La Piovra și Caracatița Verde

0

Am avut o discuție foarte interesantă cu Petko Tzvetkov de la Bulgarian Biodiversity Foundation, parte din For the Nature Coalition of NGOs and Citizen Groups. Am discutat variate caracteristici ale situaţiei actuale, despre coaliţii funcţionale şi cele nefuncţionale, despre cele informale şi cele formale, despre variate aspecte naturale şi politice, despre abţinerea „organizaţiilor neguvernamentale puternice şi cu renume” de a se implica în subiecte dificile şi preferinţa de a se aciua pe lângă interese corporatiste/ green-washing şi pe lângă guverne, în speranţa unui os aruncat, pe care să îl prindă din zbor un jerpelit “câine de pază al democraţiei”.

 

24360_okto (1)

de Peter Lengyel 

 

Ca şi la noi, problemele sunt numeroase și în Bulgaria, agresiunea asupra naturalului este reprezentată de formele cunoscute, de la construcții de clădiri în variate arii protejate, la microhidrocentrale, parcuri eoliene, promovarea de organisme modificate genetic, gaze de şist, mineritul de aur cu cianuri în munţii Rodopi șamd. Tăierea pădurilor duce şi aici la inundaţii agresive, ca şi la noi… jafuri produse de monopoluri de extragere de masă lemnoasă. Desigur, aceste probleme nu apar de la sine, ci există variate structuri mafiote, corporaţii transnaţionale… cu ale lor implanturi în viața politică. Se manifestă nenumărate moduri de agresare a valorilor naturale prin variate interese private şi de grup, oligarhice. Există companii înregistrate în ciudate paradisuri fiscale, în spatele cărora nu se ştie cine se află, dar care absorb fonduri publice şi distrug Natura chiar şi în arii protejate… Capitalismul sălbatic, braconieri şi ucigaşi legali, lobby, decizii aberante în parlament sau în justiţie şamd. Aşa cum aceste probleme nu apar de la sine, la fel ele nu dispar de la sine. Societatea civilă din Bulgaria, mişcarea neguvernamentală de mediu a avut nevoie de organizare eficientă, definirea și atacarea problemelor majore, protestele de stradă/ flash-mob, acționare în justiție, demersuri la Uniunea Europeană… Dar să vedem câteva exemple mai interesante şi relevante.

Coalizarea ONG-urilor de mediu adevărate, a experților care se preocupă de protejarea naturalului, precum și a variatelor grupuri locale de oameni (citizen groups), a creat suportul public necesar, şi a dus la desemnarea ca situri Natura 2000 a 35% din suprafața Bulgariei. La noi a fost destul 21%?

Demolarea după 5 ani de lupte a unei baze turistice (Perla de Aur) formate din 10 clădiri cu 3-4 nivele, construite ilegal în Parcul Național Strandja / sit Natura 2000, în zona costieră a Mării Negre în sud-estul Bulgariei. Evaluarea impactului de mediu a fost făcută inițial pentru fiecare clădire în parte, fără a lua în seamă impactul lor cumulat. Oare „mănăstirea drăciilor” din zona înaltă a Parcului Naţional Ceahlău a avut studiu de impact asupra mediului, sau nu avea nevoie deoarece cei care au decis construirea ei nu se supun legilor din această ţară, iar elicopterele armatei pot căra materialele la o oarecare construcţie ilegală… iar la un proces în justiţie nu găseşti judecător care să aducă decizii contra mafiilor preoţeşti care distrug Natura? Plus că mai recent în Ceahlău există un lobby puternic pentru dezvoltarea unor pârtii de schiat…. Îți poți închipui cum unul care este preafericit prin reușita de a exploata proștii, coboară în slalom pe locul unde înainte era pădurea.

Eolienele din Bulgaria care măcelăresc păsările sunt subiectul unei lupte care durează de 5 ani; a fost frânată puternic expansiunea lor; în zona Kaliakra, zonă costieră a Mării Negre, ONG-urile de protejare a naturii doresc să se ajungă la declararea lor ca fiind ilegale și aceste structuri cu pale care ucid, să fie demolate. Zonele cu habitate de stepă, culoare de migrație a păsărilor, locuri unde trăiesc lilieci și păsări răpitoare și mari stoluri de gâște sălbatice vin să își petreacă iarna, vor fi din nou mai naturale și atractive peisagistic, locuri pentru ecoturism și admirarea Naturii din Bulgaria. La noi, naturaliştii nu vedeau traiectoria de coliziune a milioanelor de păsări cu miile de eoliene care se ridică sub formă de pădure de oţel cu pale ucigaşe pe calea de migraţie; au fost anihilaţi – cooptaţi cei care eventual vedeau cât de gravă este această problemă… în care sute și sute de eoliene de 130 metri înălţime sunt construite chiar în interiorul siturilor desemnate pentru protejarea păsărilor.

Microhidrocentralele au fost o idee pentru care inițial au fost eliberate circa 1.000 de avize în Bulgaria, dar lupta împotriva lor a dus la stoparea unora dintre cele aflate în construcție… Conform planurilor de management ale bazinelor hidrografice, construirea lor nu poate să aibă loc în situri Natura 2000 din Bulgaria. La noi aceste planuri sunt făcute eventual cu prezenţa de faţadă a unor „reprezentanţi ONG” lipsiţi de orice influenţă, nişte “păpuşi gonflabile” aflate la cheremul dorinţelor celor care au cumpărat deja buldozerele, dinamita, au închiriat excavatoarele şi au şi maşini de turnare a betonului în siturile Natura 2000 care protejează valorile naturale europene aflate în România.

Organisme modificate genetic. Reţeaua Natura 2000 din Bulgaria a fost baza luptei contra GMOurilor, prin legiferarea interzicerii cultivării acestora pe o distanţă de 30 km de la marginea siturilor Natura 2000, care de facto este acoperirea întregului teritoriu naţional al Bulgariei cu această interdicţie. În Bulgaria nu există loc pentru GMOuri. La noi este loc pentru organisme modificate genetic, inclusiv în Guvern.

Gaze de şist. Există proces împotriva lui „Şhevron”. ONGurile de mediu din Bulgaria se bazează în procesul juridic pe ideea că evaluare a impactului de mediu trebuie realizat nu doar pentru extracţie ci şi pentru prospecţiunile care înseamnă realizarea de foraje… iar o astfel de evaluare a impactului de mediu nu a fost făcută. Acum există un moratoriu împotriva forării în Bulgaria. Au fost şi pe la noi ceva proteste cu „ice tea foot” şi se coagulează ceva destul de interesant.

Creşterea preţului lemnelor pentru foc, a dus la o presiune mare asupra pădurii bulgăreşti. Ceea ce se tăia în trecut în 10 ani se taie acum în 3 ani. Colegii noștri din Bulgaria sunt copleşiţi de numărul extrem de mare al semnalelor care sosesc la ei, dinspre variaţi oameni care constată tăieri şi alte tăieri. A fost organizat protestul: „Parlamentari: ce veți tăia, corupția sau pădurea?”… Contra modificării legii silvice au fost proteste zile în şir, zeci de protestatari au fost arestaţi… dar… Acţiunea în stradă a 8.000-10.000 de oameni care au blocat centrul capitalei, Sofia… a făcut ca Preşedintele Bulgariei să fie în situaţia de a utiliza dreptul de veto şi a retrimite către Parlamentul bulgar legea anterior votată, pentru a fi refăcută.

Ciudate schimburi de terenuri private din zone rurale banale cu terenuri deținute de stat în zone costiere sau montane, a dus la existența unor „proprietăți private” în peisaje valoroase pentru biodiversitate, care necesitau măsuri de protejare a naturalului. Totodată, pentru sume ridicole, mafioţi primesc în concesiune suprafeţe uriaşe pentru 10-20 de ani, terenuri denumite “fonduri de vânătoare”; în Parcul Naţional Strandja există circa 60 de astfel de arii, reprezentând o mare parte a Parcului Naţional, iar conflictul cu vizitatorii/ turiștii este evident; au existat şi încercări de îngrădire a unor suprafeţe, iar concesionarii acestor terenuri din arii protejate se comportă ca proprietari, încât nu se poate afla uşor ce se întâmplă în aceste zone. Au existat și arii protejate șterse, desființate, din cauza că au pierdut valorile naturale pentru protejarea cărora ele au fost înființate; o arie protejată de lângă Kaliakra a fost declarată “invalidă” ca rezultat al acțiunii unor mafii locale. Parcul Național Pirin era cât pe ce să fie desființat prin hotărâre judecătorească.

Opoziția societății civile față de politica Guvernului Bulgar în privința construirii de noi pârtii de schi în arii protejate din zone montane. Construirea unor noi zone de schiat cu hoteluri cu multe zeci de mii de locuri de cazare şi infrastructura care le deserveşte, în interiorul unor parcurile naţionale (Vitosha, Pirin etc) a fost un subiect care a dus la coalizarea neguvernamentală împotriva distrugerii naturalului din arii protejate. Dar reacţia investitorilor care aveau şi propriile lor mijloace mediatice (mass media în proprietatea lor) a dus la catalogarea sectorului civil ca fiind „Caracatiţa Verde”. Au existat şi ameninţări variate, pe care nu am să le descriu. Au fost mediatizate postere cu fețele celor care se ocupă de protejarea valorilor naturale, a celor de la Green Balkans sau a celor de la Bulgarian Biodiversity Foundation, a altora din For the Nature Coalition of NGOs and Citizen Groups. Dar cei care au fost catalogați ca Green Octopus au făcut conferințe de presă cu acest nume, au adus și o caracatiță vie în ceva acvariu și (făcând referire la un mediatizat animal similar care „prevestea” cine câștigă meciuri în ceva campionat), ei au anunţat că această caracatiţă a lor prevesteşte cine o să fie director al Parcului Naţional Vitosha şi al Parcului Natural Sinite Kamani… Au fost bătălii mediatice dure. Și altele vor urma.

În Bulgaria au existat reuşite legate de stoparea privatizării unor zone cu dune costiere de la litoralul Mării Negre. Sunt dezvoltate modalităţi de poziţionare faţă de subiectul nuclear şi alte teme faţă de care este necesară o reacţie adecvată.

Până când ONG-urile se ocupă de chestii soft, pliante, întâlniri lipsite de relevanţă mai semnificativă, proteste cu 2 pancarte şi 5 ciudaţi  sau alte acţiuni de 2 lei, totul este perfect. Pot chiar să fie finanțate pentru a arăta de ce sunt capabile, pot să fie invitate la discuții fără nici o noimă. Când se apropie de subiecte mai serioase, şi găsesc modalităţi de a proteja realmente Naturalul în faţa agresiunilor corporatiste – mafiote, evident că situaţia este schimbată. Infiltrarea unor reprezentanţi ai intereselor unor structuri de exploatare a Naturalului, subminarea mişcării de protejare a naturii inclusiv prin poziţionarea strategică a cârtiţelor, divizarea mișcării, face posibilă mimarea unor reacţii (de faţadă) chiar şi la probleme majore, ori lipsa de reacţie a „societăţii civile”. Se rămâne la adunarea de gunoaie la margine de apă, la plantarea de copăcei exotici pe gropi de gunoi şi alte acţiuni aberante. Te poţi întreba, cum de a fost posibil să fie atinse aceste rezultate în Bulgaria, iar la noi… este altfel. A existat oare o „contaminare a mişcării de mediu cu ceva modificat genetic”, a fost infiltrată întreaga mişcare cu interese ale celor cu drujbe şi puşti, cum de a devenit posibilă situaţia în care Parcurile Naţionale şi Parcurile Naturale din România sunt exploatate dur inclusiv prin masive tăieri rase şi braconaj scăpat de sub control (voit sau din incapacitate)? Au fost deturnate de la bun început potenţiale acţiuni ale societăţii civile contra variatelor mafii care distrug iremediabil Natura de pe la noi? Consecinţele le vedem, dar oare percepem Cauzele?

Cam asta este ceea ce poate să apară aici, din discuţiile purtate.

PS. Merită văzută secţiunea în engleză de la: http://en.forthenature.org

Acest articol a fost preluat de pe blogul biologului Peter Lengyel.

Foto: artcity.bitfellas.org


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger