, referindu-ne aici la inexistența în practică a diferenței între „expira la data de” și „de consumat PREFERABIL înainte de”. Cu toate acestea, aceastea lege este un pas foarte important în direcția pozitivă.

Când intră în vigoare?

Următorul pas pentru ca legea să între în vigoare este Plenul Camerei Deputaților, unde o să fie supusă din nou la vot. După acest pas, intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial. În cele 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial este necesară elaborarea normelor metodologice de aplicare, care trebuie apoi să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului. Cel puțin acestea sunt ultimele informații pe care noi le avem în legătură cu intrarea în vigoare.

Care crezi că vor fi primele efecte?

Un prim efect este faptul că subiectul risipei alimentare primește mai multă atenție, are un ecou mai mare în comunitate. Iar un al doilea efect sperăm să fie redirecționarea a cât mai multe alimente către persoanele aflate în dificultate financiară.

Ce impact are legea asupra inițiativelor precum SOMARO?

Noi la Somaro sperăm ca această lege să ne ușureze intrarea în legătură cu companiile, dar bineînțeles legea nu oferă nicio garanție că acest lucru o să se întâmple. De asemenea, sperăm că cu ajutorul acestei legi, să fie posibile cât mai multe inițiative similare, în cât mai multe comunități din România și de ce nu, inițiativa Somaro să fie copiată de alte organizații și în alte orașe!

Potrivit asociației Mai Mult Verde, în Romania, risipa de alimente reprezintă o problemă socială majoră: aruncăm anual cca 250 kg de alimente / locuitor (peste media europeană), în timp ce 4,74 milioane de persoane trăiesc la limita sărăciei şi au dificultăţi în asigurarea hranei. La aceste date se adaugă cca. 5 mil. t. de deşeuri alimentare produse anual, ceea ce înseamnă între o treime şi jumătate din cantitatea totală de hrană destinată consumului uman produsă într-un an. Dacă în mediul rural există metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodarie, în mediul urban peste 95% din resturile municipale ajung la groapa de gunoi, făcând astfel imposibilă valoarificarea deşeurilor de orice fel.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger